5,723 matches
-
misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice este iubirea, iar al celei magice, voința. La Underhill ele corespund dorinței de iubire, respective celei de cunoaștere. La Ionescu, ambele sunt încercări de cunoaștere metafizică. Nae Ionescu vorbise despre iubire ca instrument de cunoaștere încă din prelegerea sa inaugurală
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
corespund dorinței de iubire, respective celei de cunoaștere. La Ionescu, ambele sunt încercări de cunoaștere metafizică. Nae Ionescu vorbise despre iubire ca instrument de cunoaștere încă din prelegerea sa inaugurală la Universitatea din București, în toamna anului 1919. La experiența mistică s-a referit în cursul de filozofia religiei din 1924-1925 (Fenomenologia actului religiosă. Din nefericire cursurile de filozofia religiei din anii 1920- 1921 (Soluții filosofice la problema Dumnezeirii: teism, panteism, deism, ateism), 1923-1924 (Metafizică și religie), 1927-1928 (Filosofia protestantismului) și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
religiei din anii 1920- 1921 (Soluții filosofice la problema Dumnezeirii: teism, panteism, deism, ateism), 1923-1924 (Metafizică și religie), 1927-1928 (Filosofia protestantismului) și 1928-1929 (Filosofia catolicismului) nu au fost stenografiate. Dar acestea erau tot atâtea ocazii de a preciza natura faptului mistic. În fine, despre magie ca o cale de cunoaștere vorbise cu trei ani mai devreme, în primăvara anului 1926, în cursul Problema salvării în „Faust“ al lui Goethe. Trebuie să presupunem că, în toate aceste ocazii, Nae Ionescu nu făcea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
se înscrie într-o serie de dublete conceptuale care, în mod succesiv, încercuiesc și clarifică problema cunoașterii imediate. În prelegerile anterioare se ocupase de binoamele religie-metafizică, metafizic-științific, înțelegere- cunoaștere, trăire-cunoaștere, activ-contemplativ, mistic- logic. Deja în prelegerea a XII-a (Tip mistic, tip logic, tipuri mixte) caracterizează tipurile activ și contemplativ în aceeași termeni cu care, doar cu puțin timp mai devreme, Mircea Eliade calificase tipurile magic și mistic în articolul „Cuvinte despre o filosofie“ (Gândirea, iunie-iulie 1928). Acest binom, mistic-magic, a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
înțelegere- cunoaștere, trăire-cunoaștere, activ-contemplativ, mistic- logic. Deja în prelegerea a XII-a (Tip mistic, tip logic, tipuri mixte) caracterizează tipurile activ și contemplativ în aceeași termeni cu care, doar cu puțin timp mai devreme, Mircea Eliade calificase tipurile magic și mistic în articolul „Cuvinte despre o filosofie“ (Gândirea, iunie-iulie 1928). Acest binom, mistic-magic, a fost tratat în numeroase cărți din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea. Pentru a da doar un exemplu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Magie (1856). Dar Underhill, procedând descriptiv, nu le prezintă în această ordine. Nae Ionescu, în schimb, le expune în mod logic, deducându-le una din cealaltă. De asemenea, el adaugă un al patrulea principiu fundamental: egocentrismul (opus teocentrismului, caracteristic atitudinii mistice). Avem așadar la Nae Ionescu o preluare creativă și prelucrarea unor principii obținute de Underhill din tradiția ocultismului contemporan, care reflecta el însuși vechea tradiție hermetică. De altfel, profesorul român observă, cu privire la cea de-a doua axiomă, că este un
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
apropie infinitezimal de falsul intelectual, numai din dorința pătimașă de a-l copleși pe Nae Ionescu cu furtișaguri. În realitate, terminologia celor doi prezintă diferențe serioase. Pentru a ne mărgini la un singur exemplu, Nae Ionescu folosește frecvent formulele „faptul mistic“ și „faptul magic“, în timp ce la Underhill se găsește doar prima dintre ele, o singură dată, ca titlu al primei părți a operei sale. E interesant de amintit aici că, în a doua jumătate a anului 1928, Eliade meditează și scrie
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lui Nae Ionescu, ar fi aflat originea acestei idei mai adânc, la filozofii germani care au premers și inspirat Lebensphilosophie. Nu mai puțin stupefiantă este următoarea afirmație: atunci când Profesorul spune că misticul urmărește identificarea cu absolutul și că fundamentul atitudinii mistice este postulatul transcendenței, el reia idei formulate și reformulate continuu de Underhill. Ar fi putut spune că reia idei formulate de când lumea de către toți cei care au scris despre mistică. Lăsăm la o parte faptul că nici una dintre paginile pe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
că și Underhill îl citează la a doua mână, omițând sursa: el e menționat în nota de subsol, dar fără indicarea vreunei ediții, loc sau an de apariție, așa cum face în cazul altor texte la fel de clasice. Apoi, faptul că experiența mistică se traduce mai bine în muzică decât în cuvinte se găsește în numeroase tratări anterioare ale subiectului. E suficient să numim celebra carte a lui William James, The Varieties of Religious Experience (1902), cunoscută de amândoi. Dacă în privința magiei, Underhill
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
misticii sunt variațiuni pe regulile 2 și 3 ale lui Underhill. Ca în cazurile precedente, textele nu sunt puse în paralel. Le vom pune aici pentru a putea vedea oricine dacă ele își corespund sau nu: N.I.: „Că această viață [mistică] duce la o anumită experiență și că această experiență se așază, până la sfârșit, în anumite cunoștințe este adevărat; dar nu cunoștința pentru ea însăși este țelul acestei experiențe a vieții mistice, ci însăși această viață. Cu alte cuvinte, identificarea subiectului
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ele își corespund sau nu: N.I.: „Că această viață [mistică] duce la o anumită experiență și că această experiență se așază, până la sfârșit, în anumite cunoștințe este adevărat; dar nu cunoștința pentru ea însăși este țelul acestei experiențe a vieții mistice, ci însăși această viață. Cu alte cuvinte, identificarea subiectului cu obiectul, în experiența mistică, își are originea într-o necesitate, care este ceva mai adâncă decât necesitatea circulației cunoștințelor de toate zilele. Acesta este fapt fundamental. Prin urmare, experiența mistică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
experiență și că această experiență se așază, până la sfârșit, în anumite cunoștințe este adevărat; dar nu cunoștința pentru ea însăși este țelul acestei experiențe a vieții mistice, ci însăși această viață. Cu alte cuvinte, identificarea subiectului cu obiectul, în experiența mistică, își are originea într-o necesitate, care este ceva mai adâncă decât necesitatea circulației cunoștințelor de toate zilele. Acesta este fapt fundamental. Prin urmare, experiența mistică nu este propriu-zis o atitudine a conștiinței noastre, ci ea este necesitate a existenței
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mistice, ci însăși această viață. Cu alte cuvinte, identificarea subiectului cu obiectul, în experiența mistică, își are originea într-o necesitate, care este ceva mai adâncă decât necesitatea circulației cunoștințelor de toate zilele. Acesta este fapt fundamental. Prin urmare, experiența mistică nu este propriu-zis o atitudine a conștiinței noastre, ci ea este necesitate a existenței ființei noastre, ea este implicată în chip necesar în existența noastră spirituală.“ Și regula 2 din Underhill: E.U.: „Scopurile sale [ale misticii] sunt în întregime
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
universul vizibil. Misticul nu ia în seamă acel univers, nici măcar în manifestările lui supranormale. Deși el nu-și neglijează, așa cum declară dușmanii săi, datoria față de cei mulți, inima sa este dedicată întotdeauna neschimbătorului Unu.“ Ce spune Nae Ionescu? Scopul vieții mistice nu este dobândirea cunoașterii mistice, ci însăși viața mistică. Aceasta își are originea într-o nevoie mai adâncă decât cea de a cunoaște. Experiența mistică nu este o atitudine a conștiinței, ci o necesitate a ființei noastre. Ce spune Evelyn
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în seamă acel univers, nici măcar în manifestările lui supranormale. Deși el nu-și neglijează, așa cum declară dușmanii săi, datoria față de cei mulți, inima sa este dedicată întotdeauna neschimbătorului Unu.“ Ce spune Nae Ionescu? Scopul vieții mistice nu este dobândirea cunoașterii mistice, ci însăși viața mistică. Aceasta își are originea într-o nevoie mai adâncă decât cea de a cunoaște. Experiența mistică nu este o atitudine a conștiinței, ci o necesitate a ființei noastre. Ce spune Evelyn Underhill? Scopul misticii este cu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nici măcar în manifestările lui supranormale. Deși el nu-și neglijează, așa cum declară dușmanii săi, datoria față de cei mulți, inima sa este dedicată întotdeauna neschimbătorului Unu.“ Ce spune Nae Ionescu? Scopul vieții mistice nu este dobândirea cunoașterii mistice, ci însăși viața mistică. Aceasta își are originea într-o nevoie mai adâncă decât cea de a cunoaște. Experiența mistică nu este o atitudine a conștiinței, ci o necesitate a ființei noastre. Ce spune Evelyn Underhill? Scopul misticii este cu totul transcendent. Ea nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cei mulți, inima sa este dedicată întotdeauna neschimbătorului Unu.“ Ce spune Nae Ionescu? Scopul vieții mistice nu este dobândirea cunoașterii mistice, ci însăși viața mistică. Aceasta își are originea într-o nevoie mai adâncă decât cea de a cunoaște. Experiența mistică nu este o atitudine a conștiinței, ci o necesitate a ființei noastre. Ce spune Evelyn Underhill? Scopul misticii este cu totul transcendent. Ea nu e interesată de universul imediat, nici chiar în manifestările sale supranormale. Unde este „variația“? Cei doi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
dobândirea cunoașterii mistice, ci însăși viața mistică. Aceasta își are originea într-o nevoie mai adâncă decât cea de a cunoaște. Experiența mistică nu este o atitudine a conștiinței, ci o necesitate a ființei noastre. Ce spune Evelyn Underhill? Scopul misticii este cu totul transcendent. Ea nu e interesată de universul imediat, nici chiar în manifestările sale supranormale. Unde este „variația“? Cei doi spun lucruri cu totul diferite. Mai departe. N.I.: „Iubirea nu este propriu-zis numai un instrument de cunoaștere, de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
obiect viu și personal al iubirii, nu un obiect al cunoașterii. E vorba de cu totul altceva. Marta Petreu a văzut că respectivul pasaj din Nae Ionescu începe cu afirmația - absolut banală și comună oricărei abordări a subiectului - că experiența mistică nu e o activitate teoretică, ci practică, la fel ca prima „regulă“ a lui Underhill, și a tras concluzia că ceea ce urmează sunt variații pe marginea regulilor 2 și 3 (nu însă și 4). Underhill se străduiește să găsească patru
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
spirituale (precum magia): aceasta e practică, scopul ei e exclusiv transcendent, metoda ei este iubirea, unirea cu transcendentul se obține prin eliberarea unei noi forme de conștiință (extazul). Nae Ionescu încearcă să definească raportul dintre cunoaștere și iubire în cadrul activității mistice. Afirmațiile sale sunt trepte într-un raționament care duce la concluzia că „activitatea mistică nu procedează după scopuri, ci în virtutea unui resort lăuntric“. Cunoașterea este un rezultat al iubirii, dar nu un scop al ei; iubirea există prin ea însăși
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
iubirea, unirea cu transcendentul se obține prin eliberarea unei noi forme de conștiință (extazul). Nae Ionescu încearcă să definească raportul dintre cunoaștere și iubire în cadrul activității mistice. Afirmațiile sale sunt trepte într-un raționament care duce la concluzia că „activitatea mistică nu procedează după scopuri, ci în virtutea unui resort lăuntric“. Cunoașterea este un rezultat al iubirii, dar nu un scop al ei; iubirea există prin ea însăși. Activitatea mistică nu e condiționată nici de problema mântuirii, deși e un instrument în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
sale sunt trepte într-un raționament care duce la concluzia că „activitatea mistică nu procedează după scopuri, ci în virtutea unui resort lăuntric“. Cunoașterea este un rezultat al iubirii, dar nu un scop al ei; iubirea există prin ea însăși. Activitatea mistică nu e condiționată nici de problema mântuirii, deși e un instrument în slujba acesteia. Ea e pur și simplu o funcție naturală a spiritului omenesc. Absolutul e punct de sosire al unei facultăți intrinseci omului. Acestea sunt idei filozofice care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
e pur și simplu o funcție naturală a spiritului omenesc. Absolutul e punct de sosire al unei facultăți intrinseci omului. Acestea sunt idei filozofice care îi scapă d nei Underhill. Nae Ionescu răstoarnă termenii obișnuiți ai problemei. Din existența experienței mistice el deduce, subiectiv, existența absolutului. „Activitatea mistică există prin ea însăși, trăiește prin ea însăși, nu este un instrument: ea este drumul, calea, dar este calea după ce ai ajuns; o cale însă pe care trebuie să mergi fără ca să știi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a spiritului omenesc. Absolutul e punct de sosire al unei facultăți intrinseci omului. Acestea sunt idei filozofice care îi scapă d nei Underhill. Nae Ionescu răstoarnă termenii obișnuiți ai problemei. Din existența experienței mistice el deduce, subiectiv, existența absolutului. „Activitatea mistică există prin ea însăși, trăiește prin ea însăși, nu este un instrument: ea este drumul, calea, dar este calea după ce ai ajuns; o cale însă pe care trebuie să mergi fără ca să știi dacă ajungi undeva. Aceasta este trăsătura caracteristică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ea însăși, trăiește prin ea însăși, nu este un instrument: ea este drumul, calea, dar este calea după ce ai ajuns; o cale însă pe care trebuie să mergi fără ca să știi dacă ajungi undeva. Aceasta este trăsătura caracteristică a activității mistice în general.“<footnote id=”114”><Ibidem./footnote> Să se compare cu trăsăturile propuse de Underhill. Este chiar contrariul lor. De aici și ideea finală a prelegerii că morala și viața religioasă se mișcă în planuri diferite de realitate și nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]