2,085 matches
-
și poetica textului ca textură, ca țesătură, și tehnica țeserii, și depășirea texturii prin trăire legendară, dar mai ales sentimentul de prizonierat al artistului în perfecțiunea artei sale. Poeme-replici sunt majoritatea producțiilor lui D., care uneori și-a mărturisit sursa (Mistrețul cu colți de argint, balada devenită emblemă a poeziei sale, studiată în școală și epuizată de numeroase analize didactice, este o replică la Erlkönig de Goethe; Wallace Stevens a constituit o lectură fundamentală etc.). Alteori le-a lăsat cititorilor plăcerea
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
de expresie), celălalt sau Cel-cu-totul-altul (Das ganz Andere), filtrat de spiritul poetului, devine ego. Expirat, el devine alter ego, contemplat cu o detașare de sine neobișnuită, cu răceala celui care se recunoaște și se înstrăinează concomitent în produsul spiritului său. Mistrețul cu colți de argint, balada urmăririi himerei, poate fi interpretată ca sinucidere a unui Narcis care refuză să se mai autocontemple în iluzoriu, divers și efemer. După depășirea perioadei în care dominantă este balada, evoluția și clasicizarea urmează nu cultivarea
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
târâie sub bolta suferindă / destinul meu - acest poem înmărmurit / de haruri, incapabil să surprindă / prezența Ta imaginară din oglindă” - Poemul exorcist, text final al celor trei volume din ediția Opere, publicate cu un an înainte de eliberarea definitivă de iluzia trupului). Mistrețul cu colți de argint - balada sinuciderii prin descoperirea caracterului iluzoriu al chipurilor narcisiace, reluată în Balada celor trei puncte de vedere - texte emblematice pentru întreaga lui operă, sunt raportabile în absolut la romantismul german (Erlkönig de Goethe) și în imediat
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Lucian Raicu (Romanul și viziunea epică), Al. Piru (Direcții în romanul românesc contemporan), în ciuda vigilenței unui vechi stalinist cum era Mihai Novicov (Din nou despre roman, Critica și romanul). În 1964 Ștefan Bănulescu e prezent cu două dintre capodoperele sale, Mistreții erau blânzi și Dropia, alt prozator descoperit de revistă este Ion Băieșu, cu nuvela Sufereau împreună, în vreme ce lui Fănuș Neagu i se tipărește Vară buimacă. Tinerii critici Eugen Simion și Matei Călinescu comentează apariția unor volume de Marin Sorescu, Nichita
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Pitiș, I. Borcia, I.U. Soricu, G. Rotică, Teodor Murășanu, Elena Farago, D. Nanu, Victor Eftimiu. Prozatorul lansat de L. a fost Ion Agârbiceanu, cu schița Badea Niculae, în numărul 10-11/1902, prezent apoi cu numeroase proze scurte (Mătușa Stana, Mistrețul, Costea Pădurarul, Domnișoara Linuța, Ghiuțu, Copilul Chivei, Melentea, Din Luncșoara, Două iubiri ș.a.), dar și cu romanele Povestea unei vieți (în 1912) și Arhanghelii (în 1913). Au mai colaborat I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu (schița
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
se va întâlni și în Blestemul bărbăției și alte imagini sociale (2002). Ș. este încă de la primul volum un poet mistic, sfâșiat - cum remarca George Țărnea - de „drama incomunicabilului”. Notabilă, Balada ursului polar, e o ars poetica modelată, poate, de Mistrețul cu colți de argint, poemul lui Ștefan Aug. Doinaș. Între psalmi și colinde, Ș. caută „cuvintele de respirare”, situat între „neputința de a da titlu” și „nevoia de definiție”. Cu sugestii poetice venite din acumulări succesive, următoarea carte, Universul din
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
doar enunțate, în romanele următoare, procedeul temei cu variațiuni caracterizând proza lui S. Tratat despre oaspeți (1979) începe cu urmărirea de către Eugen Norșa a unui urs uriaș care ucide vitele dintr-o localitate brăileană. Un episod cu o vânătoare de mistreți, având ca protagonist pe același Norșa, exista și în romanul anterior. Acum vânătoarea ritualică, necesară unei întemeieri, este una din temele acestui roman care dezvoltă experiența a trei personaje-oaspeți. Narațiunea este stufoasă, interpretările din mai multe perspective dau adâncime faptelor
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
a volumului Suav anapoda (1969) e un scenariu de o absurditate delicioasă. În fiecare noapte - relatează autorul - în odaia lui intră un vânător, însoțit de un cal, care „ronțăie capodopere și bea discuri de patefon”. Se pune la fript un mistreț care, atunci când crede că s-a prăjit destul, se oferă spre ospătare: „Apare în prag, dar nu ne place, nu-i fript de ajuns,/ el bombăne și sare la loc, pe plită. Bag un ceas/ chefere pe foc (cu pendula
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
pe foc (cu pendula frig ursul, iar cu ceasul-brățară al iubitei inima căprioarei)/ e cald, e noapte, e cafea și când întorc Aznavour/ calul mănâncă discul ca pe o foaie de salată./ Mai fumăm un mesteacăn, rupem o ciosvârtă de mistreț/ (Sunt bun? întreabă. Bunule, îi spunem, și-l bucurăm/ și pe el) apoi vorbim de amor, eu arăt o poză”. Disparate în versurile apărute înainte de Suav anapoda, modalitățile umoristice sau, în tot cazul, neobișnuite, bizare predomină aici și în Mașinării
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
o „carte foioasă, și nu una substanțială”. După aceste două experiențe romanești atenția prozatorului se va fixa, în Flăcări, asupra zonei plutonice. Spațiul epic e o localitate din Valea Prahovei, Schela Veche, reședință, timp de milenii, a urșilor și a mistreților, invadată subit de o omenire rapace, atrasă de știrea că subsolul localității ascunde petrol. Preludată de o proiecție anticipativă asemănătoare unui videoclip, narația propriu-zisă începe cu venirea ultimului „invadator”. Dând curs, ca în romanele precedente, înclinației spre insolit, spectaculos, senzațional
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
artificialitate stridentă ori rime forțate. De gust îndoielnic sunt mitologizările sfătoase, în spirit ruralist ostentativ, procedeu frecvent în epocă la tinerii poeți bucovineni. Elementul autohton se intensifică în versurile din timpul războiului, unde „dacii ies în pragul pădurii să prindă mistreți uriași” etc., iar exortațiile vin să îmbărbăteze țara ciuntită. În ansamblu, formula liricii lui Z. a fost considerată „una neașteptat de originală, situată la intersecția vectorilor simbolisto-moderniști cu cei sui-generis tradiționaliști și - nu o dată - prevestitori ai unui postmodernism, atunci embrionar
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
introspecția interogativă, uneori chiar demonstrația ideatică și forțarea conceptului se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se realizează în ample poeme într-un mod contorsionat, polemic (de pildă, Mistreții pe asfalt, Centaurul la fierar sau Abatoarele de greieri), în care se derulează, auster și dramatic, viziuni fantasmatice de unde mitul a fost izgonit de istoria recentă. Dacă în primele volume Z. părea mai cu seamă un poet al pământului, un
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
de oamenii lui Alexandru Ipsilanti, ce jefuiesc țara, distrug bibliotecile boierilor, răspândesc diversiunea și îl ucid „cu ficleșug” pe Tudor Vladimirescu. O alegorie politică, compusă înainte de 1821, este Dăslușire, „tragodie” versificată, inspirată și de Dimitrie Cantemir, în care personajele animaliere - Mistrețul (Românul), Leul (Turcul), Vulpea (Grecul), Lupul (Neamțul) și Ursul (Muscalul) - reprezintă forțele ce au condiționat istoria românilor între 1711 și 1812. Bun cunoscător al contextului istoric în care s-au desfășurat evenimentele, ca și al relațiilor românilor cu puterile vecine
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
și perspectiva antiutopică pe care o impune mediul alienant al satului de codru Bahuseni, cufundat în infernul sovietizării și al rusificării. Personajele sunt niște dezrădăcinați, înstrăinați în vatra strămoșească, ale cărei temeiuri morale au fost surpate. Ideea încrucișării absurde a mistreților cu scroafele este o proiecție grotescă a experimentelor monstruoase care au distrus comunitatea rurală basarabeană. P. a mai publicat volumul de proză Păsări mergând pe jos (2001; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), articole polemice și cronici literare. SCRIERI: Timpul probabil
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
Sat Costila, lotul 239. 1951. b. Dobrescu Aurelia și Gh., 5 apartamente, București, str. N. Titulescu 116. 1952. Dumitrescu Carol Shuller, 4 apartamente, București, str. Occident 33. 1953. Dumitrescu Aurel și Ion, 17 apartamente, București, Bd. Gh. Ducă 6; str. Mistrețului 2. 1954. Dressler Ella, 3 apartamente, București, str. Oteteleseanu 5. 1955. Dumitrescu Ion, 8 apartamente, București, str. Brezoianu 58; str. Nic. Titulescu 11. 1956. David Nic și Petrică, 6 apartamente, București, str. Lotrului 5; str. Mesteacăn 45. 1957. Dumitrescu Nicolae
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Avram Iancu 13 4374. Litman Henriete, 6 apartamente, București, str. N. Kogălniceanu 5 4375. Lăzărescu Sofia, 4 apartamente, București, str. Panait Mosoiu 7 4376. Lazarovici A., 10 apartamente, București, str. Albă Iulia 9 4377. Lupescu Isabela, 10 apartamente, București, str. Mistrețului 6 4378. Lazăr B. Alexandru, 9 apartamente, București, str. Tăcerii 8 4379. Lupolover Rifca, 8 apartamente, București, str. Giurgiului 22, str. Schitu Măgureanu 57 4380. Lascu Alice, 3 apartamente, București, str. Dr. Teohari 6 4381. Leibovici Simon, 4 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
ilegale sau la limita legii. „Nu au plătit taxe. Cei care fac transportul de persoane loco Bivolari-Iași. Tot ce a fost PSD au avut facilități. Pădurarii... Că dacă dispar ăștia nu mai pot mânca orășenii carne de căprioară și de mistreț” (idem). Cârciumile și magazinele sunt privite ca o investiție înfloritoare după ’89 cu câștig ușor: „Cârciumi foarte multe după ’89, bune, că mai ciupește, mai...” (bărbat, 78 de ani, fost ales local). În ce ceea ce privește posibilitățile pentru oamenii obișnuiți
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
puterea spirituală. În vis, pune accentul pe forța interioară a subiectului, capabil să înfrunte toate situațiile, să supraviețuiască atacurilor și, în loc să fie distrus de încercările care este supus, să triumfe asupra lor și să-și găsească noi forțe. Mistreț Simbolistica mistrețului este foarte apropiată de cea a porcului (vezi cuvântul). Totuși, dat fiind că el dezgroapă trufele, adaugă la interpretarea foarte puțin apreciată dată porcului o dimensiune spirituală benefică. Valorizează intuiția și îl sfătuiește pe cel ce visează să facă apel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
roman, B. a dat ineditul volum de nuvele Iarna bărbaților, care include texte foarte diverse, ca întindere sau ca structură, având un singur numitor comun: nici unul dintre ele nu poate fi măsurat cu etalonul obișnuit al prozei de acest tip. Mistreții erau blânzi și Dropia sunt produsul unui antisadovenism de substanță, ca și de expresie. Scriind după Sadoveanu, lui B. îi reușește dezacordarea armoniilor macro și microcosmice ale autorului Țării de dincolo de negură și al Împărăției apelor. Între lume și povestitorul
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
ca niște umbre pe apa nocturnă a câmpiei. Ele obișnuiesc să măsoare lumea cu basmul și cu cântecul - forme verbale atinse în grad înalt de stereotipie. Călătoria ca o finalitate fără scop este unicul nucleu epic al câtorva bucăți, precum Mistreții erau blânzi, Dropia, Satul de lut sau Masa cu oglinzi, indiferent că se caută un oraș sau un sat, un loc de veci pentru un copil sau o dropie la fel de intangibilă ca pasărea măiastră. Ciclul Vară și viscol rodează o
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
mea”(Zăpezile). Pentru B., „sentimentul de comuniune cu cosmicul” (Eugen Simion) este, simultan, unul al neliniștii ontologice. Poetul are timpuriu viziunea declinului universal, a căderii inevitabile, a trecerii: „Ne-apasă vremea, ne-ncovoaie timpul,/ne dă prin oase iarba încolțind;/precum mistreții bălților pe grind,/ simțim mișcând în sânge anotimpul./ Dă-n toamnă lumea, se zbârcește clipa,/curg pieile luminii pe pământ,/în părul rar al cerului, pe rând,/mătreața stelelor se înfiripă./ Încet se șubrezește schelăria./ Marele Cariu roade dedesubt/și
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
clară despre cum ar trebui condusă comunitatea lor ca să învingă dreptatea, iar regele la fiecare întâlnire o provoca la discuții să învețe din intuiția și experiența frumoasei localnice. Apoi o saluta cu respectul cuvenit și pleca la vânătoare. Slugile înconjurau mistreții cu câinii, iar regele țintea doar un singur mistreț. Bucătarul îl tăia și făcea bucate alese din el. Regele trimitea și fetei cu cosițe galbene, câte o gustare. A treia săptămână după ce își luase rămas bun de la fată să meargă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
învingă dreptatea, iar regele la fiecare întâlnire o provoca la discuții să învețe din intuiția și experiența frumoasei localnice. Apoi o saluta cu respectul cuvenit și pleca la vânătoare. Slugile înconjurau mistreții cu câinii, iar regele țintea doar un singur mistreț. Bucătarul îl tăia și făcea bucate alese din el. Regele trimitea și fetei cu cosițe galbene, câte o gustare. A treia săptămână după ce își luase rămas bun de la fată să meargă la vânătoare, s-a întâmplat un lucru curios. Nu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Curtea era plină de musafiri cu pahare de cristal în mână, iar în ele strălucea un vin roșu ca rubinul în soare. Se auzea muzică de pian și peste tot erau mese elegante și aranjate, cu rațe sălbatice, carne de mistreț, iepure, căprioară și prăjituri înspumate. Femeile purtau rochii impunătoare și se plimbau grațios. Fata se simțea intimidată de atâtea impresii noi, dar regina cum a zărit-o, a și prezentat-o curții: - Ea-i pictorița descoperită de mine, vreau s-
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Călăuzite de o surată bătrâna și înțeleaptă, umblă prin tot hătul pădurii căutând fânul rămas de cu toamna, ronțăind muguri tineri. Când se ridică soarele și se mai încălzește puțin, caută vreo poieniță unde să dormiteze sub paza calăuzei bătrâne. Mistreții s-au adunat și ei, cu mic cu mare, în turme bunicele, scormonind după jir, rădăcini dulci și ghindă ori poame pădurețe. Unde au lucrat ei cu râturile, grohăind harnic, pădurea parcă este arată, nu alta. Somnul și-l petrec
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]