1,977 matches
-
despre lipsurile vieții mele de credință, despre cum tânjesc să fiu. Mă gândesc că la fel ca mine, și cititorul trece prin aceleași lupte interioare și vreau să știe că nu este singurul. Vreau ca inima îndurerată a cititorului, sufletul mistuit de dor, mintea îngândurată să primească din Mâna Divină eliberare. Iar peste toate lucrurile, să nu uite că există Unul care veghează și care nu va îngădui nici o încercare peste puterea firească a fiecăruia de a o suporta. - Ai putea
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
al doilea război cu romanii. Ioan Glodariu crede că, analizând și izvoarele literare, cetatea de la Căpâlna a fost cucerită în ambele războaie dacice. Cert este că „cetatea dacică de la Căpâlna și-a găsit sfârșitul într-un uriaș incendiu care a mistuit toată partea din lemn a construcțiilor, după care zidurile de cărămidă și de piatră s-au prăbușit și au căzut repede în ruină. Peste ruinele fostei cetăți s-a întins paragina și pe locul ei nu s-a mai ridicat
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NAȘTEREA DOMNULUI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ridic privirea și cu ochii plini îți respir aerul de femeie mistuită de bucurie și durere cu pruncul sfânt în brațe. S-a oprit steaua luminoasă, craii privesc minunea, i se închină cu daruri și pleacă mulțumiți la răsărit. Dumnezeirea s-a întrupat în om. Referință Bibliografică: Nașterea Domnului / Llelu Nicolae Vălăreanu
NAŞTEREA DOMNULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350971_a_352300]
-
septembrie 2011”. Frământările eului liric răzbat în fiecare vers al poemului “Nu știu unde, nu știu cum” - un soi de dialog de taină cu Dumnezeu, în care, repetitiv, aproape ca într-o litanie, poetul își exprimă smerenia în fața divinității, pentru veșnicele întrebări care-l mistuie și pentru îndrăzneala și cutezanța de a I le adresa: “Doamne, știu că plângi acum, / Doamne, știu că râzi de mine, / eu sunt lacrimă de drum, / eu sunt ochi, tu ești retine, / eu sunt mare fără mal, / râu ce se
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
rouă, când sclipiri argintii se scurg în diminețile lumii. Ești magicul grădinar ce-mi îngrijește grădina din suflet în parfum diafan de lalele! Ești frumusețea dorințelor pe care le-am frământat printre petale! Ești rugul meu de flori care-mi mistuie inima la fiecare anotimp ce-mi înflorește lalelele în trup... Referință Bibliografică: Grădinarul lalelelor mele / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 403, Anul II, 07 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GRĂDINARUL LALELELOR MELE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346696_a_348025]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MISTUITĂ DE IUBIRE... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Mistuită de iubire... Mușcă-mă cu gura iubirii mestecă-mă în fălcile ei și lunecă-mă în pântecu-i plin. Prin vânt, toarnă-mi
MISTUITĂ DE IUBIRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346715_a_348044]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MISTUITĂ DE IUBIRE... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Mistuită de iubire... Mușcă-mă cu gura iubirii mestecă-mă în fălcile ei și lunecă-mă în pântecu-i plin. Prin vânt, toarnă-mi licoarea-i în vene, cu ochiul zărilor adoarme-mă și cufundă-mă-ntr-un profund deochi până-mi vor sângera viscerele
MISTUITĂ DE IUBIRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346715_a_348044]
-
-mă în fălcile ei și lunecă-mă în pântecu-i plin. Prin vânt, toarnă-mi licoarea-i în vene, cu ochiul zărilor adoarme-mă și cufundă-mă-ntr-un profund deochi până-mi vor sângera viscerele... Doar așa voi simți marea dragostei cum mă mistuie-n valuri și mă preface-n spuma ce mușcă necontenit din țărmul tău... Referință Bibliografică: Mistuită de iubire... Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate
MISTUITĂ DE IUBIRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346715_a_348044]
-
în vene, cu ochiul zărilor adoarme-mă și cufundă-mă-ntr-un profund deochi până-mi vor sângera viscerele... Doar așa voi simți marea dragostei cum mă mistuie-n valuri și mă preface-n spuma ce mușcă necontenit din țărmul tău... Referință Bibliografică: Mistuită de iubire... Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MISTUITĂ DE IUBIRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346715_a_348044]
-
Apoi voi sări peste timp cu tine-n priviri, în trup, în ființă, nebun rătăcit prin inima ta, orb agățat de un sens și pe deasupra legat la ochi cu credință. Încătușat în mister mă supun unui stol de ninsori, mă mistuie dorul, chezășie mi-l pun; privește! sunt rob uneori și, cel mai des, actorul desculț care aleargă cu tine prin nori! Referință Bibliografică: Actorul desculț care aleargă prin nori / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 406, Anul II
ACTORUL DESCULŢ CARE ALEARGĂ PRIN NORI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346730_a_348059]
-
propri “ sunt aici cei “figurați“, ce se înlănțuie unificați prin funcția lor metaforică și simbolică, întrucât trăirea poetică are lo pe alte dimensiuni psihice, resimțite sub forma vie, concretă și fizică, oarecum, a aerului lichid ce cuprinde trupul ce se mistuie în noapte. Nu este lipsită de interes apropierea pe care suntem tentați s-o facem între gândirea poetică a lui Mircea Ciobanu, în care domină olfactivul putrefacției ce obsedează poezia din aceste versuri ca și din altele, și cea de
EXPRESIVITATEA POETICĂ CA SISTEM DE IMAGINE ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345566_a_346895]
-
citesc, un tablou de-o superbă ținută poetica. Versul fastuos, de o largă respirație, corespunde pe deplin intenției poetului de a pictă, printr-un lexic plin de culoare ce-ncanta ochiul, tabloul sufletului mereu în căutare, veșnic tânăr și uneori mistuit de intrebari ce fac parte din esență stărilor sufletești" de către doamna Mărie McFressie. Deseori, constatând personal, ca pentru un om care mai greu este să potrivesca rimă, să calculeze "metrul iambic" și să suporte rigorile lexice ale cuvintelor transmițând totodată
MIHAIL RUJOIU- IN PRAGUL LANSARII A DOUA VOLUME DE POEZIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345583_a_346912]
-
numele de Petre Gheorghe. Este un imn al mitologicului proletariat revoluționar, așa cum este descris de politologul Vladimir Tismăneanu: Privesc din Doftana, prin gratii de fier/ Departe, în zare, un petic de cer./ E cerul sub care, închisă și ea/ Se mistuie-n chinuri, tovarășa mea(...)Azi spargeți-mi zidul și lanțul sfărmați/ Să zbor, ca un soim peste'nalții Carpați/ Să strâng înc-o dată, tovarășa mea/ Și iar să m-arunc în lupta cea grea! Un alt imn a fost scris
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
bogăția Munților Apuseni, unde a început prospecțiunile de verificare a datelor. Vasile Frank Timiș nu a venit singur ci împreună cu calul troian, „Gabriel Resources”, dar al zeilor financiari pentru Roșia Montană și așa muntele de aur al moților se va mistui în băncile zeilor financiari în timp ce moții vor rămâne, câți vor mai rămâne, cu încă o istorie amară, dar de data asta și fără aurul munților lor. Corneliu FLOREA august 2012 - iunie 2013 Winnipeg - Canada Referință Bibliografică: Corneliu FLOREA - SALVAȚI ROȘIA
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
în unire afectivă cu destinul uman. Fără muzică, ce-ar pune omul pe rană, cu ce-ar fulgera surâsul, ce l-ar alina, ce i-ar pronunța amara supărare, ce l-ar tulbura, ce l-ar liniști, ce l-ar mistui în vis, ce l-ar trezi...?! Pentru aceasta-i muzica? Pentru ca omul să se aibă pe corpul său și pe spiritul său. Adâncimile de timp ne aduc și ne iau cântăreții, ne-nflăcărează și ne sting cântecele! Pe când suntem aproape
GABRIEL COTABIŢĂ. ZIDIREA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352110_a_353439]
-
-ntâiul sărut - / Cum spune-o-nțeleaptă lege a firii. / Și doar împreună am fi renăscut, / Trăind o simfonie a iubirii”. Poeta, un autentic rapsod al meleagului, ar cânta dintr-o frunză ori din fluier, dorul de meleagul natal, care o mistuie. Conștientă de iscusința ei de a preface cuvintele-n cântec, Ioana Stuparu dorește să-și facă un altar din toată creația ei, sub ipostaza unei căsuțe cu povești, la care să fie poftiți toți cei dragi care să adaste în
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
mea”, „ răutatea celor din jur mă face mai bun”, „forța de a scrie poiemul vine doar din poem”. Undeva el scria că la 23 de ani nu mai avea ce să scrie, dorea să moară. A ars repede, s-a mistuit din cauza temperaturii înalte la care a trăit. A fost covârșit de iubire, de frumusețea femeii, de poezie, era înțelept ca un om bătrân și bun. Poemele sale, în parte, sunt aforistice. Mare păcat că s-a dus prea repede. S-
DOUĂ PORTRETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356450_a_357779]
-
unde Kete era rege, se găsea în savana de la poalele muntelui Hombori Toro. Doar duhurile rele și stafiile ce căutau calea înapoi spre lume locuiau pustiul, precum și spiritele Abiku ce scoborau uneori până dincolo de valea râului Isa Ber pentru a mistui trupurile copiilor rătăciți. Însă niciunele nu se comparau cu Musso-Koroni ce intra în sate și sădea zânzanie între oameni ori de câte o caravană se avânta să străbată pustiul fără nume. Iar când plecau, oamenii nu se mai întorceau. Pentru
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
lumânări din seu. Însă imediat spiritele Abiku au priceput că au fost înșelate și au început să urle turbate. Nu mai așteptau venirea nopții pentru a ieși din pustiul fără nume, ci se năpusteau sub lumina năucitoare a soarelui și mistuiau copiii ce se avântau să se scalde în râu ori femeile ce-și spălau hainele în pârâul din apropiere. Chiar pe atunci s-a întâmplat să sosească și oamenii trimiși de Kete în pădurile întunecate ale Ghineei. Ei au găsit
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
Kete, și-au juruit să se răzbune. Cum ieșeau din orașul cetate oamenii erau atacați de spiritele rele ale pustiului și oriunde se duceau nu mai aveau scăpare. Nisipul le intra în gură, în ochii și-n urechi, apoi le mistuia măruntaiele. Doar negustorilor veniți din afară spiritele nu le făceau nimic pentru că ele nu se puteau atinge de cei care nu se tem. Și știind acestea, oamenii veniți din afară, pe cămile sau asini, au ucis maimuța-rege, iar din oamenii
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
în așteptarea sa... iar acesta se subțiază din ce în ce mai mult, cu fiecare întârziere a mesajului dorit. Îți amintești cum ai luat o bucată de hârtie atunci când deja picătura nerăbdării răsturnase paharul inimii și i-ai încredințat toată durerea care te-a mistuit. Întregul moment devenise un haos sufletesc, fiindcă nerăbdarea aproape te ucisese, mușcase din tine bucăți mari cu dinții săi încărcați de otravă. Mototolind hârtia, ai vrut apoi să-i redai forma inițială și să i-o trimiți persoanei iubite, să
PICĂTURA DE... PREAPLIN de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354752_a_356081]
-
Și mai ales, neîncrederea, suspiciunea, se insinuează precum șerpii în sân. Rezultatul acestui jurnal este arhetipul. Arhetipul tristeții și al iubirii pentru că acești doi termeni sunt aproape identici. Aaaa ... mai uitam și dorul. Drept bonus. Dorul care doare. Dorul care mistuie, care usucă. Apare și personajul cel mai sinistru care bântuie peste tot: Moartea. Cheamă, seduce, ispitește. E lângă tine, la un pas. Și oricât ai respinge acest sentiment, el revine cu o forță distrugătoare. Ea trece prin toate ipostazele iubirii
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
mondial activitățile muzeului s-au oprit brusc. Colecțiile sale au fost puse la adăpost. În 1942 Henry Lavachery a preluat postul lui Jean Capart. Imediat după război, el a început o reorganizare majoră a instituției. În 1946 un incendiu a mistuit o aripă a muzeului. O parte din colecții au fost distruse. Reconstrucția a fost lungă și dificilă și abia în 1966 s-a inaugurat noua aripă. Lucrarea a fost condusă abil de contele Joseph de Borchgrave d'Altena și mai
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
E... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 608 din 30 august 2012 Toate Articolele Autorului „Îl iubesc pe MARIN PREDA viu, mort și până la sfârșitul vieții mele” ( Aurora Cornu) ...Iar de-aș răspunde, oarbă, la chemare, M-ai mistui-n văpaia trecătoare... Aștept, iubite,flacăra albastră Ciudata flacără care nu moare... (Aurora Cornu-Flacăra albastră) Eugen Simion spunea undeva că voia să scrie „o viață” a lui Marin Preda pentru că omul e tot atât de interesant ca și opera. Biografia spirituală a
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
Ce bine e când arde focul! Fierbinte ești, numai văpăi! Să curgă șiroaie afară, Vie, peste noi, potopul! Cât vinul are scorțișoară Și în casă arde focul, Eu nu mai plec de lângă tine! Îndată îți deschei trei bunghi; Ce arșiță mistuie-n mine! Au! M-a prins iar, în șale-un junghi! Referință Bibliografică: Eu nu mai plec de lângă tine! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 296, Anul I, 23 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir
EU NU MAI PLEC DE LÂNGĂ TINE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356914_a_358243]