5,217 matches
-
concretizează în numele Câmpiei Bărăganului, în verbul a ridica sau substantivul Securitate. Deportarea este reprezentată în mod alegoric de către un înger și un diavol care, dacă la început sunt percepuți drept figuri grotești și violent machiate, mai târziu dobândesc o dimensiune mitică atunci când protagonistul înțelege în sfârșit ceea ce trebuia să i se comunice. Este vorba deci de încercarea de a descrie indescriptibilul, o problemă cu care s-au confruntat și alți autori care au experimentat tirania în diferite colțuri ale lumii. Datorită
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
câmpiile, flacăra lui îmi pârlește crustele, aprinde mirosul de băutură ieftină și aerul tare e ca o lupă: mărește gândurile, le adâncește, le face monstruoase. Noaptea sunt un rege cu imperiul scufundat în tenebre, cobor în câmpie ca un războinic mitic, cuțitele mele retează vântul și desișurile negre, damele țipă și fug precipitat căutând strălucire, dar obscuritatea ține cu mine. Smulg vise, ruinez trecători, distrug amante și devorez mese copioase, distrug râsetele și luna. Nimic nu mă poate opri când noaptea
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
compartimente obscure, în care neoliticul, arta sepulcrală și ornamentica pastorală și agrariană fuzionează iarăși într-o unitate misterioasă. Privită astfel, arta Paulei Ribariu este o artă a memoriei, o formă de resuscitare sau, poate, numai de prezervare, a unui timp mitic, ieșit din circuitul istoriei. Formele lui, sustrase și ele oricărei funcții previzibile, nu par a avea decît un singur sens: acela de a media între om și univers, de a celebra frumusețea creației sau de a sancționa dezordinile și erorile
Memoria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7164_a_8489]
-
ca echivalent al Creației. Paula Ribariu construiește prin imagine, dar, în aceeași măsură, construiește prin Cuvînt. Lumea se naște pe măsură ce este formulată, iar expresia, odată eliberată, se ordonează de la sine în adevărate arhitecturi. Dintr-un univers al arhetipurilor, al începuturilor mitice, această pictură tinde să devină un model ideal, nelocalizat încă și aparținînd unui viitor continuu. Prezentul acestei lumi, disputată în aceeași măsură de memorie și de visul proiectiv, este unul tentacular în care intră, deopotrivă, discursul și logica formelor, provocările
Memoria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7164_a_8489]
-
țară a soției cu un cap al serviciilor secrete devenit, în urma defecțiunii, erou al luptei anticomuniste. Pe măsură ce notorietatea fostului securist (în filigran se vede destul de clar portretul generalului Pacepa) dobândește, grație propagandei care i se face în presa occidentală, proporții mitice, soțul înșelat se bucură și el de o tot mai mare reputație de "încornorat al nației". O celebritate la fel de tristă ca întregul lui destin, dar totuși funcțională. Marea artă a lui Constantin Stoiciu este dată de sensibilitatea sa socială cu
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7179_a_8504]
-
sînt: Cassirer (etapă intermediară), Jung și Bachelard.13 Note: 1. Gilbert Durand, op. cît.,pp. 43-44. 2. Fundamentarea ontologica a imaginarului este o constantă a gîndirii durandiene. V., în acest sens, Structuri antropologice ale imaginarului, ed. cît., pp. 24-50, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, ed. cît., pp. 17-36. 3. Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Ed. Dacia, Cluj, 1999, pp. 83-91. 4. Lucian Blaga, Opere, vol. 9, Ed. Minerva, București, 1985, pp. 349- 365
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
a doi muncitori, devastarea și prădarea unor tabere. Șeful Catedrei de Antropologie de la un colegiu citează „vechi texte Maya care se referă la maimuțe carnivore nocturne având o nuanță stranie de albastru" și se întreabă dacă „erau ființe reale sau mitice". Iar Lupe Galeano invită la show-ul ei monden doamne toreador, discută despre costumele lor de arenă care vor da tonul modei și face glume deocheate. Recunoașteți formatele? Media de lumea a treia rămâne media de lumea a treia pe
Logodiți cu moartea by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5994_a_7319]
-
un peisaj de o frumusețe impresionantă, care se deschide către întinderi imense de apă. Există aici ocultat un reflex aproape mistic al naturii care posedă o forță religioasă, o atmosferă în care fiecare act are relevanța unui mister, dobândind proporții mitice. Fiecare etapă este punctată de dificultăți, însă ceea ce le sporește ține de absența unui scop clar, pentru că este de domeniul evidenței că excursia nu este una de plăcere, ci una inițiatică, în care tatăl își învață fiii să fie bărbați
Tați și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6006_a_7331]
-
ale Cărții), le-a primit pentru romanul Cârpaciul, a fost prețuit mai cu seamă ca maestru al prozei scurte, în care fantasticul, supranaturalul, intervin uneori în altminteri foarte realistele narațiuni. întâmplări obișnuite din viața unor oameni mărunți dobândesc atunci dimensiuni mitice sau alegorice care trimit cu gândul la ficțiunile lui Isaac Bashevis Singer. Fiul imigrantului din Rusia care avea o băcănioară în Brooklyn și o familie cu probleme prea mari pentru a mai lăsa loc unor aspirații sau preocupări culturale și-
Viață modelată de operă (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6008_a_7333]
-
invers. Altfel. Așa cum s-a întîmplat cu mari scriitori, după anii nouăzeci. În anii 1981, Lucian Pintilie face „De ce trag clopotele, Mitică?”. Scenariul său este construit în special pe piesa „D’ale carnavalului”, dar nu numai. Este o lume a miticilor văzuți de Caragiale și puși în pagină, fără menajamente, de Pintilie. Ceaușescu interzice, personal, filmul. Așa ceva nu putea fi admis. Citind parte din cronicile filmului, descopăr tot mai mult libertatea fantastică a unui creator cum este Lucian Pintilie și normele
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
însuși mirat că a ajuns la această temă. Spuneam că, într-un fel, Gheorghe Fikl trage cu ochiul la Francis Bacon, atunci când acesta își făcea portretul între două carcase de vițel, înspăimântat și înspăimântător totodată, la gândul că în depărtările mitice s-ar putea să fi fost supus unui idol, precum Vițelul de Aur. Demistificarea la Bacon este evidentă, plasticitatea imaginii refuză să cadă în obscen. În ceea ce îl privește pe celălalt artist, la care ne-am referit mai sus, Hermann
Abator sau loc de sacrificiu? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5729_a_7054]
-
științific și tineri cercetători încrucișând experiențe multiple - filologi impregnați de comparatism, dar și specialiști ai antropologiei din perspectivă filosofică sau curioși de mitografie, urmărită în cristalizările istoriei și ale artei, ori chiar poeți încercând în propria lor creație virtuțile impactului mitic, - proveneau din puncte variate ale geografiei noastre culturale: de la București și Iași, de la Cluj, Timișoara, Alba-Iulia, Constanța, Suceava, Piatra-Neamț, dar și de la Cernăuți, Bălți și Chișinău. Aparatul explicativ și reflexiunea teoretică n-au fost singurii stimuli ai emulației noastre. Pe parcursul
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
cușcă ce seamană cu un altar. Mumtaz Begum, bărbatul travestit care întruchipează această creatură, a preluat meseria de la tatăl său. Se spune că bărbatul poate prezice viitorul, astfel foarte multi vizitatori îi pun întrebări despre soartă. Înainte de a întruchipa animalul mitic, bărbatul apărea în numere de circ. "Eu l-am văzut în copilărie, acum vreo 40 sau 45 de ani. Mumtaz venise cu circul. Acum i-am adus pe nepoții mei să-l vadă. Și mi-a plăcut și mie, mai
Creatură fantastică, femeia vulpe, la grădina zoologică by Adela Jușcă () [Corola-journal/Journalistic/62049_a_63374]
-
lui și câtă parte de sacrificiu nu pot spune, nimeni nu poate s-o facă. Închis în țară multă vreme, în temnița obștească, călătorea acum peste mări și țări. Într-o vreme când pământul era încă întins, iar depărtarea transforma mitic continentele, voiajul în India, în toamna lui 1956 - mai bine de o lună a petrecut-o acolo -, ni s-a părut fabulos. Când s-a întors, îl priveam ca pe un Marco Polo. Ne-a vorbit despre Poarta Indiei, la
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
Există întotdeauna o poveste dintâi, paradigmatică, la care se referă, direct sau oblic, aceea pe care o ascultăm sau o citim. Fie ea în cer, fie pe pământ. Orice poveste este relatarea unei întâmplări primordiale, iar personajul, întruparea unui erou mitic. Mitosul este, de altfel, substanța din care se nutresc toate poveștile din lume. Cât îl privește pe povestitor, și el joacă un rol jucat înainte de un altul, fie în cer, fie pe pământ. Când Eliezer îi istorisește tânărului fiu al
Prâslea cel voinic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6131_a_7456]
-
Duplessis, „Dama cu camelii": purta douăzeci și cinci de zile pe lună o camelie albă pe piept, iar în celelalte cinci zile o camelie roșie; bărbații interesați dezlegau cu ușurință codul... Să revenim în Piața Palais-Royal. Comedia Franceză, evident, cu actrițele ei mitice; Dra Mars, pe care Napoleon o aducea la castelul Rambouillet, Dra Georges, care își primea oaspeții atunci cînd făcea baie, Dra Rachel, căreia nu-i lipseau nici umorul, nici sîngele rece. Unui prinț - foarte sigur pe el - care îi trimisese
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
ordinul lui Hitler spre faima Germaniei pe care pusese deja stăpînire. Bruno în schimb, în vorbele pe care le strecura în timpul discuțiilor, n-avea de unde să aducă o asemenea măreție. Astfel încît, pentru a compensa, începuse să construiască o lume mitică, din care el nu făcea parte direct, dar pe care-o cunoștea, măcar din cărți și din poveștile culese din memoria sa, atît de îmbogățită de-a lungul vremii și mai cu seamă în perioada petrecută alături de familia siciliană de
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
întotdeauna în forma actoricească în care-i fusese oferită prima oară. Erau foarte puținele momente cînd Porthos își reținea amintirile glorioase, ba uita chiar și de foame, mulțuminduse să asculte în tăcere. Și istorisirile nostalgice ale lui Porthos, și cele mitice ale lui Bruno erau însă rare, țineau de acele momente în care schimbul de vorbe între deținuți putea avea loc. Uneori, o asemenea poveste începea într-o zi și se sfîrșea poate abia în a treia zi. În rest, în timpul
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
aceasta Parisul, amfitrionul care te introduce în povestea de dragoste. Începutul filmului derulează nostalgic imagini de carte poștală din Parisul turistic: Montmartre, Turnul Effel, Catedrală Notre Dame, Sacré-Coeur, Champs Élysée, Domul Invalizilor etc., ceea ce ne probează forță cu care decupajul mitic, clișeul romantic se insinuează în lumea lui Gil. Feeria retro ragtime & la belle époque a nocturnelor pariziene cancaniere la Moulin Rouge sau glamoroase la Maxim’s este capitolul novator în acest film, iar regizorul face trecerea dintr-un timp în
Un american la Paris by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5289_a_6614]
-
legendă care a crescut vreme de două secole, culminând cu Amadeus, piesa lui Peter Shaffer, după care Forman a făcut filmul de mare succes. H.C. Robbins Landon, unul dintre cei mai celebri specialiști în Mozart, dă la o parte vălul mitic țesut în jurul morții compozitorului și urmărește în detaliu ultimele sale luni de viață, reconstituind cu multă finețe o epocă și o lume muzicală - și ne demonstrează că adevărul e mai straniu și mai interesant decât mitul. Pe 30 septembrie 1791
H. C. Robbins Landon Ultimul an al lui Mozart () [Corola-journal/Journalistic/5291_a_6616]
-
Cioran, Ionesco și Noica, o economie înfloritoare, dezbateri de idei de dreapta și politica rafinată, a fost și mișcare feministă, stânga intelectuală și militanta, experiment artistic asumat marginal, dinamica problematică a drepturilor cetățenești etc. Camil Petrescu și Alexandru Vilara. Satul mitic unde s-a nascut veșnicia și satul concret studiat de Școală Gusti. Vulcănescu filozoful și Vulcănescu economistul...” În cazul de față, conjuncția și, cea care însumează și nu lasă nimic pe dinafara, are un rol important. Viața la țară (sau
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
concret studiat de Școală Gusti. Vulcănescu filozoful și Vulcănescu economistul...” În cazul de față, conjuncția și, cea care însumează și nu lasă nimic pe dinafara, are un rol important. Viața la țară (sau lipsa ei) Și tot apropo de „satul mitic și satul concret”, în „Adevărul” de luni, 21 august a.c., un text de Grigore Cartianu semnalează o temă despre care va trebui să se scrie mult mai mult pentru a începe s-o înțelegem: situația satului românesc astăzi. Rezultat al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
În orice caz, formula se prevalează, îndeobște, de o confuzie nu tocmai nevinovată ideologic între opera scriitorului și realitatea de la care a pornit el. De altfel, sofismul acesta e amendat de Ioana Pârvulescu încă din 2007 (în volumul În Țara Miticilor. De șapte ori Caragiale.) Doar că acum mai intervine ceva. Vechea imagine nu e numai contestată, ci înlocuită cu o alta. Perfect credibilă. Lumea ca ziar, așa cum o descrie Ioana Pârvulescu, are viață, e o lume în care se poate
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
lui Henric Sanielevici, absolut toți criticii au văzut în Sadoveanu un povestitor de modă veche și un baladist popular, ceea ce i-a determinat să caute în cele câteva romane propriu-zise (cum sunt, de exemplu, acestea din volumul de față) substratul mitic, tradiția, poezia, misterul și ambiguitatea.” Or, și în Baltagul, și în Cazul Eugeniței Costea, cărora li se pot adăuga Locul unde nu s-a întâmplat nimic sau Demonul tinereții, romanescul e decisiv. Și tocmai romanescul a scăpat, de atâtea ori
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
crime ballads (vezi lamentoul lui Cotton Mathers din 1699, Pillars of Salt: An History of Some Criminals Executed in this Land for Capital Crimes), dar și întregul șirag de povestiri despre colonizarea Vestului, perceput ca o aventură inițiatică, religioasă și mitică. Oricât de modeste i-ar fi fost resursele, crime fiction participa la construirea Marelui Arhetip American. Din acest trunchi s-a desprins o variantă narativă în care, amestecând romantismul și realismul, scriitorii se înfățișau drept emisarii forțelor „progresiste”, autodesemnate să
Viciul și sperietoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5163_a_6488]