1,463 matches
-
nici o rezistență. La 11 noiembrie 1918, trupele române conduse de generalul Iacob Zadik intră în Cernăuți și restabilesc ordinea și participă la preluarea puterii. Ulterior, la 28 noiembrie 1918, este convocat Congresul General al Bucovinei în Sala sinodală a Reședinței Mitropolitane din Cernăuți și se votează unirea Bucovinei cu România. Ca unul dintre participanții de seamă la victoria de la Mărășești, a fost în anii 1915-1916 însoțitorul oficial al mareșalilor Franței Joffre, comandantul suprem al armatelor franceze, și Foch, comandant al forțelor
Iacob Zadik () [Corola-website/Science/309021_a_310350]
-
(n. 3 februarie 1921, Bozed, Mureș - d. 20 februarie 2009, Târgu Mureș) a fost un preot greco-catolic, canonic mitropolitan al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș, deținut politic, ctitor de biserici, lider al rezistenței Bisericii Române Unite cu Roma din Târgu Mureș în timpul persecuției comuniste. s-a născut într-o familie de țărani români din județul Mureș (interbelic). Părinții
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
în 1997. Tot aici construiește și o casă parohială. Bisericile sunt pictate de către ginerele părintelui canonic, pictorul Valentin Muste. Pentru activitatea sa pe plan spiritual și buna organizare, arhiepiscopul și mitropolitul Lucian Mureșan l-a numit pe Grigore Dogaru canonic mitropolitan și purtător al brâului roșu. A slujit zilnic Sf. Liturghie, iar seara recita Rozarul și făcea Binecuvântarea Euharistică, bucurându-se încă de o memorie excelentă. În ultimii săi ani de viață, din cauza diminuării puterilor fizice, a fost ajutat în pastorație
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
române, italiene și croate. În contextul disensiunilor dintre regimul comunist român și cel comunist sovietic, în timpul regimului Nicolae Ceaușescu, numele Malinovski a fost înlocuit în "Piața Victoriei". Din 1993 poartă actuala denumire. În această piață se găsesc următoarele clădiri: Catedrala Mitropolitană din Cluj (sfințită în noiembrie 1933), Palatul de Finanțe (construit în anii 1880), Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului (edificiu din 1887), Palatul Regionalei de Căi Ferate (fostul sediu al EMKE), clădirea Institutului Teologic Protestant (1894-1895), Palatul Prefecturii și sediul Consiliului
Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/327165_a_328494]
-
au format prin aderarea jurisdicțiilor etnice mai mici la OCA la un moment dat în istoria lor, de obicei după separarea de Biserica mamă. OCA mai cuprinde, de asemenea, 27 de comunități monastice, dintre care șase sunt direct sub autoritatea mitropolitană (i.e., sunt stavropighii). Cele mai mari astfel de mănăstiri sunt New Skete (Cambridge, New York) și Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Tihon (South Canaan, Pennsylvania). Există trei seminarii ale OCA: Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Tihon (fondat în 1937), Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Vladimir
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
cnezatelor rusești. Prestigiul principatului a crescut și mai mult atunci când Moscova a devenit centrul spiritual al Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul bisericii ruse a fugit din Kiev în Vladimir în 1299, pentru ca peste câțiva ani mai târziu să-și mute scaunul mitropolitan în Moscova. Până la jumatea secolului al XIV-lea, puterea mongolilor a scăzut suficient de mult pentru ca Marii Prinți ai Rusiei să fie capabili să lupte cu sorți de izbândă împotriva jugului mongol. În 1380, la Kulikovo, pe râul Don, armatele
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
donații pentru construcția bisericii. În 8 octombrie 1929 mecenatul Emanuil Ungurianu și-a lăsat averea prin testament unor instituții publice, din care un sfert pentru construirea bisericii ortodoxe din Iosefin, alt sfert pentru construirea bisericii ortodoxe din Cetate (actuala Catedrală Mitropolitană, iar jumătate Casei de Educație Națională. O altă donație, de 100 000 lei lăsată prin testament de av. Cornel Nicoară, membru în sinodul parohial, este primită pentru construirea bisericii în anul 1931. În 1931 Ioan Imbroane încredințează proiectarea bisericii lui
Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara) () [Corola-website/Science/312900_a_314229]
-
fie ales Arhiepiscop de Iași și Mitropolit al Moldovei (1). În calitatea de episcop, apoi de arhiepiscop, a refăcut reședința de la Sighet, a organizat administrativ eparhia și a îndrumat preoțimea în misiunea de combatere a sectelor. În timpul arhipastoririi de pe tronul mitropolitan de la Iași, Sebastian Rusan a întreținut relații cu reprezentanții celorlalte Biserici ortodoxe (Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Antiohiei, Patriarhia Bulgariei etc), a sfințit numeroase biserici și a efectuat vizite canonice - fiind permanent în mijlocul credincioșilor, la rândul sau îndrumându-si preoții: „Voi, preoții
Sebastian Rusan () [Corola-website/Science/310304_a_311633]
-
Sf. Treime, venite în special din partea episcopilor de Cernăuți, au eșuat de fiecare dată. Situația a rămas neschimbată chiar și după anul 1883, an în care bisericile ortodoxe "Sf. Treime" și "Sf. Gheorghe" din Viena au fost scoase de sub jurisdicția mitropolitană de la Carloviț și puse sub jurisdicția Mitropoliei Bucovinei. În anul 1893, printr-o dispoziție a guvernatorului Austriei Inferioare, a fost reglemetată arondarea celor trei biserici ortodoxe ("Sf. Treime", "Sf. Gheorghe" și "Sf. Sava", a sârbilor) în sensul includerii românilor ortodocși
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
XVII-lea în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Mirăuți nr. 17, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul "Sfântul Gheorghe", sărbătorit în fiecare an în ziua de 23 aprilie. Între anii 1402-1522, a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană a Moldovei. Biserica Sfântul Gheorghe-Mirăuți din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Ea este considerată a fi cea mai veche biserică din orașul Suceava. Biserica Mirăuți este considerată
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
și pohvală, de a ferirea domnii sale și paza scaunului său"". Începând din anul 1402, acest lăcaș de cult a îndeplinit rolul de sediu al Mitropoliei Moldovei, fiind cunoscut astăzi și sub denumirea de "Mitropolia Veche". Biserica a fost catedrală mitropolitană a Moldovei până construirea noii biserici cu hramul Sf. Gheorghe din componența Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava (1514-1522), în timpul domnitorilor Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă. După unele surse (o scrisoare trimisă de arhiereul Narcis Crețulescu către
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
poloneză condusă de voievodul de Cracovia a intrat în Moldova, jefuind târgurile Cernăuți, Dorohoi, Botoșani, Tărăsăuți, Botoșani, Ștefănești, Hotin și Suceava. Polonezii nu au putut cuceri Cetatea Sucevei, întrucât le lipsea artileria de asediu. Ei au intrat însă în catedrala mitropolitană,de unde au luat clopotul adus de la Rohatin de Bogdan al III-lea. Biserica nu a fost ruinată însă cu totul. Ca urmare a devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Cetatea Sucevei, întrucât le lipsea artileria de asediu. Ei au intrat însă în catedrala mitropolitană,de unde au luat clopotul adus de la Rohatin de Bogdan al III-lea. Biserica nu a fost ruinată însă cu totul. Ca urmare a devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Biserica nu a fost ruinată însă cu totul. Ca urmare a devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astăzi sub numele de Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrală mitropolitană a primit hramul Sfântului Gheorghe, ca și cel al vechii catedrale. Cu toate că
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
devastării catedralei mitropolitane și a creșterii populației orașului Suceava , Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astăzi sub numele de Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrală mitropolitană a primit hramul Sfântului Gheorghe, ca și cel al vechii catedrale. Cu toate că a fost devastată, se pare că Biserica Mirăuți n-a fost
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astăzi sub numele de Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrală mitropolitană a primit hramul Sfântului Gheorghe, ca și cel al vechii catedrale. Cu toate că a fost devastată, se pare că Biserica Mirăuți n-a fost abandonată ci, foarte probabil, reparată sau reconstruită, de vreme ce o cronică anonimă germană târzie menționează păstrarea în continuare
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
ortodoxe românești căreia i-a pus ca singură clauză restaurarea atunci când condițiile o vor permite. La 8 februarie 1801 mai mulți târgoveți suceveni au cerut ajutorul mitropolitului Iacob Stamati al Moldovei (1792-1803) pentru a repara Biserica "Sf. Gheorghe", fosta catedrală mitropolitană. Pentru a fi redată cultului, Biserica "Sf. Gheorghe" avea nevoie de reparații ce necesitau cheltuieli foarte mari. Comunitatea ortodoxă suceveană nu putea suporta cele cheltuieli, astfel că biserica a fost închiriată și transformată în magazie pentru depozitarea paielor și a
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
al edificiului ortodox și se prezenta situația fostelor proprietăți care au aparținut cultului protestant. Tot atunci, a fost realizată o descriere a bisericii făcută la de comisarul Noir, inginerul Banhölzel și șeful comunal Wetterching. Potrivit acesteia: "„Vechea, așa-numita biserică mitropolitană Mirăuți, părăsită de peste 300 de ani, în care timp s-a clădit actuala biserică mitropolitană, unde s-a transferat serviciul divin, este o ruină totală, o simplă grămadă de piatră și cărămidă; toate ușile, ferestrele, chiar lemnăria acoperișului, și alte
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
atunci, a fost realizată o descriere a bisericii făcută la de comisarul Noir, inginerul Banhölzel și șeful comunal Wetterching. Potrivit acesteia: "„Vechea, așa-numita biserică mitropolitană Mirăuți, părăsită de peste 300 de ani, în care timp s-a clădit actuala biserică mitropolitană, unde s-a transferat serviciul divin, este o ruină totală, o simplă grămadă de piatră și cărămidă; toate ușile, ferestrele, chiar lemnăria acoperișului, și alte părți de vremelnică reparație ale acesteia au fost furate; turnul susținător al bolții precum și partea
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
raport prin care se solicita restaurarea bisericii Mirăuți, ce urma să fie făcută cu fonduri provenite de la Comisia Centrală de Conservare a Monumentelor Publice și de la Fondul religionar greco-ortodox din Bucovina. Guvernul austro-ungar a trimis la 16 octombrie 1880 Consistoriului mitropolitan al Bucovinei o adresă prin care solicita un punct de vedere cu privire la cererea baronului Hurmuzachi. Raportul mitropolitului Silvestru Morariu Andrievici al Bucovinei a fost înaintat împăratului Franz Joseph abia la 18/30 ianuarie 1886, timp în care s-au efectuat
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
filială Biserica „Sf. Ioan Botezătorul-Coconi” (sau Biserica Domnițelor). Ca paroh a fost numit preotul Teodor Coclici, urmat, de la începutul anilor '70, de preotul Gheorghe Coclici și apoi de pr. Florin Hostiuc. Cercetările arheologice din 1976, efectuate în exteriorul vechii catedrale mitropolitane și coordonate de arheologii Lia și Adrian Bătrîna, au scos la iveală fundațiile unui edificiu de mari dimensiuni, fără abside laterale și contraforți, care, pe baza observațiilor stratigrafice și a informațiilor furnizate de mormintele aflate în zonă, a fost datat
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
dosarul cu caterisirea preotului Iosif Trifa la Sfântul Sinod, după un conflict amar cu superiorul său, mitropolitul Nicolae Bălan. În ședința sa din 13 martie 1936, Sfântul Sinod confirmă sentința de condamnare la caterisire cu nr. 4/1935 a Consistoriului Mitropolitan din Sibiu. În întâmpinarea acestei confirmări, părintele Trifa, deși bolnav, se deplasează la București depunând Cancelariei Sf. Sinod o cerere de grațiere la data de 16 martie 1936. Este semnificativ faptul că la această cerere Sf. Sinod va răspunde abia
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
Arăpașu, ulterior patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. În anul 1982 a fost hirotesit arhidiacon tot de mitropolitul Teoctist Arăpașu, iar în 1985 a fost transferat la Centrul Eparhial de la Iași, unde a avut mai multe funcții: prim-arhidiacon al Catedralei mitropolitane din Iași, secretar al mitropolitului Teoctist, corector la revista „Mitropolia Moldovei și Sucevei” și econom mitropolitan. În anul 1990 a fost numit secretar al noului mitropolit al Moldovei, Daniel Ciobotea. Nu a rămas în această funcție decât 4 luni, întrucât
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
mitropolitul Teoctist Arăpașu, iar în 1985 a fost transferat la Centrul Eparhial de la Iași, unde a avut mai multe funcții: prim-arhidiacon al Catedralei mitropolitane din Iași, secretar al mitropolitului Teoctist, corector la revista „Mitropolia Moldovei și Sucevei” și econom mitropolitan. În anul 1990 a fost numit secretar al noului mitropolit al Moldovei, Daniel Ciobotea. Nu a rămas în această funcție decât 4 luni, întrucât mitropolitul Ciobotea i-a făcut formalitățile de a pleca la studii în străinătate. La 30 decembrie
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfășurată în zilele de 18-19 iunie 2009, la Reședința patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul a fost ridicat la rangul de Episcop vicar. În ziua de 13 decembrie 2014 Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în consultare cu Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului au desemnat prin vot secret drept candidați la scaunul vacant de Arhiepiscop al Eparhiei Romanului și Bacăului pe Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop vicar al
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]