6,081 matches
-
aduce aminte de nimic - băuse doar - dar admite că și-a ucis prietenul, la o dispută, acolo. Accidente cumplite de circulație, cu leșuri risipite prin iarbă. Zice-veți că posturile de televiziune private, gazetele cu efemeră soartă, se concurează, ridică miza. Că, la douăzeci și două de milioane de suflete, câteva unități trec zilnic pragul crimei, totdeauna odioasă, dar, altfel, fascinându-l pe spectator. Că nimeni și nimic nu-l oprește pe plătitor să schimbe postul sau să arunce cât colo
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
opțiunea, el permite treceri spontane și inconștiente dintr-o parte într-alta, fără a încuraja pretenția de întîietate sau centralitate, și prin urmare fără a crea sentimentul pierderii. Adevărata pierdere despre care e vorba în acest volum, și care constituie miza grea a cărții, este o pierdere acceptată și chiar voită, dar totodată o pierdere "jucată" cumva, regizată periodic ca un fel de exercițiu katharctic de uz personal. Eseul lui Andre Aciman, de departe cel mai impresionant și frumos ca realizare
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
de bine actorii trupei, regizorul Horațiu Mălăele nu pare tentat în această montare să descopere drumuri noi, să surprindă din ceea ce a propus la nivelul interpretării. Din acest punct de vedere, spectacolul are aerul lucrului făcut la prima mână, iar miza poate fi textul în sine, scenografia rafinată a Mariei Miu, câteva efecte și gaguri, dar nicidecum performanța actoricească. În Pălăria de la Teatrul de Comedie, chiar dacă trupa angrenată în spectacol era cu mult mai numeroasă, lucrul cu actorii se vedea aproape
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
titlul Povestea povestitorilor - un experiment literar postmodern virtuoz (și deloc virtuos) pornind de la coroziva poveste a lui Creangă. Cum ceea ce am putut citi nu e decît primul capitol dintr-un volum în pregătire, nu ne-am putut da seama dacă miza acestei "jucărele" licențioase e mai mult decît o parodie spirituală, plină de aluzii și referințe contemporane. Oricum, performanța stilistică e remarcabilă, iar faptul că inteligentul și rafinatul nostru coleg s-a delectat scriind-o - evident. * Cum n-am găsit drept
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
făcut Petru Dumitriu, fostul nostru președinte persistă în mentalitatea sa (apropiat, nu numai onomastic, de un Dumitru Popescu-Dumnezeu), împroșcînd cu ură tot ceea ce a încercat a fi, în ultimii ani, înnoire purificatoare. Într-un stil căznit (nici pamfletul, indiferent de miza lui, nu-i prea reușește, fiind vădit sub cota lui Adrian Păunescu și chiar a lui Corneliu Vadim Tudor), d-sa incriminează, dorindu-se "spiritual", "mania idealismului de dreapta (dreptaci)" și "eticismul moraliștilor de ambe sexe". Primii ani de după 1989
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
universitar a obrăzniciei care caracterizează strada și media este, în opinia mea, tot ce poate fi mai dezolant. Efervescența ideilor ne rămâne, cel puțin pentru moment, în întregime străină, continuând să ne mulțumim cu tot soiul de gadgeturi comportamentale, în loc de mize, și cu importul mult prea cuminte al nonconformismului de prin alte părți. Lipsește o bibliografie și memoria luărilor de cuvânt atât pro, cât și contra, drept care aceste țâfne expiră încă înainte de a ne fi lămurit ce-i cu ele. Și
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
Lefter, milos, se face că plouă.", "La Oradea, Ioan Moldovan se scarpină-n barbă...", "Adrian Dinu Rachieru din buzunarul vestonului/ scoate o laternă de hârtie", "Alexandru Cistelecan întorcea o misivă pe dos..." Toate aceste ipostazieri nu au în spatele lor nici o miză și rămân simple aluzii exploatate expeditiv; poetul încearcă să fie optzecist dar nostalgia unui discurs liric străbătut de mari teme culturale și de efuziuni sentimentale îl face să eșueze mai ales în ultimul ciclu al cărții: Insula troienită de nisipuri
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
Preda deoarece nu argumentează, în timp ce domnia-sa ne informează apoftegmatic că "Doina trebuie judecată contextual după estetica poeziei populare" - bineînțeles, doar prezintă toate caracteristicile folclorului literar: anonim, oral, etc. După toate acestea, nu ne mai miră că autorul nu înțelege miza Dilemei (VI/265), un act de igienă culturală, deopotrivă revalorizare și recontextualizare, și nici enunțarea următoarei teorii a conspirației: "Reviste precum 22 sau Dilema (dar, mai puțin constant, și România literară), care fac opinia intelectuală a noii stângi gălăgios democratice
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
trivial, această deversare a ideologiei în literatură nu reprezintă decât reziduuri ale gândirii "omului nou", incapabil să opereze o separare a domeniilor. Efectul este o cădere pe scara din spate a culturii. De altfel, abia acum iese la iveală adevărata miză a cărții: deoarece cei opt (Eminescu, Paulescu, Crainic, Nae Ionescu, Blaga, Băncilă, Codreanu, Țuțea) au fost denigrați, ei trebuie apărați, cel puțin din solidaritate politică, de Răzvan Codrescu - purtător al ștafetei de extremă dreaptă. în concluzie, nu căutați critică literară
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
editurii new-yorkeze Alfred A Knopf, cea care a dat tiparului o bună parte din cărțile scriitorului. Dincolo de acest subtitlu modest și voit generic se află bits and pieces, cum se spune în engleză, texte mai lungi sau mai scurte, cu miză grea, sau superbe speculații iscate din simple flecuștețe, toate reprezentînd opera gazetărească a lui John Updike din ultimul deceniu. Nu ezit să apelez la o formulă care unora le-ar putea părea oximoronică, operă gazetărească, pentru că rostul volumului, semnalat de
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
scrierilor acestuia, considerate ca "iradieri" ale centrului reprezentat de Minima moralia. Și în cazul lui Liiceanu, Ștefan Borbely face exegeză împotriva curentului, accentuând tocmai caracterul de cerc închis al grupului; criticul clujean ajunge la aceeași concluzie ca și Katherine Verdury - miza disensiunilor privind periculoasa fascinație a literaturii fiind o confuzie canonică. Diversitatea scriiturilor se poate constata prin comparația a două eseuri: Dualismul motivațional în psihoistorie și Visul lupului de stepă. în cazul celui dintâi, textul e sobru, prezentând studiul lui Lloyd
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
numai la depresivi scurtele perioade de hiperactivitate alternează cu altele, lungi, de letargie. însă, în practică, situația se prezintă exact așa! Mult zgomot, promisiuni, amenințări, bătăi de tobe, după care cortina cade fără nici un fel de explicație! Misterioasă rămâne și miza domnului Constantinescu pe inși evident lipsiți de orice calificare și vocație de a conduce un guvern. Ca și cum experiența somnambulului Ciorbea n-ar fi fost suficientă, dl. Constantinescu a plusat sinucigaș pe o personalitate frauduloasă precum Radu Vasile, cel mai simpatic
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
Ea le merită însă, cu atît mai mult cu cît nu privește numai figura - și opera - lui Caracostea, ci încearcă să redimensioneze peisajul critic al perioadei interbelice prin plasarea discuției în perspectiva europeană a curentelor critice, unde importanța demersului teoretic, miza pariului (pierdut de altfel pe termen scurt, cum recunoaște autoarea) se judecă după alte criterii. Cartea Ioanei Bot, consacrată lui D. Caracostea, teoretician și critic literar 1), urmărește de fapt să descrie și să explice partea esențială a încercării profesorului
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
Alexandra Olivotto Consecințele hibridizării, adică o sumă de confuzii pe care ea le iscă la tot pasul sunt puse în discuție după lectura volumului Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. De la început, miza cărții pune probleme: "refacerea, din fărâmele textului, a unui profil al autorului" - critică literară sau psihologie ? Primul capitol transgresează grațios ambele domenii, abandonând cititorul în derivă; confuzia ia proporții abia odată cu al doilea capitol care subminează premisele celui dintâi: se
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
poate face psihologie pe el - și ca personaj ("personaj cerebral trecut printr-o teribilă experiență de viață" !), în acest caz fiind permise accentele patetice ("Era un sentimental însetat de iubire") ori cele encomiastice. Dar atât timp cât perspectiva nu își rămâne consecventă, miza cărții e în pericol. Portretul se conturează însă pornind de la considerente de ordin psihologic (complexul lui Iov, luciditatea structurală), filosofic (se discută poziția lui față de Blaga), politic (este foarte bine surprins fenomenul depersonalizării impus de regimul totalitar), antropologic (accentuată este
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
Sander Gilman. Oricît de interesante incursiunile sale în istoria psihiatriei și a chirurgiei, oricît de spectaculos documentate analizele sale la teorii mai mult sau mai puțin celebre, aparținîndu-le lui Freud, Adler, dar și Karl Menninger, Paul Schidler și feministe contemporane, miza grea a cărții este însăși legătura dintre frumusețe și fericire, pe care autorul pare s-o presupună ca fiind de la sine înțeleasă inițial. Răspunsul la aceste întrebări ne e oferit cumva pe ocolite, mai întîi sub forma unei mini-filozofii și
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
parte - lucru și greu de făcut într-un spațiu restrîns, dar și lipsit de o relevanță reală, întrucît aici este vorba, în primul rînd, de o atitudine, de o anumită filosofie, și nu de o soluție particulară -, trebuie spus că miza experienței de la Tescani este conștientizarea peisajului în dubla lui ipostază: aceea de model și de formă de construcție și de codificare. Ceea ce au încercat și de această dată cei unsprezece pictori, în prelungirea unui comportament pe care cei mai mulți l-au
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
într-o carte. Și totuși, să ai un talent uriaș (dovadă Cronica de familie, Incognito) și să-l pui, conform unei afirmații personale, în slujba asigurării posibilității de a mînca la caviar cu polonicul și a porției zilnice de whisky, miza nu-i oare cam derizorie?!" Privit, în linii generale, cu prețuire, Nichita Stănescu nu se sustrage unor rezerve suficient de apăsate, atît în ordinea morală cît și în cea estetică. Acel Nichita față de care ne apropiem cu o tulbure religiozitate
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
premieri-minune - deocamdată, doi la număr - e dovada cea mai clară a falimentului partidelor politice din România. Conglomerate de interese, de găști și de mafii, ele și-au epuizat, în zece ani de retorică cinică și tâlhării programate matematic, toate mesajele. Miza pe "tehnicieni providențiali" traduce refuzul plin de năduf al electoratului de a-și mai da votul unor inși incapabili să facă altceva decât să mintă, să înșele și să se țină de intrigi mărunte. Printr-un paradox posibil numai la
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
avangardiste, se pliau perfect pe realitățile unei revoluții mistificate, reduse la condiția de slogan propagandistic. Dacă nihilismul noilor artiști de avangardă (Angry youngmen în Anglia, generația beat în Statele Unite, I Novissimi în Italia etc.) constituie expresia unei disperări totale, cu miză metafizică, fiind puse la îndoială înseși principiile care guvernează lumea, cu atît mai de efect era rezonanța negării într-un mediu al mistificării prin excelență, stăpînit de un discurs demagogic. Printr-un soi de defensivă instinctivă, Sebastian Reichmann (care avea
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
de literatură proastă și amator de benzi desenate și filme de consum (mai semnificative pentru domeniul său decât operele de valoare), istoricul imaginarului pare la un moment dat mai curând un persoanaj exotic decât om de știință serios. Și totuși, miza istoriei imaginarului este una foarte importantă în aceeași măsură în care e importantă înțelegerea mecanismului de funcționare a lumii ca proiecție a credințelor și prejudecăților celor ce trăiesc în ea. Cu atât mai interesant se dovedește acest demers dacă avem
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
Personajele, deși multe la număr, se individualizează în amintiri în care vocile lor sunt distincte. Un ochi atent surprinde cu acuitate reacții și replici. Un minus îl reprezintă stereotipiile argotice, cît și ticurile verbale ale personajelor care nu ating numai miza autenticității ci o depășesc uneori, blocînd motoarele textului și obosindu-l. Bruschețea apariției finalului este justificată de aspectul fragmentat al textului, în concordanță cu începutul spontan. Relatarea colocvială plină de naturalețe, acuitatea observațiilor, inteligența cu care autorul desenează personaje complexe
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]
-
ca răzbunare a femeii care și-a pierdut copilul în tinerețe, și drept confruntare între cele două rivale (soția și amanta), și ca reconciliere între cele două iubite de acum, Otoko și Keiko. Deși mă tem că mai curînd însăși miza filozofică a cărții rămîne cumva confuză și neîmplinită: această cheie interpretativă definită tocmai de titlu, ca frumusețe și întristare. Cînd am prezentat romanul Pușca de vînătoare al lui Yasushi Inoue am fost frapată de o anumită imobilitate a personajelor, amorțite
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
acea limbă. Aceasta este una dintre aceste cărți, iar meritul îi aparține în întregime traducătoarei. Desăvîrșirea stilistică a scrisului lui Marquez poate fi însă chiar o piedică la un nivel superior, al sensurilor cărții, căci ea te absoarbe într-atît încît miza povestirii să pară secundară. Dar povestea în sine are, citită cu atenție și dezvrăjire, dacă așa ceva e posibil, o coerență dătătoare de adînci și importante semnificații. Dragostea nu este, de fapt, demonul, în acest roman, chiar dacă pe parcursul său stăruie credința
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
expoziție a trecut aproape neobservată, atît la data deschiderii, cît și după aceea, în intervalul de vizitare. Și acest fapt nu se datorează doar împrejurărilor exterioare amintite deja, ci și, dacă nu chiar în primul rînd, organizatorilor înșiși a căror miză nu a fost ofensiva, clamarea stridentă a propriei lor prezențe, ci integrarea discretă, poate chiar puțin prea sfioasă, în oferta culturală a momentului. în pofida acestei surdine, atît de puțin obișnuite în asemenea situații, expoziția de la Palatul Parlamentului are toate calitățile
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]