874 matches
-
un hipocoristic format cu sufixul (infixul) -cdin tema bîr(prezentă și în alte nume: Bîrcu, Bîrcea, Bîrga, Bîrlea, Bîrda, Bîrdea, Bîrsa, Bîrhotă etc.) sau poate fi un supranume provenit din entopicul bîrcă, bărcă (< bărc „loc cu hățișuri“, „luncă băltoasă“, „locuri mlăștinoase cu apă și nămol pe unde crește papură, trestie“, „pădure, dumbravă, tufăriș, loc cu vegetație multă și deasă în pădure“, „poiană, luminiș în pădure“, „gropi umplute cu apă stătătoare“, „mormane de pămînt ca semne de hotar între moșii“, „băltoaca din fața
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Brlan, Brlek, Brlic) al lui Bernardus, neatestat însă în documentele romînești, ceea ce i-a făcut pe unii cercetători să considere că antroponimele Bîrlad, Bărlad au putut proveni de la toponimul Bîrlad, nu invers. În schimb, prin combinarea temei scr. brlaga, „mocirlă, mlăștinos“, cu sufixul colectiv scr. -ad, a rezultat *brlad, „loc mlăștinos“, care poate fi asociat toponimului Bîrlad, chiar dacă se află într-o zonă îndepărtată de slavii de sud, întrucît poate proveni din slava comună, care avea o răspîndire mai largă, sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînești, ceea ce i-a făcut pe unii cercetători să considere că antroponimele Bîrlad, Bărlad au putut proveni de la toponimul Bîrlad, nu invers. În schimb, prin combinarea temei scr. brlaga, „mocirlă, mlăștinos“, cu sufixul colectiv scr. -ad, a rezultat *brlad, „loc mlăștinos“, care poate fi asociat toponimului Bîrlad, chiar dacă se află într-o zonă îndepărtată de slavii de sud, întrucît poate proveni din slava comună, care avea o răspîndire mai largă, sau poate cuprinde o variantă estică (-jadi) a sufixului sudic -ad
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
secolul al VI-lea), întemeind o formație temporară denumită sugestiv în documente Sclavinia. Numele cu care este botezat rîul din centrul teritoriului acesteia este Ilivakia, fiind amintit în descrierile expedițiilor armatei bizantine împotriva acestei formații, eșuate în parte din cauza locurilor mlăștinoase ale bazinului acestui rîu. Majoritatea specialiștilor identifică Ilivakia cu Ialomița (deformarea toponimelor străine în hărțile grecești este aproape o regulă), deși numele grecesc este mai apropiat de hidronimul Ilfov (ceea ce l-a făcut pe Iorga să creadă că despre acest
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-ia. La baza hidronimelor Jijia din Romînia și Žișawa din Ucraina ar putea fi pus mai degrabă apelativul ucrainean zdvyg, zdviș, zdvyș, dviș, dvyș, „mlaștină“, de la care ar fi fost derivat un *Zdwișeja (cu sufixul hidronimic -eja) avînd sensul de „mlăștinoasa“, care ar fi trecut prin fazele *Zvijiia (inițiala simplificată, ca în dvorniku > vornic) > Zvijiia (asimilarea progresivă e > i) > Zijiia (reducerea grupului zv, ca în trezvie > trezie) > Dzijiia > Jijia (prin asimilare consonantică regresivă). Această variantă etimologică este posibilă din punct de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
crom, puțin exploatate deocamdată. Până acum 50-60 de ani, apa părea să fie o resursă inepuizabilă și nu se puneau probleme restrictive privitoare la consumul de apă. Apele subterane tind însă, să se epuizeze, oglinda apelor de suprafață coboară, pământurile mlăștinoase și sărate se extind. În unele zone, pompările de apă din subteran au adus pânzele freatice sub nivelul mărilor limitrofe (coasta Atlanticului și a Golfului Mexic, țările de lângă Golful Persic, Israelul, Singapore, ș.a.). Apa de mare din aceste zone se
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
produselor petroliere de către bacteriile anaerobe existente în apa mării. Puterea de autoepurarea este însă învinsă uneori de ritmul și intensitatea poluărilor. · Și irigațiile excesive pot provoca deteriorarea calității apei sau chiar epuizarea unor surse de apă, concomitent cu extinderea pământurilor mlăștinoase și sărate. Un exemplu îl constituie lacul Aral, din Asia Centrală, aproape secat datorită folosirii apelor afluenților săi pentru irigații. Calculele specialiștilor apreciază că, anual, în apele oceanice ajung 5-10 milioane tone petrol, afectând o foarte mare suprafață din hidrosferă (pelicula
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
lui '53, când Marea Nordului rupsese digul dinspre Zuider Zee și se năpustise peste pământurile smulse ei cu mare trudă de înaintașii lui. De generații ei înhămaseră vântul la mori concepute special pentru el, silindu-l să pompeze apa din pământul mlăștinos în mare, de-a lungul unei rețele dese de canale. Stihia de apă și aer fusese instigată la o lupta intestină între cele două jumătăți ale ei. Săracă în piatră, lumea lui nordică înălțase un labirint de diguri din pământ
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fie doar ea însăși - și nici măcar nu-i sigur c-ar încerca. În măsura derizorie în care este, seamănă cu o picătură de apă năclăită din abundență de calcar și în curs de cădere către ascuțișul unei stalagmite. O microplanetă mlăștinoasă. În deschiderea dintre doi colți ai eternității, ea se-nfioară de surpriza mirabilei suspensii. Preocupările estetice nu lipsesc în cădere; bineînțeles, rămâne de văzut dacă splendoarea fulgurantă clădită pe Apistia va evolua până la sustentația autonomă, ori dacă, dimpotrivă, ea nu apare
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de Jos începând cu secolul X. În ce ne privește, graiul ausonilor este amintit la nordul Dunării, undeva în Banat sau Câmpia Tisei, poate Crișana, deoarece Câmpia Tisei era și a rămas multă vreme după venirea ungurilor un ținut inundabil, mlăștinos, ocolit de migratori, de către secretarul ambasadei Imperiului Roman de Răsărit, Priscus Panites, trimis la curtea lui Attila . Urmărind harta Imperiului Roman pentru secolele I - II d.Hr., vom observa că între granița provinciei Dacia și Dunărea mijlocie, panonică, teritoriul care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la Suceava. Dimpotrivă, drumul ales pe valea Bârladului, cunoscut localnicilor, era plin de surprize și primejdii, trecând printr-o zonă flancată de dealuri acoperite de păduri, de văi înguste invadate de vegetație tipică, la care se adaugă solul moale și mlăștinos, impropriu deplasării unei oștiri uriașe, de 120.000 de oameni. S-a găsit o soluție care să împace cele două poziții, în sensul că, după ce s-a urmat drumul Siretului, s-a trecut peste apă, pe podul de la Ionășeni, după
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
familiei Fetetics, a cărei construcție a durat peste 150 de ani. Tot aici, în 1797, a luat ființă prima școală agricolă ,,Georgican’’ transformată în academie agricolă, prima de acest fel din Europa. În S-V Balatonului se găsește o zonă mlăștinoasă, un fost golf, numit Kis Balaton sau Balatonul Mic. Amatorii de înot, vindsurfing și de navigație dispun de un sistem de alarmă în caz de furtună, care folosește rachete luminoase. BALTA ALBĂliman fluviatil din bazinul râului Buzău cu adâncimi mici
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
de Salonta; are o suprafață de 600 ha și o adâncime maximă de 2 m. Amenajarea bazinelor piscicole Ă21) - de reproducere și dezvoltare - a început în 1904 și apoi refăcute și extinse după 1950, pe locurile cele mai joase și mlăștinoase ale Câmpiei de Vest. În apropierea complexului piscicol se găsesc și alte amenajări: Tămașda, Homorog, Inand. Alimentarea cu apă a acestor lacuri se face prin canalul Crișului. CIUDSCOE - ĂPeipsi - Pskov - Peipus) - cel mai mare lac glaciar situat la granița dintre
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Lacul a fost descoperit în 1738 de către J.B. de la Verendrye. MARACAIBO - cea mai mare și cea mai tipică lagună maritimă de pe glob, între Sierra de Perija în vest și Cordiliera Merida spre est. Laguna are în jurul ei o câmpie joasă mlăștinoasă și este depășită de ocean printr-o strâmtoare de circa 15 20 Km. Este o regiune umedă cu rezerve mari de petrol, soluri fertile favorabile culturilor tropicale. Pe țărmul lacului Maracaibo, descoperit în 1499 de spaniolul Alonso de Ojeda, s-
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
-i să presupună că respectivul iaz "se îndestulează de un subpământean izvor îmbelșugat și care lac mult al spori îndată ce s-ar curăța după cuviință și ce s-ar revărsa în el și alte apropiete izvoare"15. Locul ales, deși mlăștinos la data anchetei, prezenta în opinia sa două mari avantaje: primul, consta în diferența de nivel, superioară cu cel puțin cinci palme față de albia râului Bahlui, ceea ce ar fi îngăduit lucrările de drenaj în zonă și "de curățire a iazului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de construcție preconizat, lemnul, putea fi lesne procurat n-ar fi depășit suma de 500 de galbeni; în schimb, Eforia și obștea locuitorilor capitalei ar fi câștigat "o dobândă însemnătoare [...] dacă, mai ales, locul de prinpregiur, ce este acum nelocuit, mlăștinos și acoperit de gunoi, s-ar preface prin plantări de copaci în o grădină plăcută"16. Enunțând apoi binefacerile asigurate, prin înot și, mai cu seamă, prin "scăldătoarea rece", după modelul altor societăți și popoare, asupra sănătății obștii cetățenești, Mihalic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Cuta humerală a elitrelor este dispusă oblic, iar la baza elitrelor lângă scutel este prezentă o gropiță adâncită fină. Suprafața elitrelor netedă, nepunctată, cu o pubescență formată din peri rari și lungi, dispuși oblic. Picioarele subțiri. Element central-european. Pe terenurile mlăștinoase din preajma apelor. l=1,8-2,0 mm. 11 Euconnus hirticollis Illiger (subtilis Grimm.) Dorsal negru-unicolor. Antenele și picioarele roșcate, măciuca antenelor și a femurelor sunt de regulă maronii sau negricioase. Palpii galben-roșcați. Pronotul ușor punctat, aproape în întregime pubescent. Elitrele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ochii mici dar bine vizibili. Fruntea după ochi prezintă câte un păr supraorbital. Pronotul neted, aproximativ la fel de lung și de lat. Elitrele oval-alungite, discul elitrelor prezintă 3 rânduri de puncte fine. Baza elitrelor cu un păr setiger median. Pe terenuri mlăștinoase sub pietre și în frunzar. l=2,0 mm. 11 Genul Ablepton Frivaldszky Capul mic, transvers, atingând 1/3 din lățimea pronotului, cu marginile laterale ușor rotunjite. Ochii rudimentari, uneori ei se prezintă sub forma unor pete pigmentare. Vertexul prezintă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
roșcat-maronii sau maroniu negricioase. Picioarele întunecate ori roșcat-maronii de nuanță deschisă. Partea dorsală a corpului are o pubescență rară, relativ alungită. Vârfurile elitrelor trunchiat-rotunjite, iar suprafața lor prezintă o punctuație neevidentă. Vârfurile antenelor ating jumătatea corpului. Specie europeană. În locuri mlăștinoase, sub resturi vegetale descompuse. l=0,8-0,95 mm. 6 Ptenidium pusillum Gyllenhal (apicale Er., evanescens Matth.) Dorsal ușor convex, negru, prevăzut cu o pubescență albicioasă, rară. Elitrele adesea maroniu-închise, sau castanii de nuanță mai deschisă spre vârf. Antenele cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pubescență relativ alungită. Suprafața capului fin reticulată. Marginile laterale ale pronotului prezintă o bordură fină, șanțurile laterale ale pronotului sunt ușor convergente posterior, evident mai lungi decât șanțul median. Elitrele alungite cu marginile laterale rotunjite. Element central european. Pe terenuri mlăștinoase. l=0,60-0,70 mm. ♂ Al 5-lea sternit abdominal prezintă o impresiune ușor adâncită, netedă și lucioasă. Discul celui de-al 6 lea sternit abdominal aplatizat, cu o gropiță mică, dispusă posterior. 8 Genul Euryptilium Matthews În fauna României
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ori mai lungi decât late. Pronotul aproximativ la fel de lat sau ceva mai lat decât elitrele cu unghiurile posterioare ascuțite, orientate în spate. Elitrele (luate împreună) cel mult la fel de lungi și de late. În Europa de nord și centrală pe terenuri mlăștinoase sub stuf și frunzar. l=0,60 0,70 mm. ♂ Tibiile și primele 2 articole ale tarselor anterioare puternic lățite. Marginile laterale ale elitrelor ușor rotunjite. ♀ Tibiile și primele 2 articole ale tarselor posterioare ușor lățite. Marginile laterale ale elitrelor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Ele vor fi însoțite de indicatoare și vor fi de lungimi diferite pentru a putea răspunde diverselor solicitări. Traseele care se propun trebuie să ocolească zonele de vegetație vulnerabilă sau protejată precum și terenurile care nu oferă securitate circulației (zone instabile, mlăștinoase, cu râpe etc.). De asemenea trebuie să fie bine stabilite pentru a putea atinge cât mai multe puncte atractive dar și locuri de unde se pot culege produse accesorii ale pădurii, în mod legal, fără a afecta plantele, precum și locuri pentru
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lipsiți de pământ. În unele cazuri, denumirea satului a fost părăsită odată cu intrarea în stăpânirea altui proprietar, primind numele acestuia: Taula de la Tăuleanu, Oncești de la Oncescu. Sigur că până la aceste nume au existat altele (Taula poate proveni de la „tău”- apă mlăștinoasă sau de la “ staul’’- adăpost pentru vite). În secolul al XIX-lea s-au infiltrat curente de populație străină din Bucovina, Transcarpatica și Transilvania, după cotropirea acesteia de către Ungaria. Din Galiția s-au infiltrat rutenii 4, care au format sate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
d-l Emil Țarălungă, susțin că ar veni de la primul locuitor ce se numea Barbă, iar cei mai mulți (Dumitru Galan și Mihai Bertea) susțin că numele satului a apărut prin mutarea satului, în 1647, de pe deal pe vale, într-o zonă mlăștinoasă în care creșteau plante cu nume populare ca „Barba boierului”, un fel de cicoare (Nigella damascena), „Barba caprei”, un fel de salată de iarnă (Tragopogon), „Barba împăratului”, un fel de viorea în trei culori (Viola tricolor), „Barba lui Avram” (Avram
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
valea Berheciului, populația autohtonă a avut de suferit, drumul în timpul ploios sau pe zăpadă era greu de străbătut - acest fapt constituind, probabil, și o soluție strategică împotriva dușmanilor. Primele amenajări rutiere au constat în asigurarea scurgerii apei, asanarea unor zone mlăștinoase și înălțarea platformei de drum pe unele porțiuni, toate începând prin 1859. Rețeaua rutieră a fost adaptată condițiilor de rulare ale văii, prin orientare și construcție, evitarea terasei joase, inundabile, și a evoluat într-o strânsă interdependență cu procesul populării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]