11,487 matches
-
mai mare -, din această suprafață și se unea cu marea zonă împădurită despre care am amintit. Cât timp părinții mei au folosit pământul fratelui Ion, semănau într-un an grâu, în altul porumb, cu regularitate invariabilă. De altfel, toată această „moșie” era - convențional - cultivată, o parte cu păioase, cealaltă cu porumb. Capătul pământului dinspre pădure îl numeam „la bursuci”. Acest toponimic nu era întâmplător. Pădurea Hraina, cu râpele și mâncăturile ei era populată, între alte vietăți și de bursuci. Nu mulți
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
precum muștele, de ferestrele existenței lor. Un joc crud de oportunități ratate, de drame suprimate, într-o lume pe cale să fie dată peste cap. Vania, în regia lui Christophe Sermet Pustiit, profesorul Serebriakov se întoarce cu tânăra sa soție la moșia familiei, de care se ocupă fiica acestuia și cumnatul său, Vania. Aceștia și-au sacrificat viețile pentru a putea plăti chirie profesorului, a cărui iscusință este pusă la îndoială. Această vacanță la țară, la adăpostul unei veri sufocante, va deranja
Clipe de neuitat care prind contur la FITS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105415_a_106707]
-
acestuia și cumnatul său, Vania. Aceștia și-au sacrificat viețile pentru a putea plăti chirie profesorului, a cărui iscusință este pusă la îndoială. Această vacanță la țară, la adăpostul unei veri sufocante, va deranja ordinea de zi cu zi a moșiei. Regia: Christophe Sermet Scenografie și lumini: Simon Siegmann Design costume: Ann Weckx În distribuție: Anny Czupper, Francesco Italiano, Philippe Jeusette, Sarah Lefèvre, Sarah Messens, Pietro Pizzuti, Yannick Renier et Philippe Vauchel. Producție a Rideau de Bruxelles / Compagnie du Vendredi - Christophe
Clipe de neuitat care prind contur la FITS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105415_a_106707]
-
Două ore a stat Tudor Breazu în fața judecătorilor. Administratorul moșiei de la Nana este acuzat că a intermediat o mită de aproximativ 50.000 de euro pentru Elena Udrea. Tudor Breazu le-a spus judecătorilor că a cunoscut-o pe Ana Maria Topoliceanu în anul 1993, fiind colegi de facultate, iar
Tudor Breazu, dezvăluiri șocante în dosarul "Gala Bute": "Eram agitat, înfricoșat" by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101688_a_102980]
-
orgolioasă identitate, în care nu se mai înțelegea cine e mai de dreapta și cine e de stânga sau de care centru, stânga sau dreapta, cu licitații de mântuială, când se adjudecau "în urma unor bătălii de culise ucigătoare" păduri, rafinării, moșii de mii de hectare, lacuri întregi, terenuri de vânătoare, apar personaje cu nume de un comic covârșitor, sugerând vane aspirații către o ascendență aristocratică sau o răsunătoare faimă de mahala: Coriolan Pomposu, Elefterie Teoforu, Bebe Burtosu, Ică Gorun, Dandu Patricianu
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
CRASNAȘ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că a dat-o Ștefan cel Mare -cu hrisoave - unui oștean pe care-l chema , în urma unei vitejii desfășurate într-un război.
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și MARUȘCA, ai căror bărbați au murit într-un război de-al lui Ștefan cel Mare, precum și dintr-un alt oștean numit MICȘUNĂ a cărui parte de moșie se numește și astăzi Micșurești.
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]
-
TABÂȘCA ȘI NICORA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.184) Moșia Tăcmănești (Călugăreni) din comuna Bârzești, ținutul Vaslui zice că ar fi fost dată de Ștefan cel Mare la doi căpitani: TĂBÂȘCĂ și NICORA.
?TEFAN CEL MARE ?I SF?NT legende ?i pove?ti [Corola-other/Imaginative/83517_a_84842]
-
din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
de-un aprod, însemnând din Tutova, la gura Mărășeștilor, către miază-noapte până în zarea Tuleștilor, unde-a așezat o icoană într-un stejar bătrân. Urmele stejarului tot se mai cunosc și astăzi, în hotarul pădurii, moșierului Iorgu Constandache. Pe vremea aceea moșiile se măsurau în lungiș i se puneau hotare, iar în curmeziș se întindea până unde ajungea o vită păscătoare în șase luni de zile, așa că răzășia lui Avram Huiban, către asfințit era până la zarea Zeletinului de azi, și către răsărit
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
biruit și-a alungat pe turci. Mântuindu-se și lupta aceasta, Ștefan- Vodă s-a bucurat iar câtva timp de liniște și odihnă și atunci, a dăruit pământuri la toți vitejii săi ca să-i facă stăpâni vrednici, pe câte o moșie. Și i-a dat lui Frâncu, ca unul ce fusese bun viteaz în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
iar câtva timp de liniște și odihnă și atunci, a dăruit pământuri la toți vitejii săi ca să-i facă stăpâni vrednici, pe câte o moșie. Și i-a dat lui Frâncu, ca unul ce fusese bun viteaz în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
câte o moșie. Și i-a dat lui Frâncu, ca unul ce fusese bun viteaz în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut copii, au ridicat un schit de maici, dăruindu-i moșia. Hârie a fost nemulțumit cu pământul care i l-a dat și, băgându-se peste Țuțcu, acesta l-a luat pe fugă și l-a ucis. Unde l-a îngropat a așezat o piatră, care-i și azi, și se
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
lor vitejești. Așa a fost la bătălia din satul Fundătura. Răzeșii din Bucătăria, Cănțălărești, Chetrești, Ciofeni, Gârceni, Mircești, Telejna de Sus și Tătătăni, toți sunt împământeniți din vremea războiului de la Racova, pentru că au știut să-și apere: Crucea, Vodă și Moșia. Și așa, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu bărbăția ostașilor moldoveni, a scăpat Ștefan- Vodă, țara de necaz și de închinare înaintea păgânului.
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au ajuns la un boier mare, bogat și înțelept, căruia îi dăduse Ștefan multe moșii, pentru slujbele ce făcuse țării și lui Vodă. Dar boierul acesta, de o bucată de vreme, nu se prea înțelegea cu Vodă, ci mai pe lesne se înțelegea cu dușmanii lui Vodă. Cum a ajuns Peștiovici aici, a poposit cu
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
Bolintineanu, Andrei Mureșianu și Costache Negruzzi[8], adică aceia care au ilustrat romantismul, mulți dintre ei prin evocarea și invocarea Evului Mediu, cu boieri și țărani supuși, cu domni autoritari și puternici, cu ruine și castele, cu eroi războinici, dăruiți moșiei etc. Până și pe „veselul Alecsandri” îl prețuiește pentru că „din frunze îți doinește” , „cu fluierul îți zice” și „cu basmul povestește”, dar mai ales fiindcă „El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune,/ El revoacă-n dulci icoane a istoriei
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
un domn simplu „după vorbă, după port”, dar gigantic prin fapte, o țară, Țara Românească și o lume eroică și creștină de la finele secolului al XIV-lea. Domnul și oastea formează un corp militar și religios care apără credința și „moșia”, adică Țara, fără ezitări și sincope. Oastea, alcătuită din boieri și țărani, cuprinde, de fapt, proprietari de moșii (mari și mici) individuale care, însumate, dau moșia cea mare, Țara. Apărarea moșiei fiecăruia echivala cu protejarea marii moșii (Țara), primejduite de
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
eroică și creștină de la finele secolului al XIV-lea. Domnul și oastea formează un corp militar și religios care apără credința și „moșia”, adică Țara, fără ezitări și sincope. Oastea, alcătuită din boieri și țărani, cuprinde, de fapt, proprietari de moșii (mari și mici) individuale care, însumate, dau moșia cea mare, Țara. Apărarea moșiei fiecăruia echivala cu protejarea marii moșii (Țara), primejduite de Semilună. Eminescu ilustrează aici un atentat extern (extraeuropean) îndreptat împotriva valorilor europene, deopotrivă orientale și occidentale sau bizantine
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
-lea. Domnul și oastea formează un corp militar și religios care apără credința și „moșia”, adică Țara, fără ezitări și sincope. Oastea, alcătuită din boieri și țărani, cuprinde, de fapt, proprietari de moșii (mari și mici) individuale care, însumate, dau moșia cea mare, Țara. Apărarea moșiei fiecăruia echivala cu protejarea marii moșii (Țara), primejduite de Semilună. Eminescu ilustrează aici un atentat extern (extraeuropean) îndreptat împotriva valorilor europene, deopotrivă orientale și occidentale sau bizantine[28] și latine („Din pristolul de la Roma să
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
un corp militar și religios care apără credința și „moșia”, adică Țara, fără ezitări și sincope. Oastea, alcătuită din boieri și țărani, cuprinde, de fapt, proprietari de moșii (mari și mici) individuale care, însumate, dau moșia cea mare, Țara. Apărarea moșiei fiecăruia echivala cu protejarea marii moșii (Țara), primejduite de Semilună. Eminescu ilustrează aici un atentat extern (extraeuropean) îndreptat împotriva valorilor europene, deopotrivă orientale și occidentale sau bizantine[28] și latine („Din pristolul de la Roma să dau calului ovăz...”), oprit de
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
apără credința și „moșia”, adică Țara, fără ezitări și sincope. Oastea, alcătuită din boieri și țărani, cuprinde, de fapt, proprietari de moșii (mari și mici) individuale care, însumate, dau moșia cea mare, Țara. Apărarea moșiei fiecăruia echivala cu protejarea marii moșii (Țara), primejduite de Semilună. Eminescu ilustrează aici un atentat extern (extraeuropean) îndreptat împotriva valorilor europene, deopotrivă orientale și occidentale sau bizantine[28] și latine („Din pristolul de la Roma să dau calului ovăz...”), oprit de „ciotul” Mircea și de ai săi
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]