11,461 matches
-
LECȚIA, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016. Lecția Odată,mai demult firește Când puricii aveau opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de poveste Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
La ce folos o turlă cum nu s-a scris în carte când îi lipsește treapta vieții fără moarte? Și ce-i de-o fi crăiasă a lumii? Las să fie, că nu te dau din brațe pe-ntreaga ei moșie.” Își răzimase capul ca dorul pe lăută... Curând, uitând de oaspeți, din nou iar îl sărută. „Nu fii geloasă, dragă cum flaută privirea, ea are veșnicia, noi zborul ei - iubirea.” Apoi ea-și pleacă fruntea cerșind sfios alintul, dar fața
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
rămasă în localitate, avea casa fortificată (cu tradiționalele porți înalte la stradă să nu poți vedea capra vecinului) cam la capătul din spre vale a satului. De la ea începea cartierul Vlah unde locuiau „proletarii” care-și câștigau amarul muncind pe „moșiile” sașilor. Și în acest cartier casele construite de sute de ani sunt și astăzi arătoase. Nu se putea zice că „țigănia” satului era exploatată la sânge. Din păcate astăzi casele, chiar cele locuite, sunt o paragină. Aviz socialismului atotbiruitor. Casa
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
presa vremii acum... 100 ani „Sărăcie tot mai mare. Perirea plugarilor în țara noastră e din an în an, din lună în lună tot mai mare... De la 1 ianuarie până la 1 octombrie a.c. s-au vândut la licitație 3 181 moșii țărănești, cu 916 mai multe decât în același timp al anului trecut“. (Drapelul din 27 octombrie 1905). 75 ani „Noua stemă a orașului Timișoara. Încă din anul 1921 consiliul orășenesc a hotărât schimbarea stemei orașului. După nouă ani de așteptare
Agenda2005-43-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284319_a_285648]
-
a petrecut în orașul nostru și ziua de Sâmbătă 20 l.c. Generalul Berthelot care este o podoabă a armatei franceze și un mare prieten al țărei noastre, merge într’un sat din Ardeal unde guvernul român i’a dăruit o moșie. ” În 27 septembrie, „Nădejdea” publica articolul intitulat „Ferma și Castelul generalului Berthelot”: „Statul român, în dorința de a-și arăta recunoștința sa față de marele general care în timpul răsboiului a adus neprețuite servicii țării și neamului, a donat pe veci generalului
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
la minele din Petroșani. Satul Berthelot (Fărcădin) păstrează și astăzi urmele vechiului popor dac care se văd atât de bine în portul și înfățișările locuitorilor, iar principala ocupație a lor este pădurăritul și creșterea vitelor. Astăzi ei muncesc în dijmă moșia generalului Berthelot. „Furcile caudine” În „Nădejdea” din 4 octombrie, I. Bănciulescu relata: „Am însoțit pe generalul francez Berthelot dela intrarea în țară și până la moșia și castelul său din comuna Fărcădin, astăzi numită Berthelot. Marele general [...] era vesel de a
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
iar principala ocupație a lor este pădurăritul și creșterea vitelor. Astăzi ei muncesc în dijmă moșia generalului Berthelot. „Furcile caudine” În „Nădejdea” din 4 octombrie, I. Bănciulescu relata: „Am însoțit pe generalul francez Berthelot dela intrarea în țară și până la moșia și castelul său din comuna Fărcădin, astăzi numită Berthelot. Marele general [...] era vesel de a fi putut să-și vadă proprietatea și pe tot parcursul drumului avea numai cuvinte de laudă la adresa țărei pe care o numea a doua sa
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
stau în săpăturile ce se fac acum la Grădiștea, unde după cum desigur știți domniile-voastre mai bine ca mine, se găsea vechea cetate a Sarmisegetuzei. Așa încât eu sunt de două ori vesel. Întâiu pentru că mă aflu între români și apoi fiindcă moșia și castelul meu cad tocmai pe aceste locuri importante legate de istoria țărei românești». Nu după mult, trenul ministerial în care se găseau dnii Al. Constantinescu, ministrul Domeniilor, Gh. Cipăianu, ministru subsecretar, deputații Bursan și Pizo, cari însoțiseră pe ilustrul
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
8 octombrie, și plecarea: „Generalul francez Berthelot a părăsit în ziua de 5 Octombrie țara noastră, reîntorcându-se în Franța. Ilustrul general a plecat ducând cu el cele mai frumoase amintiri și anunțul că la anul va veni iar la moșia sa de la Fărcădin. La Beregsău Nu au lipsit din presa vremii notele malițioase ale ziarelor de opoziție. Iată ce scria „Voința Banatului” din 12 octombrie: „D. ministru Al. Constantinescu (cea mai grasă excelență a actualului cabinet, exceptând pe d. general
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
distinsul oaspe a fost salutat de autoritățile locale. Dela Timișoara, d. general Berthelot a plecat la Arad, unde i s’a făcut o foarte mare primire de populație și autorități. În ziua de 24 mai, oaspele francez va pleca la moșia sa Fărcădin, apoi va vizita Clujul, Tg. Mureș și Iașul. De acolo, va veni la București, unde va rămâne până în ziua de 8 iunie, când va pleca în Franța”. Donație către Academia Română La 4 februarie 1931, în „Însemnări politice”, Grigore
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
și cu Dosoftei, Nicolae Milescu este una dintre personalitățile de seamă ale secolului al XVII-lea, cărturar, diplomat, teolog, istoric, geograf, etnograf, filolog, scriitor, memorialist mai ales, de circulație mondială. După propria-i mărturisire, s-a născut în 1936, la moșia Miclești, lângă Vaslui, ca fiu al unui boier, Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia și filosofia la Școala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiți ca Gabriel Vlasios și Ion Cariofilis, învățând limbile: latină, elenă, slavonă, turcă și neogreacă
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
Roma de sub control papal. În 1869 a fost exilat a treia oară, s-a reîntors în 1870 și a fost închis. A decedat în 1872. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 18 iunie - Sf. Mc. Leontie, Ipatie și Teodul (Sâmbăta morților - Moșii de vară); 19 iunie - Duminica a 8-a după Paști (a Rusaliilor). Pogorârea Sf. Duh; Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie; 20 iunie - Sfânta Treime; Sf. Sf. Mc. Metodie; Cuv. Calist, Patr. Constantinopolului; 22 iunie - Sf. Sf. Mc. Eusebie
Agenda2005-25-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283846_a_285175]
-
izolat și preparat în stare purificată și concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii. În 1945 a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie-Medicină. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 5 martie - Sf. Mc. Conon din Isauria; Sf. Mc. Iraida (Sâmbăta morților - Moșii de iarnă); 6 martie - Duminica Lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți); Sfinții 42 de Mucenici din Amoreea; Sf. Eufrosin; 9 martie - Sfinții 40 Mucenici din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian (Harți - Dezlegare la lapte, brânză și ouă. Zi aliturgică); 11
Agenda2005-10-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283466_a_284795]
-
și pentru stăpânul milos, William Ford (Benedict Cumberbatch), există contraponderea nemilosului vătaf, ciocoiul sudist, John Tibeats (Paul Dano), care strică doar o aparentă armonie, pentru că binele nu poate fi pe deplin recuperabil în patria sclaviei. Purgatoriului pasager și efemer de pe moșia lui Ford i se substituie rapid infernul de pe moșia lui Edwin Epps (Michael Fassbender), devenit personajul exponențial pentru cruzimea și abominațiunea pe care sclavia o reprezintă. Aici stă și diferența fundamentală între abordarea lui Tarantino care deschide în convenția pulp-ului
Stăpâni și sclavi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2837_a_4162]
-
contraponderea nemilosului vătaf, ciocoiul sudist, John Tibeats (Paul Dano), care strică doar o aparentă armonie, pentru că binele nu poate fi pe deplin recuperabil în patria sclaviei. Purgatoriului pasager și efemer de pe moșia lui Ford i se substituie rapid infernul de pe moșia lui Edwin Epps (Michael Fassbender), devenit personajul exponențial pentru cruzimea și abominațiunea pe care sclavia o reprezintă. Aici stă și diferența fundamentală între abordarea lui Tarantino care deschide în convenția pulp-ului calea vendetei, cu un sclav-războinic, un Spartacus de culoare
Stăpâni și sclavi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2837_a_4162]
-
imită. Eu când citesc cuvântul creație - literară, muzicală, filozofică - leșin de râs. Omul nu face altceva decât să reflecte în litere, în muzică sau în filozofie petece de transcendență. 21. Cum să fie creatura creator? '' Hai tată, să-ți arăt moșia pe care ți-am făcut-o când nu eram în viață...'' Păi cum să fie creatura creator? 22. Omul este un animal care se roagă la ceva. Caută un model ideal. Și uneori nimerește, alteori, nu. Cei care au descoperit
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
regelui Franței în materie de risipire a ideilor mele. Concepția lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, țăranii nu-i cultivau. Să mâncăm noi buruiana asta din pământ...'' Ce a zis regele Franței? ''Mă, seamănă, mă, cartofi pe moșia mea și, când or vedea țăranii că îi păzesc, or să-și dea seama că-s lucru bun. Lăsați-i să fure, că așa se răspândesc cartofii în țară.'' 129. Odată, în hol la Athénée Palace, m-a arestat Securitatea
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Papuc Publicat în: Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Lecția Odată,mai demult firește Când puricii aveau opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de poveste Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
de 72 de ani, murea în frig în odaia băieților din Ipotești pe o saltea de paie putrezită din cauza incontenenței urinare, după o lungă afecțiune „genitourinară” (cancer la prostartă), sub îngrijirea lui Nicolae, care în ultimul timp gestiona și treburile moșiei. De altfel în 1883 Nicolae îi scria lui Mihai: „Tatei i-i mai bine; mai mult smintit la minte, după tipicul său...” La înmormântarea tatălui s-au găsit 600 de lei sub pernă, probabil pitiți de bătrân pentru cele trebuitoare
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
moartea Ralucăi, Eminovici se împrumută de 1200 de galbeni punând garanție Ipoteștii și semnând ca chezași Matei, Henrieta și Aglaia. Banii au fost cheltuiți cu înmormântarea Ralucăi și cu obligațiile față de Drogli privind zestrea promisă. După o judecată cu ginerele, moșia Ipoteștilor la 10 februarie 1878 a fost vândută silit, adică 412 hectare de pământ, pădurea și toate acareturile, s-au vândut cu prețul de 8200 de galbeni austrieci. Din acestă sumă, cumpărătorul Marinivici, mare negustor în Botoșani, a dat la
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
adică încă 2000 de galbeni, iar 4200 de galbeni achitându-se la 1 noiembrie 1878. Deși cumpărătorul Marinovici a devenit proprietarul Ipoteștilor, chiar din momentul semnării actului, Gheorghe Eminovici a fost tolerat a se bucura în continuare, de toate veniturile moșiei, afară de pădure, până la data de 23 aprilie 1879. După înțelegerea cu Marinovici, Gheorghe Eminovici a rămas să exploateze moșia, împărțind veniturile între amândoi. După vânzarea Ipoteștilor, Mihai Eminescu s-a simțit ca un dezrădăcinat, de fiecare dată când venea la
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
devenit proprietarul Ipoteștilor, chiar din momentul semnării actului, Gheorghe Eminovici a fost tolerat a se bucura în continuare, de toate veniturile moșiei, afară de pădure, până la data de 23 aprilie 1879. După înțelegerea cu Marinovici, Gheorghe Eminovici a rămas să exploateze moșia, împărțind veniturile între amândoi. După vânzarea Ipoteștilor, Mihai Eminescu s-a simțit ca un dezrădăcinat, de fiecare dată când venea la Ipotești se credea un străin, obligat parcă să-și ceară voie de la cineva. O dată cu vânzarea Ipoteștilor, se spulberaseră visurile
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
l-a costat 40 de galbeni și-i mai lasă și o sută de galbeni, partea lui de moștenire din averea părintească. Membrii familiei s-au zbătut cât au putut să repare greșala cu vânzarera Ipoteștilor. Ei voiau să răscumpere moșia, după inițiativa pornită de Eminescu. „Să mă însor- zicea el- ca să pot răscumpăra Ipoteștii sau să împrumut bani de la Hristu. Avans să dea bătrânul, oricât ne-ar cere. Restul să se ia de la creditul funciar. Dobânzile la credit și ratele
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
pe mâine! Trecut din prezent sfidător, mâine e proaspăt viitor! Zeflemeaua mă apucă și îmi vine dor de ducă în lumea civilizată, când văd corbii cum se ceartă! Din țara în agonie, toți vor câte o felie sau vreo întinsă moșie! Plebea țării să nu știe! Să uit de mizerabil vot, aș emigra, dar nu mai pot! S-a scurs al vieții elixir pe drumul către cimitir! Dar, dragii mei compatrioți, să nu le dați votul la hoți! Chibzuiți cum se
ISTORIA LA RĂSCRUCE -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384421_a_385750]
-
Poate! Ce ne facem cu cuțu-cuțu? Proverbul vorbește despre cuțu care latră. Dar „merge și așa” vorba popii. Poate este reală sau nu această nuvelă. Este însă în temă cu reclamații dinăuntru sau dinafara pușcăriilor. Ce mi-e cu genți, moșii sau simple case Oare chiar am devenit zei să ne judecăm vecinii? E treaba lor să ceară sau nu bonul „fiscal” sau să plătească sau nu bacșișul la frizer. Chelnerului nu i-am dat niciodată bacșiș. Și nu că mi-
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]