1,257 matches
-
Fetița simți mustrarea și se gândi, la început, că n-o merită. Ea credea că are numai o singură grijă, să învețe cât mai bine. Dar, deodată își aminti povestea ,, Fata babei și fata moșneagului’’. Cât de harnică era fata moșneagului ! Ea n-ar trebui să-i semene ? Privește lucrurile din casă. I se pare că fiecare dorește câte ceva de la ea. Scaunele să fie așezate în jurul mesei, praful șters, vasele spălate și așezate la locul lor. Abia acum și-a dat
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mai puternic, cel mai obraznic câștiga. Le consider foarte educative. Pe mine cozile m-au călit. Lumea, în general, era posomorâtă, nervoasă, chiar rea. Rea și cu copiii. Nu se uitau dacă ești copil. Țin minte că era o dată un moșneag care mă împingea, înghesuia, nu mai aveam aer. Înrăită lumea, foarte rea. Se întâmplau și lucruri dramatice la cozi: oameni bolnavi - o dată un epileptic din fața mea căzuse, stăteam la coadă la pâine, venise multă lume de la țară, luau foarte multă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
puțin realizat este romanul Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu (I-III, 1939), o biografie romanțată a lui Aurel Vlaicu. Prozatorul s-a remarcat și prin câteva schițe și nuvele suculente, predominant umoristice, grupate în volumele Povestiri cu prunci și cu moșnegi (1936), Ghicește-mi în cafea (1938) și Bătaia (1942). Neîndoios, d. Victor Ion Popa purcede din vâna atât de viguroasă a d-lui Mihail Sadoveanu. Sensibilitatea sa domoală, de moldovean duios, natura provincialistă a lexicului, inflexiunea lirică a tonului narativ
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
1932; Velerim și Veler Doamne, București, 1933; Vicleimul, cu un desen de Lena Constante, București, 1934; Acord familiar, București, 1935; Cuiul lui Pepelea, București, 1935; A fost odată un război, București, 1936; Încercarea, București, 1936; Povestiri cu prunci și cu moșnegi, București, 1936; Sfârlează cu fofează, București 1936; Plata birului. Deșteapta pământului. Cățelul sau așa ceva..., cu desenele Lenei Constante și ale autorului, București, 1937; Ghicește-mi în cafea, București, 1938; Mironosițele, București, 1938; Take, Ianke și Cadâr, București, 1938; Maistorașul Aurel
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
banalului prin inserții de bizar, absurd, „miraculos” cotidian, suprarealist, de senzațional și fantastic terifiant, prin cultivarea oniricului. Înconjurată, pe patul de moarte, de fii, o bătrână cere să fie întinsă pe podea, pentru că altfel nu-și poate da sufletul. Unui moșneag îi e teamă de fotografii. Crede că, dacă ar fi fotografiat, ar muri. Și chiar asta se întâmplă. Într-o seară, auzind un hârșâit ce venea din baie, locatarul ciudat al unei garsoniere practică o spărtură în perete, și prin
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
dacă ar fi fotografiat, ar muri. Și chiar asta se întâmplă. Într-o seară, auzind un hârșâit ce venea din baie, locatarul ciudat al unei garsoniere practică o spărtură în perete, și prin aceasta pătrunde în casă o arătare: un moșneag fioros, cu unghii încovoiate ca niște gheare, cu „trupul sucit și răsucit, disproporționat”, cu „picioarele mai mici decât trupul, mâinile mai mici decât picioarele, gâtul gros și prost plasat (aproape în dreptul umărului)”. Specimenul se numește Jurvale. El adoarme vorbind și
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
și proza O. Carp, N. Beldiceanu, Gheorghe din Moldova, Lucreția Suciu-Rudow, Ana Ciupagea, Lăură Vampa, N.G. Rădulescu-Niger, Gr. N. Lazu. Lui Traian Demetrescu i se publică versuri, Petre Liciu semnează epigrame, în timp ce Ludovic Leist traduce din I.S. Turgheniev (schițele Vizită, Moșneagul, Călugărul, Auzi-vei judecată proștilor). Alte tălmăciri sunt facute probabil tot de L. Leist din Alphonse Karr și din O. Klaussmann, C. Schiffer, P. Gyulai, Ch. Monselet. Revista își propune să ofere cititorilor lecturi plăcute și instructive, să răspândească învățături
REVISTA BUZAULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289186_a_290515]
-
tineri. Între sentimentele copiilor și calculele părinților există uneori mari discrepanțe, care generează suferință și dușmănie, marcând destine. Moment esențial în viața săteanului, căsătoria devine temă de dezbatere și în alte povestiri, precum Spovedania lui Gavrilă, Suzana și cei trei moșnegi sau Cum se câștigă o nevastă, din volumul Soare de Paști. Eroi ca Nicu Sălbatec din Cum se câștigă o nevastă ori Andrei Valna din Suzana și cei trei moșnegi trebuie să-și pună la încercare întreaga energie spre a
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
alte povestiri, precum Spovedania lui Gavrilă, Suzana și cei trei moșnegi sau Cum se câștigă o nevastă, din volumul Soare de Paști. Eroi ca Nicu Sălbatec din Cum se câștigă o nevastă ori Andrei Valna din Suzana și cei trei moșnegi trebuie să-și pună la încercare întreaga energie spre a înfrânge uneltirile celor bătrâni și a-și dobândi de soție fata pe care o iubesc. Ei nu trebuie să se înfrunte brutal și cavaleresc, ca în Întâlnirea din Pământuri a
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
generală îi copleșește pe sătulul nostru Pașă, dragostea lui de fete e înlocuită cu dragostea de confort și de virtute: otomanul nostru pășește într-o fază a pocăinței și a neputinței, își abjură haremul și-l dizolvă și, devenind un moșneag exemplar și morocănos, cutreieră singur-singurel meridianele și paralelele, rostind rugăciuni și punîndu-i în gardă pe leviatanii cei tineri, să nu repete greșelile sale din tinerețe. Dacă vînătorii numesc acest harem al balenelor „școală“, stăpînul ei este cunoscut sub denumirea tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
arhipelagurilor din Orient - și o alta, reprezentînd lungul litoral răsăritean al insulelor japoneze Nifon, Mastmai și Sikoke. Cu noul său picior de fildeș, alb ca zăpada, proptit de piciorul înșurubat al mesei și cu un lung cbsor în mînă, uimitorul moșneag, întors cu spatele la ușă, își trasa pe hartă vechile itinerarii, încruntînd din sprîncene. Ă Cine-i acolo? întrebă el auzind pașii celuilalt, dar fără să se întoarcă. înapoi pe punte! Pleacă! Ă Căpitanul Ahab se înșeală. Eu sînt. Uleiul din cală
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mișcările lui Ahab, care șontîcăia pe punte. Ă Am stat în fața cărbunilor încinși din vatră și i-am văzut plini de viața chinuită a focului, dar pînă la urmă i-am văzut cum se sting, prefăcîndu-se în cenușă mută. O, moșneag al oceanelor! din tot acest foc al vieții tale, ce va rămîne pînă la urmă, decît un pumn de cenușă?! Ă Da, exclamă Stubb, dar ține bine minte, domnule Starbuck, că va fi o cenușă a unor cărbuni de mare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut; zâmbitor», oamenii din poezia lui Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr. l) sunt «simpli și curați ca borangicul fecioarelor din horele duminicii», moșneagul din Carul ăsta pentru pace (Viața românească, 10), de Ion Gh. Boldici e un sfătos demodat, unchi asul din Slăvim pe Vladimir Ilici Lenin de N. Tăutu un vorbăreț asemănător, iar «un viitor candidat de partid» al lui Frunză Își
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scrise, de pildă, ultimele romane ale lui Augustin Buzura. Linia de pauză se folosește În interiorul unei propoziții sau fraze, pentru a delimita cuvinte și construcții intercalate, ea având aici rolul parantezelor (motiv pentru care unii cercetători o numesc „paranteză orizontală”): „Moșneagul nostru - Ilie Aldea a lui Ion - era om vechi” (M. Sadoveanu). Linia de pauză poate marca, În construcțiile eliptice, lipsa predicatului sau a verbului copulativ: „În stânga - margine de pădure, până la râpa unui pârâu” (M. Sadoveanu). Observație Linia de dialog nu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
scenei de un Georg Kaiser, Walter Hasenclever, Fritz von Unruh sau Toller țineau să fie, nu comedii ori tragedii, ci „utopii”, „strigăte”, „dansuri ale morții”. Personajele, rezumate la condiția lor categorială, adesea n-au nume. Ele sunt „un bărbat”, „un moșneag”, „un tânăr”, „un cioban”, „magul”, „întâiul”, „al doilea”, „al treilea zidar” etc. Conflictele migrează pe plan cosmic, eroii constituie doar veșmintele pasagere ale diverselor „stihii”, „principii”, „puteri elementare”, care se ciocnesc și-și dispută supremația. Piesele au structura dramelor „vestirii
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
a lui Blaga, Tulburarea apelor, unde luteranismul exercită o energică operă misionară asupra valahilor transilvăneni și e gata să câștige sufletul păstorului lor spiritual, o ființă rustică, pădureață, în haine preoțești. Iarăși o jertfă salvează integritatea corpului religiei autohtone. Un moșneag, care crede în Isus pământul, ia asupra sa vina incendierii bisericii din sat și-i ajută astfel preotului să se smulgă de sub fascinația luteranismului și să rămână fidel ortodoxiei. Dramele cu punct de plecare istoric, Meșterul Manole, Cruciada copiilor, Avram
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
dărâmării șandramalei burghezo-moșierești la noi, Maria Banuș, în poemul ei Dărâmăm: Ce mai bâlci dărâmăm? Ce mai târg forfotea? Țipete, fluiere, scrânciob, dughene. Ce mărfuri ciudate zăceau pe tejghea, (...) Samsari și geambași, sulimene, foiță, Vătafi cu biciuști și copii ca moșnegii, În aer de-a valma sub crunta arșiță, Boierii, piticii, sforarii și regii. În condițiile create prin eliberarea noastră de sub jugul fascist de către Armata Sovietică, poeții, necontenit ajutați de partidul clasei muncitoare pe de o parte, pe de alta având
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
determinate numai de modalitatea comună de expunere (narațiunea), ci și de conținut. În unele împrejurări se face apel la b. numai pentru că are un subiect adecvat într-o anume situație. În timpul desfășurării nunților, poate dobândi chiar o funcție de cântec ritual (Moșneag bătrân se cântă la socru, iar Letin bogat la nun), stabilindu-se o oarecare corespondență între personaje și participanții la ceremonie. Cu basmul, ca și cu legenda, b. are comune multe motive, eroi și mijloace artistice. Interferențele cu cântecul liric
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
bolborosi uimit bătrânul. Milițianul ciocăni cu degetul în foaia de pe birou. - Informație precisă. - Zău, dac-am furat cartofe ! Să n-am parte de babă, să ardă casa și să mă găsească scrum în jar, dacă știu eu ceva, se jelui moșneagul. Ochii săi bulbucați lăcrimară. Și-i șterse ostentativ, frecându-i îndelung, cu suspine nereținute și adâncă milă față de sine. Privind concentrat tocul dintre degete, șeful pungi un bot creț, apoi, cu bonomie, crăcănă picioarele sub masă. - Ei, haide, moșule, n-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe plutonier. După o lungă și minuțioasă anchetă însă totul dăduse greș iar șeful fu nevoit să trimită mai departe un dosar subțire. La instrucție, procurorul, bărbat cu prea puțin păr la tâmple și pleșuvia lustruită, îl întrebă blând pe moșneag. - Ei, cum facem, moșu’ Bogza, ai furat ori ba barabulele ? - De, dom’ procoror, le-am furat, mărturisi senin bătrânul. Procurorul Puișor își scutură gulerul din bărbii duble ce-i înconjura fața ca un cap de purcel pe tavă. - Păi de ce
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
porcul de Mitică”. Nu se știe cum, pricăjit, într-un colț apăruse fierarul Mazarache. Zgribulit, își încălzește palmele la foc, în timp ce în vârful nasului îi atârnă o picătură tulbure. Slab, cu dinții galbeni și-o gâlcă de piele pe obraz, moșneagul ascute topoarele și din când în când oțelește gazdei câte-o pereche de foarfeci. Bun meșter, mai ales de zăvoare. Când are de jugănit purceii, orice gospodar îl cheamă pe Mazarache. țiganul supune godacii între picioare și, c-o custură
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
jugănit purceii, orice gospodar îl cheamă pe Mazarache. țiganul supune godacii între picioare și, c-o custură de oțel, îi ușurează cât te-ai șterge la ochi. Din mâna lui se tămăduiesc ușor și nu obrintesc defel. După ce jugănește purceii, moșneagul le pune fuduliile pe jăratic și nu cere de la gazdă decât sare și mămăligă. Sâmbăta colindă satul pe unde a lucrat : de ici capătă o căpățână murată de curechi, o înfige într- un băț cu cârlig și-o saltă pe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
împotrivi gazda. Feleșagul peștelui e să fie proaspăt, sarea îi ia dulceața. - Ba, de-l pui în apă de cu seară cu paie de ovăz, dimineața e cum nu se află mai bun. - Mofturi omenești, sări fina. Mai era un moșneag, Clătinici, care-și bătea baba ca să-i facă borșul limpede. Și biata babă, ucisă cum era, ce să facă, lega snopușorul de buruiene și-i da drumul cu ața în oală. După fiert îl trăgea afară ș-așa-i da
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Clătinici, care-și bătea baba ca să-i facă borșul limpede. Și biata babă, ucisă cum era, ce să facă, lega snopușorul de buruiene și-i da drumul cu ața în oală. După fiert îl trăgea afară ș-așa-i da moșneagului borș curat. - Ce i-aș fi dat cu fliuștiucul peste gură ! Auzi tu, fa, borș limpede ! - Apoi și baba zuraleaucă că se potrivea... Deodată, ușa de-afară se deschise larg. - Bonjur și noroc, bade ! răsună un glas mare și înăuntru
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
supărat : afacerile nu se fac așa. - Da parcă nu mi-ar veni a crede să fi spus. Or poate o fi fost bat, domnule dragă. - Nu știu ! Dar eu m-am supărat. - Da-i spun, las’ că-i spun ! Un moșneag cu căciulă roasă, lung și adus de spate, plimba, înaltă, o sarcină de panere din răchită portocalie, vopsite în coajă. O babă cu fața rotundă și creață ca petica cumpărase de-un franc colaci. Acuma-i molfăia în gingii, purtând
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]