646 matches
-
puțin în ce privește o parte a membrilor de partid. Partidele au devenit organizații de sine stătătoare în care se pune accent mai mult pe poziționarea colegilor decât pe crearea unei legături menite să influențeze populația în numele conducătorilor. Ce pot obține partidele mobilizatoare Aceasta nu înseamnă că niciun efort de mobilizare nu poate avea succes vreodată, ci că va reuși doar dacă este sprijinit de o organizație puternică și dacă nu încearcă să îndepărteze prea mult populația de valorile originare. S-a așteptat
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
prin care să își exprime dorințele; dar fiecare partid luat separat nu îndeplinește un rol cu adevărat reprezentativ. Legătura între cei care conduc și cei care sunt conduși este realizată doar parțial de partidele politice, fie că au un caracter mobilizator sau reprezentativ. Unele dintre aceste organizații sunt cu adevărat artificiale; ele au puține contacte reale cu oamenii. Totuși, chiar cele care sunt extinse și au multe filiale pe plan local sunt oarecum distante psihologic de "popor", fie pentru că nu pot
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partidelor în luarea deciziilor. În contextul Europei de Vest, vezi Visions and Realities of Party Government, ed. F.G. Castles și R. Wildenmann (1986) și în special capitolul lui R.S. Katz, "Party government: a rationalistic conception", pp. 31-71. Asupra rolului partidelor mobilizatoare, vezi D. Apter, The Politics of Modernisation (1965: 179-222). Privind rolul partidelor în statele comuniste, vezi L. Holmes, Politics in the Communist World (1986: în special 96-118 și 230-50). Partea a IV-a STRUCTURI ALE GUVERNĂRII Capitolul 13 Constituțiile Introducere
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și guvernare. Acest lucru se întâmplă rar: trebuie să existe un grad ridicat de congruență între liderii partidului și populație. Nașterea unei națiuni poate fi unul din puținele momente când există o astfel de congruență. Partidele au rareori acest efect mobilizator, deoarece în același timp trebuie să existe o conducere puternică la vârf și rădăcini puternice ale partidelor la bază. În timp ce conducerea personalizată a existat frecvent în lumea în curs de dezvoltare în perioada proclamării independenței, partidele pe care acești lideri
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
asupra "mentalităților"; partidele unice alcătuite în țările africane sunt de obicei atât de limitate ca dimensiuni încât ating doar o mică parte a populației (care este în principal rurală). Astfel, doar în unele țări, mai ales în Commonwealth, modelul partidului mobilizator a fost cu adevărat reușit, cel puțin câțiva ani după independență: Partidul Congresului din India și Uniunea Națională Africană din Tanzania sunt poate cele mai bune exemple de organizații care s-au bucurat în acea perioadă de un sprijin larg
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Un alt exemplu, dintr-o categorie similară de mituri subversive din perioada comunistă: "mitul disidentului" care și-a avut un rol incontestabil în "revoluțiile de catifea". Pentru că, așa cum arată și Raoul Girardet în Mituri și mitologii politice, există o capacitate mobilizatoare a mitului, născut dintr-o realitate politică fracturată: "produs al realității sociale", el este și "producător de realități sociale". Și, cu experiența noastră recentă, chiar dacă nu îndeajuns de clarificată asupra evenimentelor anului 1989 (absența unei versiuni plauzibile, datorată istoricilor competenți
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
exercită și o funcție explicativă, furnizînd un anumit număr de chei pentru înțelegerea prezentului, constituind o grilă care pare a ordona haosul tulburător al faptelor și evenimentelor. De asemenea, e adevărat că acest rol explicativ e dublat de un rol mobilizator: prin tot ceea ce vehiculează ca dinamism profetic, mitul deține un rol important în originea cruciadelor sau a revoluțiilor. În fond, orice mitologie politică se dezvoltă pe fiecare din aceste planuri, în funcție de cele trei dimensiuni pe care ea și le structurează
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
opoziției liberale față de regimul monarhiei restaurate. Autentice sau nu, ele au totuși meritul de a așeza analiza pe un teren mai sigur, în orice caz mai bine explorat și care este acela al înseși istoriei faptelor politice și sociale. Mit mobilizator, în sensul deplin al terminologiei soreliene, cum s-ar putea ignora rolul adesea primordial deținut de acea tematică a Complotului în cronica unor confruntări majore trăite în ultimele două secole de societățile Occidentului? Și cum, pe de altă parte, s-
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
trăită, nu presupune renunțarea la o voință individuală în beneficiul unei voințe străine. Presupune convergența celor două tipuri de voință, mai exact aceea ce ține de trezirea, de înviorarea unei voințe letargice sau risipite, și o alta, mai puternică, mai mobilizatoare, mai activă. "Voința mea, proclamă un personaj din Cap de aur este de a mă supune voinței regelui, de a fi alături de el ținînd drapelul sus, aceasta este misia mea pe pămînt". Baldur von Schirach o spune sub o altă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
împlinirii și al luminii. S-a ajuns unde era inevitabil să se ajungă: cristalizînd toate elanurile, toate energiile visului, reprezentarea vremurilor "de dinainte" a devenit mit. Mit în sensul deplin al cuvîntului: în același timp ficțiune, sistem explicativ și mesaj mobilizator. În această nebuloasă complexă, în mișcare, care este imaginarul politic, nu există constelație mitologică mai stabilă, mai actuală decît aceea a Vîrstei de aur. Datorită numărului mare și diversității exprimărilor potențiale, dificultățile (deosebite) apar atunci cînd se pune problema de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mîndri că sînt francezi pentru că erau oameni liberi." Astfel, prin pedagogia istorică a celei de a Treia Republici, ies în evidență, coerente, structurate și organizate, toate elementele constitutive ale unei adevărate povestiri mitice, ce corespund unei duble finalități, explicativă și mobilizatoare în același timp. Faptul că necesitatea unității constituie axa povestirii, nucleul în jurul căruia aceasta se articulează, explică acel caracter în mod obligatoriu univoc, ca să nu spunem maniheist, al discursului. În ce privește naratorul, nu se poate spune că el face dovada unei
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care i se consacră să ancoreze într-un prezent recucerit, să se refacă într-o lume care și-a recîștigat coerența, redevenită, într-adevăr, pe deplin "lizibilă". Dincolo de ceea ce explică, nu trebuie să uităm că mitul are și o capacitate mobilizatoare. Funcției de restructurare mentală a imaginarului politic îi corespunde deci funcția de restructurare socială. Născîndu-se în condițiile unei realități istorice fracturate, dezvoltîndu-se într-un climat de vacuitate socială, mitul politic recucerește o identitate compromisă. Dar el apare și ca element
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
politice guvernante n-au mai putut oferi școlii un ideal care să încălzească inimile tinerelor generații și să le canalizeze energiile. Lozinca desăvîrșirii unității spirituale a tuturor românilor, fiind năpădită de politicianism și cultul monarhiei, n-a putut avea forța mobilizatoare a idealului dinaintea marii uniri. Așa se și explică dezorientarea politică a unei părți a tineretului studios din acea vreme, care nu putea întrezări, în hățișul contradicțiilor epocii, mai ales în perioada crizei economice, drumul viitor al României; o astfel
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
numai prin schimbări intervenite la nivelul mediului, respectiv, al grupului și prin crearea unui nou sistem de relații, în care cel în cauză se simte sprijinit și stimulat. În aceste condiții, tendința spre conformare cu comportamentul grupului devine o forță mobilizatoare. De aici interesul cu totul special acordat climatului în grup, relațiilor interindividuale care tind spre coeziunea grupului. Teoria cîmpului psihologic l-a orientat pe K. Lewin și colaboratorii săi, R. Lippit și R. K. White, spre cercetarea condițiilor care favorizează
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Poezii, prefațat de G. Coșbuc. La izbucnirea primei conflagrații mondiale, B.-L. se refugiază în Regat și se înrolează voluntar în armata română. Mobilizat la Ministerul de Război, va colabora la „Adevărul” și „Patria”, susținând ieșirea României din neutralitate. Versurile mobilizatoare din „Ilustrațiunea neamului nostru”, „Dimineața”, „România Mare” sunt strânse în cea de a doua carte a sa, Lacrimi și clocot (1916). În retragere la Iași, este redactor al gazetei de propagandă românească „Die Kriegswoche”. După înfăptuirea Unirii, se întoarce în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
un deceniu (1990-2000) pentru ca această fixație a creierului colectiv să se estompeze. Totodată, filmul lui Baranga și Negreanu stabilește rapor turile dintre activistul de partid, apparatcikul, și intelectualii cu o meserie precisă : ingineri, medici, profesori etc. Fără îndrumarea, fără îndemnurile mobilizatoare („Deci se poate, tovarășe !”, „Cine vrea să muncească găsește soluții, cine nu, găsește scuze”) ale activistului, specialistul e o păpușă mecanică dezarticulată. În sistemul „hindus” instituit de comunism, profesioniștii atestați devin o castă inferioară - ditamai profesorul Olteanu este luat sistematic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe malul Pontului Euxin. Economia autarhică, adusă pe culmi în anii ’80, când Ceaușescu dorea ca totul să se fabrice în țară, să nu se mai importe nimic, este glorificată prin elicea mai tare decât a japonezilor, produsă la îndemnul mobilizator al Tovarășului. Buzduganul cu trei peceți (1977) sau Securistul lui Mihai Viteazul În ciuda serviciilor propagandistice pe care Mihai Viteazul, scenarizat de Titus Popovici, le- a făcut regimului național-comunist, Nicolae Ceaușescu nu a fost satisfăcut. Conștiința politică și „de clasă” a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ai medicinii care nu se pot dezbăra de cupiditate, orgoliu și indiferență, atitudine care are la origine - după părerea sa - lipsa unei educații creștine. Îndemnul profesorului către cei care bat la poarta nobilei profesii de medic este unul sincer și mobilizator „când veți intra în spital, dezbrăcați-vă de patimile de cupiditate și de orgoliu, lepădați și trândăvia și dați-vă cu totul bolnavilor - cărora să le fiți recunoscători dacă îngrijindu-i, vă vor permite să vă instruiți ”. Și încheie prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
opiniilor față de pozițiile economice, sociale și politice particulare, deoarece ele corespund unor ținte precise 42. Discursul poate deveni maniheist și emoțional, fiindcă el nu poate fi contradictoriu atunci cînd prezintă presupuse amenințări față de interesele sau situațiile particulare, cînd identifică organizația mobilizatoare și cînd incită la un comportament de sprijin. Tehnica poate îngemăna astfel închiderea unei dezbateri politice asupra cîtorva sau a unei singure mize prioritare și, totodată, poate favoriza mai degrabă mobilizarea prin single-issue group decît prin intermediul partidelor. Sondajele de opinie
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
5. îndemnuri; 6. diferite formule de adresare. - ritm amplu, plin de avânt; comparații uimitoare; - de regulă, la început se găsește o invocație retorică; după care, motivația concentrată a sentimentului de preamărire și adorație; de obicei ultima strofă conține un îndemn mobilizator. Feluri: a. eroică; e. sacră; b. religioasă; f. patriotică; c. filozofică; g. ocazională; d. personală. IMNUL - este o specie a genului liric; - fiind un cântec de slavă, este însoțit de muzică; - exprimă sentimente, diferite stări sufletești, afective, emoții puternice, impresii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
democrată". Eram în ultima clasă de liceu, urmasem o școală de cadre la Vălenii de Munte, umblam prin sate cu o echipă artistică și făceam propagandă pentru colectivizare. Mai scriam poezii de dragoste, dar hotărâsem că e nevoie de lucrări mobilizatoare, așa că trimiteam redacției declarații mai mult sau mai puțin rimate, sub titluri ca Poem pentru astăzi și Poem pentru mâine. 198 În toamna lui 1949 am plecat la facultate. Dar, vorba poetului, asta e altă poveste. Ceea ce vreau să mărturisesc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iulie 1924, director A. Ionescu, redacția și administrația Bârlad, strada Mitrea nr. 2, cu d eviza: „Uniți ca pe front... protecțiune și ajutor reciproc: fostului luptător pe front și familiei, Neamului și Patriei.” Tipografia N. Peiu - Bârlad. Ziarul vine ca „mobilizator a sute de mii de oa meni, care, uniți într‐un cuvânt și înțelegând să sacrifice ceva din ei înșiși, numai cu cinste și hărnicie, cu dor de muncă, de cultură și de binele camarazilor lor, fără a căuta vreo
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
motivelor pentru care aceeași valoare își pierde din intensitate sau câștigă brusc în importanță. Patriotismul, spre exemplu, alimentat constant de învățăturile istorice și de celebrarea unor anumite momente, poate deveni o valoare de rutină, dar primește brusc o încărcătură emoțională mobilizatoare în momentul în care conjunctura internațională devine amenințătoare și pune în pericol patria. Intenția din spatele manifestării unei valori îi conferă acesteia adevărata sa semnificație. O anume valoare este ridicată în grad, deoarece coincide cu interesele actorului: acesta își proclamă dragostea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
inițiativa, care marchează evoluția). Aceasta nu a cunoscut războiul mondial, suferințele și lipsurile lui. Este invitată să intre într-o societate care se desfășoară "normal" și care este în plină expansiune. Dar această societate nu îi propune niciun proiect colectiv mobilizator, așa cum pentru antemergătorii acestei generații fuseseră rezistența sau reconstrucția. Această societate este, în exprimarea lui Riesman, "subsolicitată emoțional". Nimeni și nimic nu îi solicită energiile. Or ea nu acceptă fără a proba propunerea de a își lua locul în "sistem
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a modernității (și a societății industriale) de altădată, unde proiectele individuale și colective sunt cele care au imprimat dinamismul societății noastre, fixându-și obiectivele într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. Astăzi nu dispunem de un proiect istoric mobilizator și se pare că majoritatea tinerilor care își încep viața de adult mai degrabă așteaptă decât creează oportunitățile. A. 14. Convivialitate, A. 15. Natură, A. 16. Viață Asociată cu spontaneitatea, convivialitatea era, în anii '60, una dintre valorile axiale. Ea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]