14,651 matches
-
exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează cu intenție forme populare de "literatură dialectală" - textele muzicii de diverse genuri - și noutatea are succes: graiul moldovenesc e la modă, prin grupuri și soliști proveniți atît din Moldova românească ("Fără zahăr") cît și, mai ales, din Republica Moldova ("Zdob și Zdub", "Planeta Moldova", Pavel Stratan). Există diferențe semnificative de utilizare a mărcilor identității regionale de către cei menționați: unii propun mai ales
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
Salariații agenției pădurilor îmbracă vestoane de câte 17 milioane bucata (e drept că în lei noi numai o sută șaptezeci!). Vesta costă zece milioane, pantalonii vreo cincisprezece, cravata cinci, acul de cravată încă un milion. Cele mai scumpe case de mode din Paris, Londra, New-York oferă cravate la un preț de zece ori mai mic. Sfânta mânie te recuprinde, te covârșește gândul că nu există posibilitatea eradicării corupției. Cel ce a dat pe față tărășenia a uitat să-ți comunice un
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
încuietorilor, lacăte și zăvoare, dintr-o dorință de protecție a secretelor: "O zână veni din pădure/ Cu cheile zăngănind ușure" etc.). De fapt, stepa, cheile, pustiul existau și în Poem și Baladă din anii 1939-1940, fiind regăsite după patru decenii. Modele culturale sunt luate frecvent ca pretexte poetice: Oscar Wilde, Rembrandt, Cântecul lui Roland, insula Noa-Noa a lui Gauguin, antichitatea râului Hebrus, muntele Fuji al lui Hokusai etc. Clopotele e o acceptabilă pastișă după Edgar Poe. Un lirism livresc, cosmopolit, îl
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
scaunele desperecheate și mesele rupte - decor (Puiu Antemir), costumele (Anca Răduță) rimează cu ruina, cu hărmălaia din sufletul oamenilor de aici. Sunt îmbrăcați alandala, poartă semnele care înnobilau proletariatul, fosta clasă conducătoare și veșminte presupus a fi elegante, sexy, la modă. Amalgamul e sufocant și devine încă un strat de înlăturat pentru a ajunge la adevăr. Lumina - de la lanternă, de la niște becuri chioare - e puțină și nesigură: lumea aceasta e un provizorat pândit de sordid. În spectacolul lui Mircea Cornișteanu realul
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
despre Mateiu, punem la îndoială de fapt, interpretarea lui Croh. Probabil din cauză că în subconștient m-am lăsat învins de cei care îl contestă pe Crohmălniceanu, ceea ce, oricum aș da-o, mă face să mă simt murdar în relația mea peste mode și timp cu profesorul tinereților mele.
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
în jurul căruia se rotesc marile epopei și romane." O astfel de abordare ne oferă o nouă cheie de lectură, un nou instrument critic: , Din perspectiva raporturilor în care intră cele două spații... putem Ťdescifrať mai bine unele motive, modčle sau mode literare". Același criteriu devine indispensabil în interpretarea unor scriitori, ca E.A.Poe, unde spațiul este ambiguu, ne facilitează o mai clară înțelegere a unor genuri (specii) sau etape. De pildă, ,epopeea medievală, romanul cavaleresc sau literatura de călătorie lucrează cu
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
ultimul stadiu al trecutului". enomenele tehnologice, de la mașina cu aburi și calea ferată pănă la telefon și avion, socotite frecvent drept "mari performanțe", n-ar constitui decăt "un progres mărunt", întrucăt ființa umană nu progresează, schimbăndu-se doar exterior, în ritmul modei. Viața impune prin constanța și invariabilitatea ei de factură esențială: "Noi exagerăm foarte mult factorul economic care are, fără îndoială, o importanță reală. Dar, deși este foarte important, rămăne totuși un factor de măna a doua. Factorul uman este de
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
faptul că nu a făcut parte din anumite grupuri, lipsa de "marketing" artistic, indiferența la propria celebritate au făcut din el un artist necunoscut astăzi, dar care ar merita cu prisosință să fie scos din uitare. Nu dintr-o posibilă modă a restituirilor ci din respectul cuvenit valorii ar trebui să ne punem această problemă. Relansarea s-ar putea realiza printr-o mare expoziție retrospectivă în București, pe care fiul său, profesorul arhitect Sorin Vasilescu o plănuiește de multă vreme. Implinirea
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
în chip deosebit, măiestria liniei. Poate că este explicabil având în vedere îndelungata sa carieră didactică, faptul că a încercat și a reușit să transmită multor generații de elevi, dragostea și respectul pentru actul desenului. A fost un profesor de modă veche, adică cu o dedicație deosebită pentru misiunea dascăului, dezinteresat material și cu o scară de valori foarte clară, fără a fi dogmatică. Aurel Vasilescu era foarte preocupat și de istoria artei, îi admira profund pe marii pictori din trecut
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
Și eu o înțeleg, chiar dacă mă surprinde cu expresii și cuvinte împrumutate din alte limbi, printre care cele pe care le folosesc frecvent prin Nord America. Cum au ajuns în România ? În plus, mă surprinde limbajul vulgar care este la modă : « Mă, ba, tu...» sunt cuvinte folosite cotidian. Oamenii pe străzi apar obosiți, bolnavi, nervoși și gata să-și arunce epitete jignitoare, măi din nimic. De ce atâta tensiune în aer ? De unde vine ? Nu cumva poluarea și contaminarea cu fel de fel
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
și alți termeni din aceeași sferă au origine balcanică: turcismele bairam, zaiafet, chiolhan și grecismul paranghelie. Structura etimologică a cîmpului lexical nu exclude totuși sursele occidentale: din franceză provin soarea, soir, banchet, chermesă, partuză; iar englezismul party este foarte la modă în prezent (“Party-ul va continua la Discoteca Millenium, unde motocicliștii vor tăia lanțuri cu drujba și se vor bate, pe bune”, EZ 14.12.1999; „servicii complete de catering pentru evenimente, cocktail-uri, party-uri și aniversări”, ebony.ro). Pentru alți
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
recentă și adesea efemeră. Între unii din termenii citați diferențele semantice și stilistice sînt destul de mari; evident, un party nu este neapărat un chiolhan; un ceai nu este numai o băută, o chermesă nu e o partuză ș.a.m.d. Moda limbajului juvenil poate însă crea sinonimii ad-hoc, prin exacerbarea frecvenței în uz a câte unui termen. Astfel, seria soir - ceai - chindie - bairam - party oferă cîteva repere pentru plasarea unui discurs juvenil de-a lungul mai multor decenii. Nu sînt foarte
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
despre oameni nesemnificativi într-un stil nesemnificativ”. Dacă lăsăm la o parte lipsa de pricepere a comentatorului, astfel de dovezi de orbire critică au de obicei o explicație simplă: noutatea temei ori a stilului și factura neortodoxă, contrară tradiției sau modei. Cît de mult poate juca împotriva unui autor prejudecata, ne convingem dacă observăm că adesea comentatorul nu vede ceea ce nouă ni se pare bătător la ochi sau, mai bine zis, că nu citește aceeași carte pe care o citim noi
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
în absolut, dar fenomenul s-a petrecut în linii mari în acest fel. Se venea acum la cafenea și pentru cântecele lui Juliette Greco sau pentru muzica de jazz. Atracția principală a fost însă prezența capilor existențialismului, curentul filosofic la modă. Peste tot, și în afara localurilor, în paginile gazetelor, în biblioteci, pe băncile de pe bulevard se dezbăteau aprins teme la ordinea zilei: libertate, opțiune, angajare în definiția cărturarului. Numele lui Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus fluturau pe toate buzele
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
o sumedenie de figuri monarhice, deși musafirii americani erau reprezentanții republicii par excellence. Erau de față regele și regina României, regele fotbalului, regina gimnasticii, regele tenisului, regele demolărilor bisericești, regele ingineriilor financiare, regele comisioanelor, regele creditelor neperformante, regele tabloidelor, regina modei, precum și un contingent de prinți, prințese și prințișori” (p. 63). Privirea acidă a prozatorului nu ratează nimic și nu iartă pe nimeni. Relatarea seamănă cu un reportaj jurnalistic. Ficțiunea se topește în masa ușor recognoscibilă a realității (oricine a urmărit
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
de neuitat al consăteanului meu Pacho Galáin, creatorul celebru al acelui merecumbe 1) care s-a dansat ani în șir și a fost izvorul unor noi melodii caraibiene care se mai cîntă și astăzi. Ea dansa foarte bine ritmurile la modă, și profita de măiestria ei pentru a evita cu subtilitate magică propunerile cu care o asaltam. Mi se pare că tactica era să mă facă să cred că nu mă lua în serios, dar o făcea cu atîta iscusință că
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
punctul de pornire, anume că pentru el partenera de dialog aleasă reprezintă „un adevărat model, deopotrivă moral și intelectual“. Adoptând această perspectivă și acest ton, Daniel Cristea-Enache se plasează la antipodul autorilor „dezinvolți“ de interviuri, hărțuitori și insolenți, azi la modă, preocupați prea puțin de interlocutor și prea mult de a se pune pe ei în evidență. Nu în felul acesta procedează Daniel Cristea-Enache, el acceptând regula jocului, odată ce s-a prins în el, și anume aceea că „e o diferență
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
pot fi erori grave, dar s-ar putea explica și prin intenția transgresivă de a accentua aspectului oral-colocvial al mesajului: “ejti un cerșetor”, “vriau și io să privesc o fată frum.” Așa cum se întîmplă adesea în Internet, apar și inovațiile modei anglofile: folosirea literei k în loc de c: “nimik”, transcrierea “mey” = „mai”. Specifice mediului de comunicare sînt desigur abrevierile, folosite aleatoriu, cu sau fără punct: cele tradiționale - pt / ptr = „pentru” (“pt femeile ce au viza pt. plecare în spania la cules de
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
analize și previziuni elaborate în urmă cu decenii, pe care cercetările ulterioare n-au făcut decît să le confirme. În modul de a fi al profesorului Brâncuș descoperi însă tot ce se poate opune mai mult orgoliilor mărunte, ideii de modă sau de compromis: pare să fi optat de mult pentru soliditate, pentru ceea ce rămîne. Așteptînd calm să treacă momentele de agitație și tratîndu-le cu indulgență și umor: în tăceri înțelepte, un pic sceptice, în care lucrurile se așează pînă la
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
Rodica Zafiu Între cuvintele și expresiile la modă în limbajul colocvial actual se află și substantivului fiță (folosit aproape exclusiv la plural) și familia sa lexico-frazeologică: uzul dominant și inovațiile se bazează pe expresia a face fițe “a face mofturi, fasoane”. De fapt, actele sociale opuse simplității au
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
un magazin fițos, cu vânzătoare care sar pe tine încă de la intrare” (vlg.sisnet.ro), “nu știu cât e școala de fițoasă, are un renume bun și în general sunt mulțumită” (desprecopii.com), “cum adică, să nu știe bucureșteanu’ cel mai la modă bar, cel mai spectaculos cocktail, cea mai «fițoasă» discotecă sau restaurantul cu cel mai bun tiramisu...?” (buletin.ro). Se aplică, în fine, chiar și expresiilor lingvistice: “se încearcă explicarea, printr-un termen fițos, a lipsei de bani și de strategie
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
un volum cu titlu fițos, ce se vrea epatant” (observatorcultural.ro). Și mai inovatoare e folosirea locuționară a construcției de fițe: sinonimă celui de-al doilea sens al lui fițos, formula caracterizează obiecte și spații alese “pentru impresie”, în funcție de standardele modei și ale luxului: “Parada cîinilor de fițe” (EZ 12.02.2004), “un restaurant «de fițe»” (eva.ro), „sună ușor a mâncare de «fițe»“, “vezi-doamne, nu mai putem fără broccoli acum!” (viva.ro), “telefoane de fițe” (esato.com), “cafenelele de fițe
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
fițe: “decapotabila mașină de fițe” (AutoMondial 83, 2004); “nu e mașină de fițe, dar tot am înzorzonat-o” (vaidevoi.ro); “au frânat și rablele, au frânat și mașinile de fițe” (adevarulonline.ro) etc. În fine, sinonimia contextuală dintre fiță și modă produce și o altă curiozitate lingvistică: folosirea substantivului fiță la singular: “îți iei niște saboți ultima fiță” (20ani.ro). Inovațiile și modele lingvistice reflectă obsesiile, mai mult sau mai puțin conștiente, ale unei societăți: excesul de adaptabilitate, riscul înalt de
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
și rablele, au frânat și mașinile de fițe” (adevarulonline.ro) etc. În fine, sinonimia contextuală dintre fiță și modă produce și o altă curiozitate lingvistică: folosirea substantivului fiță la singular: “îți iei niște saboți ultima fiță” (20ani.ro). Inovațiile și modele lingvistice reflectă obsesiile, mai mult sau mai puțin conștiente, ale unei societăți: excesul de adaptabilitate, riscul înalt de parvenitism și snobism au un permanent ecou în denumirile lor ironice: mofturi, fasoane, fițe...
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
numărul articolelor critice neinfestate ideologic sau al recuperărilor de istorie literară care nu recurg la criteriile strîmte ale “revalorificării moștenirii culturale” este destul de mare în paginile Gazetei. Literatura însăși care se publică începe să fie una adevărată. Dezbaterile (foarte la modă, și pe cele mai diferite teme, de la lirismul poeziei la “conflictul dramatic”, de la conceptul de realism și aplicabilitatea lui în genurile literare la realismul-socialist, abandonat acesta, mai pe față ori mai discret, după 1965) merită a fi recitite astăzi. S-
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]