2,873 matches
-
cm și o concentrație de 1 mol/L sau 1 M): unde prin ε se înțelege absorbanța (extincția) molară sau absorbtivitatea molară. Cu alte cuvinte, absorbanța (extincția) molară reprezintă absorbanța unei soluții ce are concentrația egală cu 1 M (1 mol/L), pentru o grosime a stratului absorbant de 1 cm. O altă modalitate de exprimare a coeficientului de absorbție este sub forma coeficientului molar decadic de absorbție, valoare ce este egală cu inversul grosimii stratului absorbant ce atenuează de 10
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
forma exponențială a legii Bouguer - Lambert a cărei expresie matematică este: respectiv: unde k - coeficient de extincție. Punând condiția se va obține: de unde rezultă: adică: dar, conform legii lui Beer: (15) Prin urmare, pentru o valoare a concentrației c = 1 mol/L se obține coeficientul molar decadic, dat de relația (16): k = ε (16) Coeficientul molar de absorbție este o caracteristică de bază a unui anumit sistem, la o anumită lungime de undă. Absorbția luminii se schimbă la diferite lungimi de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în care intensitatea radiației este datorată unui fenomen de absorbție, nu implică fenomene de reflexie sau difuzie, numai dacă ε nu este funcție de concentrație. Studiile experimentale arată că această lege este valabilă numai pentru soluții diluate (până la concentrații de 10-2 mol/L). Valoarea concentrației limită depinde de natura substanței, în sensul că această valoare va scădea odată cu creșterea coeficientului molar de extincție. Atunci când se lucrează cu o soluție necunoscută este necesar să se verifice valabilitatea legii, anume să se verifice dacă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
el atP PP = + (39) Pel = polarizarea obținută prin deplasarea norilor electronici; Pat = polarizarea datorată deplasării resturilor atomice (10 - 15% Pel). Totodată, la moleculele polare se produce și orientarea dipolilor moleculari, fenomen numit polarizare de orientare (Por). În general, pentru un mol de substanță polară, polarizarea molară (Pm) poate fi scrisă: unde: Pm = polarizarea molară; Pd = polarizarea de deplasare; Por = polarizarea de orientare. α = polarizabilitatea moleculară medie, care măsoară deformabilitatea învelișului electronic al moleculelor; α = r3 (din electrostatică se știe că polarizabilitatea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
măsoară deformabilitatea învelișului electronic al moleculelor; α = r3 (din electrostatică se știe că polarizabilitatea unei sfere de rază r este egală cu cubul razei); µ = moment de dipol permanent; N = numărul lui Avogadro, reprezentând numărul de particule conținut de 1 mol de substanță; N = 6,023·1023 particule (ioni, atomi, molecule, etc.); k = constanta lui Boltzman; k = 1,38·10-16 erg/grad T = temperatura absolută (°K); În relația (41) se notează cu: a = polarizarea de deplasare Acest termen ce reprezintă polarizarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
motiv, se poate introduce în valoarea constantei de echilibru, obținându-se o nouă constantă, (Ka), numită constantă de aciditate sau de ionizare a acidului slab. Deci, relația (52) se mai poate scrie: = unde: a = concentrația inițială a acidului, exprimată în mol/L; x = concentrația ionizată până la echilibru, Eg/L, egală cu concentrația în ioni de hidrogen exprimată în ioni gram/L; a - x = concentrația rămasă neionizată la echilibru, Eg/L. Partea experimentală Reactivi: * Soluție HCl, 0,001N; * Soluție indicator metilorange 0
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Reacțiile de ordinul I sunt reacțiile a căror viteză de reacție depinde de concentrația unui singur reactant la puterea întâi și pentru care ecuația vitezei de reacție se exprimă astfel: unde: v - viteza de reacție la un moment dat, v = mol/Ls; c - concentrația molară a reactantului, mol/L; k - viteza specifică a reacției de ordinul întâi (I) k = s-1. Exemple de reacții de ordinul I: izomerizarea, descompunerea termică a alcanilor, dezintegrarea substanțelor radioactive, reacția de dehidrohalogenare a unui derivat
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
căror viteză de reacție depinde de concentrația unui singur reactant la puterea întâi și pentru care ecuația vitezei de reacție se exprimă astfel: unde: v - viteza de reacție la un moment dat, v = mol/Ls; c - concentrația molară a reactantului, mol/L; k - viteza specifică a reacției de ordinul întâi (I) k = s-1. Exemple de reacții de ordinul I: izomerizarea, descompunerea termică a alcanilor, dezintegrarea substanțelor radioactive, reacția de dehidrohalogenare a unui derivat monohalogenat, reacțiile care conțin mai mulți componenți
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de apă, cu sau fără adaos de catalizator). Reacțiile ireversibile de ordinul I se scriu sub urmatoarea formă: A → B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sub urmatoarea formă: A → B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de reacție exprimată în mol/L în funcție de timp. Viteza de reacție la un moment dat, raportată la concentrația reactantului, este dată de relația: Operatorul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de reacție exprimată în mol/L în funcție de timp. Viteza de reacție la un moment dat, raportată la concentrația reactantului, este dată de relația: Operatorul “d” este un element diferențial ce se referă la variații infinit de mici și de aceea vom avea o anumită valoare
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fi scrisă și sub următoarea formă: Prin scoaterea termenului de sub logaritm, din ecuația (69), obținem forma exponențială a ecuației cinetice integrale: $+% $ +2] (71) Din ecuația (71) se determină concentrația molară a reactantului A rămasă încă netransformată la momentul t (în mol/L), valoare dată de ecuația (72): Concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t (în mol/L) este dată de acuația (73): Se observă faptul că atât scăderea concentrației inițiale cât și creșterea concentrației produsului de reacție decurg
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ecuației cinetice integrale: $+% $ +2] (71) Din ecuația (71) se determină concentrația molară a reactantului A rămasă încă netransformată la momentul t (în mol/L), valoare dată de ecuația (72): Concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t (în mol/L) este dată de acuația (73): Se observă faptul că atât scăderea concentrației inițiale cât și creșterea concentrației produsului de reacție decurg după o lege exponențială. Logaritmând în baza zece ecuația (72) se obține ecuația cinetică integral liniarizată pentru o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de ordinul I, deoarece viteza de reacție depinde numai de concentrația clorhidratului de tetraciclină, ionii de hidrogen având rol de catalizator. Viteza de reacție la un moment dat (v) va fi dată de relația: unde: a - concentrația inițială a reactantului, (mol/L); (a - x) - concentrația reactantului, rămasă netransformată la momentul t, (mol/L); x - concentrația produsului de reacție, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului transformat la timpul t, (mol/L). Prin integrarea ecuației cinetice diferențiale se obține ecuația pentru
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
clorhidratului de tetraciclină, ionii de hidrogen având rol de catalizator. Viteza de reacție la un moment dat (v) va fi dată de relația: unde: a - concentrația inițială a reactantului, (mol/L); (a - x) - concentrația reactantului, rămasă netransformată la momentul t, (mol/L); x - concentrația produsului de reacție, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului transformat la timpul t, (mol/L). Prin integrarea ecuației cinetice diferențiale se obține ecuația pentru viteza specifică (k): Pentru calcularea vitezei specifice (k), se determină concentrația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fi dată de relația: unde: a - concentrația inițială a reactantului, (mol/L); (a - x) - concentrația reactantului, rămasă netransformată la momentul t, (mol/L); x - concentrația produsului de reacție, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului transformat la timpul t, (mol/L). Prin integrarea ecuației cinetice diferențiale se obține ecuația pentru viteza specifică (k): Pentru calcularea vitezei specifice (k), se determină concentrația produsului de reacție (clorhidrat de anhidrotetraciclina) la diferite intervale de timp. Pentru determinarea vitezei specifice prin metoda grafică se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
generală a unei reacții ireversibile de ordinul II poate fi redată astfel: A + B → M + N la timpul t = 0 [a] [b] 0 0 la timpul t [a - x] [b - x] [x] [x] unde: [a] = concentrația inițială a reactantului A, (mol/L); [b] = concentrația inițială a reactantului B, (mol/L); [a - x] = concentrația reactantului A rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție M respectiv
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
poate fi redată astfel: A + B → M + N la timpul t = 0 [a] [b] 0 0 la timpul t [a - x] [b - x] [x] [x] unde: [a] = concentrația inițială a reactantului A, (mol/L); [b] = concentrația inițială a reactantului B, (mol/L); [a - x] = concentrația reactantului A rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție M respectiv N, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a] [b] 0 0 la timpul t [a - x] [b - x] [x] [x] unde: [a] = concentrația inițială a reactantului A, (mol/L); [b] = concentrația inițială a reactantului B, (mol/L); [a - x] = concentrația reactantului A rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție M respectiv N, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația transformată din reactantul A, respectiv din reactantul B la timpul t, (mol
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
x] unde: [a] = concentrația inițială a reactantului A, (mol/L); [b] = concentrația inițială a reactantului B, (mol/L); [a - x] = concentrația reactantului A rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție M respectiv N, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația transformată din reactantul A, respectiv din reactantul B la timpul t, (mol/L). Ecuația cinetică diferențială a unei reacții de ordinul II poate fi
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mol/L); [b - x] = concentrația reactantului B rămasă netransformată la timpul t, (mol/L); [x] = concentrația produsului de reacție M respectiv N, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația transformată din reactantul A, respectiv din reactantul B la timpul t, (mol/L). Ecuația cinetică diferențială a unei reacții de ordinul II poate fi scrisă: Pornind de la ecuația cinetică diferențială (99) se deduce ecuația cinetică integral liniarizată: sau: Ecuațiile (100) și (101) pot fi folosite pentru aflarea vitezei specifice a reacțiilor ireversibile
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prin intermediul lui k depinde de temperatură și de natura reactanților. Partea experimentală Reacția de hidroliză bazică a acetatului de etil are loc conform ecuației: CH3 COOC2H5 + NaOH CH3 COONa + C2H5OH b a x în care: a = concentrația inițială a NaOH, (mol/L); b = concentrația inițială a reactantului CH3COOC2H5, (mol/L); x = concentrația produsului de reacție CH3COONa la timpul t, variabilă, egală cu concentrația transformată din reactantul CH3COOC2H5 la timpul t, (mol/L). Reacția poate fi urmărită titrimetric: pe măsură ce reacția se desfășoară
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
natura reactanților. Partea experimentală Reacția de hidroliză bazică a acetatului de etil are loc conform ecuației: CH3 COOC2H5 + NaOH CH3 COONa + C2H5OH b a x în care: a = concentrația inițială a NaOH, (mol/L); b = concentrația inițială a reactantului CH3COOC2H5, (mol/L); x = concentrația produsului de reacție CH3COONa la timpul t, variabilă, egală cu concentrația transformată din reactantul CH3COOC2H5 la timpul t, (mol/L). Reacția poate fi urmărită titrimetric: pe măsură ce reacția se desfășoară, din cantitatea inițială de hidroxid de sodiu se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
b a x în care: a = concentrația inițială a NaOH, (mol/L); b = concentrația inițială a reactantului CH3COOC2H5, (mol/L); x = concentrația produsului de reacție CH3COONa la timpul t, variabilă, egală cu concentrația transformată din reactantul CH3COOC2H5 la timpul t, (mol/L). Reacția poate fi urmărită titrimetric: pe măsură ce reacția se desfășoară, din cantitatea inițială de hidroxid de sodiu se consumă cantități din ce în ce mai mari, care se transformă în acetat de sodiu; deci cantitatea de NaOH din amestecul de reacție scade; acidul clorhidric
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]