873 matches
-
pentru pavarea străzilor capitalei 8, ulterior în zona Comănești (Bacău), în vederea deschiderii unei mine de cărbuni, apreciată ca fiind vitală pentru economia țării 9. Resursele descoperite erau puse în relație directă cu alte două neprețuite bogății ale solului și subsolului moldav: pădurile și metalele. Asupra acestora din urmă, el avea să revină, doi ani mai târziu, cu un proiect de mai largă anvergură, în care se regăseau experiența sau pregătirea teoretică a specialistului, rezultatele propriilor investigații din teren și deplina cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
paguba lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător 21, vor fi fost avute în vedere de antreprenorul de atunci al salinelor moldave, postelnicul Constantin Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret, însă numai de la Călieni și Vadul Roșca până la Galați 22. Restul drumului, respectiv distanța
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
între centrul de producție și cele de desfacere (și) pentru piața externă. Consecvent în opinii, Mihalic avea să revină, în primăvara următorului an, 1854, și să extindă potențialele binefaceri ale căii fluviale de transport pentru un alt produs al subsolului moldav, cărbunii de pământ (identificați drept "cărbuni de piatră"), despre ale căror rezerve existente din belșug în apropierea localității Comănești, "pe malul acel gol, înalt și poncișet al Trotușului", aflase încă din 1840, în cadrul Societății de medici și naturaliști din Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
În plus, Mihalic se declara "gata de a lua asupra sa direcția unei științifice lucrări a acestor starturi de cărbuni de piatră"25, cu alte cuvinte, de a lua în antrepriză exploatarea și valorificarea acestei importante bogății naturale ale subsolului moldav. Este drept, la data când hotărâse a-și oferi noile servicii tehnico-administrative autorităților din patria de adopție, el se afla într-o stare de spirit deplin recuperată după încercarea prin care trecuse la începutul anului anterior. AUTOEVALUAREA, CA RĂSPUNS UNUI
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
asigurând astfel nu doar trăinicia instalației, ci și suplimentarea debitului de apă potabilă pentru locuitorii orașului. Nu uita să adauge acestui reper propria-i osteneală în negocierea și achiziționarea materialelor de la fabrica de fier, misiune care ar fi asigurat guvernului moldav o economie de peste 3.000 de galbeni, fără ca mediatorul să fi pretins ori primit "cât de puțin pentru asămine serviciu însemnat". La același capitol consacrat realizărilor semnificative, invoca întemeierea celei dintâi fabrici de hârtie din țară, care, "deși nu aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
găsit la munte, ce vrednicește cheltuiala întrebuințării cu succes". Cu prețul unor noi și împovărătoare obligații bănești pentru localnici, fără a intui, probabil, vrăjmășia împrejurărilor externe (care aveau să aducă foarte curând o nouă ocupație militară străină în țară), guvernul moldav s-a angajat "a pavelui ulițele până la una, parte cu granit, parte cu bolovani, și în mahalale să facă șosele cu prund"7. Cel desemnat cu traducerea în viață a noului proiect a fost și de această dată Mihalic de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prestabilite și comunicate. Fie din pricina epuizării pretimpurii și neprevăzute a resurselor de rocă de la Movila lui Purcel, fie din cauza distanței sau a transportului până la Iași a materialului extras, ori poate, mai simplu, acționând în virtutea pasiunii sale neostoite pentru explorarea subsolului moldav, la 21 octombrie același an, montanistul raporta Departamentului Lucrărilor Publice alte câteva observații și concluzii desprinse, după o "mărginită cercetare" a dealului Opinci din zona Repedea, de lângă Iași, pe aceeași temă încă la ordinea zilei, găsirea "stâncilor potrivite pentru producerea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lui Mihalic de Hodocin cu Gheorghe Asachi, cărturar ale cărui gesturi sau acțiuni separatiste din ajun îl situau departe de tabăra unionistă și, implicit, de cercurile influente ale noii administrații. Specialist cunoscut și recunoscut în varii domenii tehnico-economice ale societății moldave, el pare să fi ignorat, totuși, convulsiile politice din perioada Unirii, neînregimentându-se în vreuna din cele două tabere, fapt ce ar putea explica aparenta-i izolare. Evident, este o simplă ipoteză, neconfirmată însă de vreo cât de mică persecuție
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de vânzare-cumpărare a fabricii de pulbere, publicat în paginile "Monitorului Oficial" din trecuta primăvară; astfel, Hodocin observase că, spre deosebire de versiunea originală a contractului, unde caracterul tranzacției era circumstanțiat de durata limitată a privilegiului pe care îl obținuse inițial de la guvernul moldav (pentru numai 15 ani), iar termenul concesiunii pentru locul fabricii era doar de 20 ani, textul tipărit era parazitat de apariția unui termen, "vecinică", în măsură să modifice, în favoarea noului proprietar, datele contractuale în relație cu statul. Rigoare, onestitate sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ale ființei" se joacă paradoxul fondanian, salvat prin emigrație și prietenie, pierdut din loialitate față de cineva drag și, mai mult decît atît, față de sensul unei călătorii spirituale totale. Nu e ușor de conciliat spiritul vagabond al strămoșilor cu neliniștioarea imobilitate moldavă, ambianța intelectuală a vremii, de sorginte germană, care îndemna spre meditații sfîșie toare în jurul "iernii lui Dumnezeu", cu bovarismul diletant, estetic și epicureic, în cea mai pură tradiție franceză... Ne amintește cumva de Amin Maalouf care, în Identités meurtrières, scria
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
antrenează și conflictele pe considerente religioase. Dacă astfel de ciocniri au fost războaiele din Golful Persic, avem îndoieli că și cele din Balcani și din Caucaz au același caracter "civilizațional". Ne restrângem la câteva date din Balcani și din spațiul moldav. Sud-esticii Albanezii ajunși în ultimul secol și jumătate majoritari în zona Kosovo au decis proclamarea pe data de 17 februarie 2008 a independenței acelei provincii din Republica Serbia. Un teritoriu bogat în evenimentele devenirii medievale a Serbiei. Mai mult sau
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
întreaga definiție regăsirii staticului și astfel încearcă să ne încredințeze de bunele ei intenții; în com parație cu alte orașe, mari sau mici, în Berlin uneori chiar reușește. Greu de păcălit este poate doar cel picat aici din cine știe ce târg moldav, obișnuit să cerceteze dacă totul este în regulă cu un oraș doar parcurgându-l pe jos de la un capăt la celălalt. Pentru el, experiența mișcării este, în Berlin, totală: abia în tensiunea cu staticul pe care ea abia îl permite
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Bacăului a crescut procentual cu cca. 635%. Statisticile demografice privind creșterea numărului de locuitori, cele privind structura etnică, exodul rural, ca efect social al modernizării industriale, sunt relevante pentru a contura fenomenul urbanistic din acest spațiu. Pluralitatea domină mediul urban moldav atât sub aspect confesional, etnic, ocupațional, cât și din perspectivă educațională. O altă concluzie a autorului care reiese din analiza statistică a urbanizării privește spațiul românesc în ansamblul său: populația citadină a Moldovei era cea mai redusă în raport cu alte zone
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
praful gros din care emană, în timpul căldurilor de cuptor, o nedefinită și tulburătoare aromă de valeriană și vanilie, (...) drumuri de o monotonie sfâșietoare, evocând timpuri preistorice prin pitorescul lor primitivism”. Gândurile de mai sus, prinse în noianul „Amintirilor unei prințese moldave” - am numit o aici pe Maria Cantacuzino-Enescu - surprind aproape exact starea în care s-a aflat infrastructura rutieră a Bacăului de-a lungul secolului al XIX-lea. Evocarea, ușor patetică - lucru de înțeles, dacă vom lua în calcul faptul că
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru un Mircea Cancicov sau Lucrețiu Pătrășcanu ... Cine știe? De partea „cealaltă”, singura băcăuancă ce a simțit nevoia să pună în pagină propriul recurs la memorie a fost Maria Cantacuzino-Enescu. Astfel, din paginile lucrării Umbre și lumini. Amintirile unei prințese moldave am aflat detalii prețioase despre copilăria petrecută în sânul unei familii de mari boieri. În rest, încercarea noastră reconstitutivă s-a limitat la a utiliza informații cu caracter general - dar cu un înalt grad de aplicabilitate și pentru orașul Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru că aici, la Casa Pogor, ai conștiința că urmezi primei serii de prelecțiuni. Aceste prelecțiuni au întemeiat spiritul critic din cultura românească. Te simți purtat de valul spiritului trecut. Este, absolut, un privilegiu și l-am simțit ca atare. "Intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este mult mai stabilă și, o să vă mirați, mult mai europeană..." Dumneavoastră ați participat și la seria precedentă, din anii '70. Comparativ, v-au traversat alte sentimente astăzi decât atunci? Vedeți, asta era cu treizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
un clar plus în privința primeia. Credeți că astăzi mai putem vorbi despre o astfel de distincție? Sigur. Nu la nivelul la care se făcea în secolele XVII-XVIII, sau chiar mai recent. Există însă în continuare câteva lucruri care separă spiritul moldav de spiritul valah. Aceste diferențe se citesc astăzi în atitudinile electorale, în poziția intelectualității. Astfel, intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este mult mai stabilă și, o să vă mirați, mult mai europeană... Și mai puțin mediatizată... Tocmai din cauza aceasta e mai
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Nu la nivelul la care se făcea în secolele XVII-XVIII, sau chiar mai recent. Există însă în continuare câteva lucruri care separă spiritul moldav de spiritul valah. Aceste diferențe se citesc astăzi în atitudinile electorale, în poziția intelectualității. Astfel, intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este mult mai stabilă și, o să vă mirați, mult mai europeană... Și mai puțin mediatizată... Tocmai din cauza aceasta e mai puțin mediatizată. "Haimanalele de Fanar" despre care vorbea Eminescu sunt mult mai prezente în București, din toate
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
mediatizată... Tocmai din cauza aceasta e mai puțin mediatizată. "Haimanalele de Fanar" despre care vorbea Eminescu sunt mult mai prezente în București, din toate punctele de vedere. O să vă spun un lucru, din perspectiva poziției mele de senator al unui județ moldav (de Botoșani C.C.): tineretul e mai frumos și mai instruit în Moldova, la fel ca și apetența pentru cultură, care e mai mare aici. Am avut o mare bucurie, ducând niște elevi botoșăneni la Bruxelles. Rezultatele au fost admirabile. N-
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sunt optimist, deoarece am remarcat că, indiferent de coloratura politică, colegii mei din Parlament sunt foarte activi. Și nu doar politicienii din Iași, ci și din celelalte județe, extrem de interesați de dezvoltarea zonelor lor. Sunt foarte încrezător și în studențimea moldavă. Ca profesor la București pot să vă spun acest lucru. "Ca ministru al culturii am încercat să aduc cât mai multă ...cultură. Am ajuns însă la o concluzie: poate e mai bine într-o țară precum România ca ministrul culturii
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
filosofii de comentariu". Nu știu exact cum stau lucrurile în filosofie. Poate că așa este, dar în alte zone ale culturii acest lucru s-a întâmplat. Știm astăzi, mai ales din cercetarea făcută de Garabet Ibrăileanu, că în zona est-carpatică, moldavă, a existat un spirit critic aparte și înaintea Junimii, curent căruia i se cunoaște deci o fază pre-junimistă. Ar trebui să reconsiderăm acest trend cu mai multă rigoare și să recunoaștem că ceea ce a produs Junimea în ultima parte a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în politică, homosexualii ies liber la paradă, demnitarii nu iau mită, preoții nu au burtă. Totul mulțumită Progresului... Datorită progresului, oamenii sunt mai deștepți, se crede. Tot mai des auzi gospodine sau tineri bărbați, șoferi pe rutele care leagă satele moldave cu capitalele Europei zicând că, în ziua de azi, copiii sunt mai deștepți. Copiii de azi, zic ei, intră în computer, navighează pe internet, butonează tot ce găsesc. Nu-s ca părinții lor, care la aceeași vârstă nu știau să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de trăit, iar trupul ca și cum am mai avea multe de făcut. „E timpul lucrării, obișnuiește să spună adesea, pentru că va veni vremea când vom dormi și vom tot dormi...”. Părintele Cârciuleanu face parte din pleiada preoților de valoare ai Ortodoxiei moldave din a doua jumătate a secolului trecut și începutul acestuia pe care îl traversăm, acei slujitori pe care Dumnezeu a dorit să îi aibă la cumpăna dintre milenii, tocmai pentru a fi mai aproape de veșnicie. De fapt credem că, prin
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
a acesteia o lungă perioadă de timp. Alături de lucrările unor mari personalități, lucrările și articolele inginerului dr. Mihai Cristea au alcătuit, timp de ani buni, coloana vertebrală pentru revista „Cercetări agronomice în Moldova”, oglindă a vieții spirituale a științei agricole moldave. Impresionanta sa operă științifică situează pe ing. dr. Mihai Cristea printre marii geneticieni și amelioratori români. Ca genetician a fost atras, mai ales de partea practică a acestei științe și în mod deosebit de studiul variabilității și al evoluției populațiilor. Ca
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
făcut liniște, am plecat acasă, la „buna”. Nea ospătat, era aproape ziuă, apoi ne-am culcat. Eram extenuați de frică și de nesomn. Cred că trecuse aproape un an și a trebuit să ne întoarcem la casa noastră din orașul moldav. La plecare, despărțirea de „buna” a fost sfâșietoare. Nu se mai oprea din plâns. Așa un suflet de femeie n-am mai întâlnit în tot restul vieții mele. Am ajuns cu bine la Iași. Când am intrat pe poarta curții
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]