848 matches
-
și om politic bucovinean a cunoscut regimul turco-fanariot, a trăit războiul ruso-turc din anii 1768-1774, ce a adus speranțe, dar și multe deziluzii, a luat contact cu noile idei și aspirații politice, care frământau acum o parte a marii boierimi moldave și muntene, vizând obținerea unui alt statut internațional pentru Principatele Române și mai ales înlăturarea regimului fanariot 65. Totodată, a fost contemporan cu împrejurările dramatice ce au dus la ocuparea ținuturilor Cernăuți și Suceava de austrieci și la anexarea lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
v. Alexandrina Ioniță, Carte franceză în Moldova până la 1859, Iași, 2007. 61 Alexandru Duțu, Les Lumières en Moldavie et la fin de Byzance après Byzance, în Romul Munteanu (ed.), op. cit., vol. I, p. 203. 62 Constantin I. Karadja, Un bibliophile moldave au début du dix-neuvième siècle: le grand écuyer Ioan Balș, în "Académie Roumaine. Bulletin de la Section historique", 1947, XXVIII, p. 106-118. 63 HausHofund Staats Archiv Wien, Kaiser Franz Akten, Karton alte No. 150 (147 neu). 64 Rudolf Wagner, Das Parlamentarismus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
li se ofere drept premii ,,cărțile trebuincioase pe anul viitor”. În situația în care acești elevi provin din categoria părinților săraci și ,,scăpătați”, domnitorul dispune să li se ofere ,,o cuviincioasă leafă” (bursă), având în vedere situația lor materială. Domnitorul moldav atrăgea atenția epitropilor ca nici ei, nici profesorii ,,să nu facă știre” elevilor temele de examen sau ,,tâlcuiala lor”, pentru ca procesul de examinare să stabilească ierarhia corectă a situației la învățătură. Odată cu anul 1814, Vodă Caragea decidea ca evaluarea cunoștințelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școli bine organizate (1653), care a exercitat o mare influență asupra organizării activității instructiv-educative în școlile din spațiul principatului ardelean. Gramata (ordin domnesc) din anul 1707, valabilă pentru școala de la Sf. Sava din București, precum și hrisoavele pentru școlile din teritoriul moldav (primul din anul 1728, iar cel de-al doilea din 14 ianuarie 1814) reprezintă baza documentară ce ilustrează funcționarea orarului. Documentul din 1707 prevedea activitate didactică dimineața și după-amiaza, precizându-se astfel că primul dascăl ,,dimineața să tălmăcească 2 cărți
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
tinerilor din păturile mai sărace. Un alt document domnesc, de data aceasta în Moldova lui Grigore al II-lea Ghica, decide reorganizarea Academiei Domnești din Iași, instituție înființată inițial la 1717 sub patronajul lui Constantin Mavrocordat. Tot în același stat moldav, același domn fanariot dispunea înființarea a numeroase școli elementare, dintre care 26 erau românești. Cele două instituții de învățământ superior, academiile domnești de la Sf. Sava din București și cea similară din Iași, instituții de învățământ de rang înalt, au răspuns
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și străini, și care ar fi trebuit să fie asamblate în volume ulterioare (scurtele sale monografii se referă la următorii autori: Vasile Conta, Ion Găvănescul, Imm. Kant, Tolstoi, Helvetius, John Locke, Basedow, Georg Kirschensteiner, S. Freud). Opțiunea pedagogică a pedagogului moldav a fost catalogată deseori drept una personalistă, el însuși declarându-se pedagog social. Dinamica pedagogiei timpului său de la herbartianism spre pedagogia socială sau pedagogia culturii a fost amplu dezbătută în scrierile sale: ,,După pedagogia predominant individuală și cu repercusiuni individualiste
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dr. I. Agrigoroaie, Prof. M. Timofte. S-a decernat Diploma de membru de onoare „Ginta Latină” Prof. Valentin Harega. Vitrine cu cărți și documente referitoare la unirea Basarabiei (Muz. Maria Voicu), program de cântece și poezii susținut de ansamblul Plaiuri Moldave, vernisarea expoziției de pictură a plasticianului basarabean Tudor Macarie, pelerinaj la Casa Inculeț și casa Stere. S-a inaugurat casa memorială de la Bârnova Ion Inculț, s-a oficiat Te Deum În memoria marelui luptător, a fost dezvelit un bust și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
strânsă și puternică unitate, este în măsură să înfățișeze pilduitoarea experiență, să-și asume un adevărat tezaur de izbânzi și înfăptuiri și concepte și rezolvări proprii socialismului românesc - toate aflate sub semnul gândirii novatoare a secretarului general Din acest ianuarie moldav, alb, înalt și pur, trimitem cu dragoste omagiul nostru respectuos, însoțit de gândurile cele mai bune și mai calde, conducătorului partidului și statului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, urându-i viață îndelungată, sănătate și mereu aceeași neasemuită putere de muncă, întru împlinirea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
medic al domnitorului, al episcopilor de Huși (Inochentie (1752-1782) și Iacov Stamati (1782-1792) și al marii boierimi, a stat în aceste locuri aproape două decenii. După întoarcerea în orașul natal, Sibiu, a publicat o carte deosebit de interesantă pentru cunoașterea societății moldave de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, pe care istoriografia ulterioară o citează adeseori. Redăm în continuare paragrafe din cartea lui Wolf referitoare la Huși: „Târgul Huși se află pe malul vestic al râului Prut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
voievod să-i fi primit pe acești prigoniți și din motive politice, deoarece regele maghiar Matei Corvin a avut pretenția de a ocupa Moldova, dar a fost învins în bătălia de la Baia, din decembrie 1467. Se prea poate ca voievodul moldav să-i fi acceptat în țara lui și din motive economice, căci maghiarii erau și buni meșteșugari, deci o considerabilă forță de muncă. În ceea ce privește așezarea lor în zona Hușilor, conform tradiției preluată de episcopul Melchisedec, husiții par să se fi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hammand, 1769), Huschi (Ioan Danielod, 1812), Huswares (Nicola Visscher), dar în documentele moldovene medievale era cunoscut cu actuala formă, de plural, Huși. În timpul domniei lui Alexandru Callimachi, la 1797, întâlnim forma Haș, care se poate datora diacului, necunoscător al geografiei moldave. La sfârșitul secolului al XV-lea, numele lui Jurja Husea încă se mai păstra. El apare în documentul din 13 martie 1489, despre care am amintit, publicat de Ioan Bogdan, în care Ștefan cel Mare confirmă lui Lupe Armașul o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Căii Basarabiei, au apărut, după 1974, întreprinderi care structurează zona industrială a orașului Huși: Întreprinderea de Prelucrare Industrială a Legumelor și Fructelor, Fabrica de Confecții, Fabrica de Încălțăminte „Hușana”, Filatura de Bumbac, PETAL ș.a. * Administrația târgului medieval. Asemeni celorlalte orașe moldave, târgul Hușilor a respectat schema de organizare cunoscută, despre care avem informații de la cronicarii noștri, de la unii cronicari străini și din documentele medievale referitoare la orașul nostru. Ținutul Fălciu apare în lista solului Mikolai Brzeski (1566), secretarul regelui polon („powiati
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
După unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, orașul s-a înviorat. Prutul se putea trece mai ușor. Liceul și Școala Normală din oraș serveau drept „instituții de însuflețire națională”. Impresiile de călătorie ale învățatului ieșean se încheiau cu optimism în ceea ce privește viitorul așezării moldave. Cu modeste eforturi, scria Ion Simionescu, „din orașul Huși se poate crea o citadelă de radiare a cimentării sufletești între părțile de jos ale celor două jumătăți din Moldova, înstrăinate vreme de un veac și mai bine. Adăugându-se și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Armata Roșie, în care s-a instaurat treptat, în anii următori, regimul comunist. În acest context, orașul Huși și-a piedut importanța strategică și economică, accentuându-se marginalizarea și izolarea sa. Legăturile românilor cu Basarabia au fost întrerupte. Vechiul târg moldav va trece prin alte încercări grele. Astfel, în 1949, a fost desființată Episcopia Hușilor, iar episcopul Grigore Leu, care s-a opus cu mult curaj acestei hotărâri, a murit în împrejurări neelucidate. La următoarea reformă administrativă, județul Fălciu a disparut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cetățenească. În această direcție, nuvelistul a desfășurat și o activitate excepțională ca primar al Iașilor în cinci rânduri, cu inițiative ferme privind asfaltarea municipiului, aducțiunea apei, refacerea și dotarea Teatrului Național, rețeaua de electricitate și de tramvai în bătrânul oraș moldav (cf. Parlamentari, prefecți, primari de odinioară: Vasile Pogor și Nicolae Gane, antologie și texte realizate de Lucian Vasiliu, 1993, p. 129-151). Paginile care evocă "biografia" ilustrei societăți al cărei membru marcant a fost în perioada ieșeană, și a "organului" ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
română), Examene, examene de Marius Țeicu, ori Tinerețea unui vis de George Grigoriu ș.a. Iată doar o parte din multele creații (despre unele am mai amintit cu obstinație în intervențiile mele din presă), care s-au bucurat de aprecierea publicului moldav și nu numai, multe din ele în turneele întreprinse în toată țara!... Astfel, Opera ieșeană poate fi socotită, metaforic vorbind, ca poligon liric de încercare. Iată că în actuala stagiune, după premiera din 4 decembrie 2002 cu Groaznica sinucidere de pe
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Alexandru, Ana Blandiana, Ion Gheorghe, Petre Stoica, Marin Sorescu, Grigore Hagiu, Adrian Păunescu, Cezar Baltag. Cu mult prea popularul Nichita Stănescu, cel cunoscut prin Traian T. Coșovei și Elena Ștefoi, am și băut cîteva vodci. Să adaug apoi majestuoșii poeți moldavi, cu care am devenit prieten, Ioanid Romanescu, Mihai Ursachi, Adi Cusin, Grigore Vieru, Cezar Ivănescu. Pe urmă, criticii Eugen Simion, Al. Piru, Nicolae Manolescu (mi-au fost și profesori la Filologia bucureșteană), Gheorghe Grigurcu, Marin Mincu. Păstrez mai multe scrisori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
exaltare. Potrivit puținelor dicționare care îl menționează, începu el pe un ton pedagogic, bugaz este, la origine, un substantiv comun care ar însemna, în turcă, gură de fluviu, strâmtoare, gât, pas, canal. De ce un nume turcesc pe acest străvechi pământ moldav? Pentru că, știi foarte bine, după ce turcii au terminat cu Constantinopole, n-au încetat să caute pricină principatelor române, Țara Românească și Moldova. În ciuda vitejiei lui Ștefan cel Mare și după mai multe înfrângeri, au izbutit, sprijiniți de tătari, să pună
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
al istoriei țărilor în care evreii au poposit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, dar și într-o perspectivă care să valorifice o “istorie paralelă și particulară” a tradiției evreiești. În aceste condiții, evoluțiile politico-sociale ale societății moldave influențează și viața comunității evreiești. Anterior secolului al XIX-lea, evreii au găsit în Moldova un climat mai pașnic, ce le-a permis așezarea permanentă. În „spațiul românesc, evreii nu au cunoscut realitatea gheto-ului”. Ei se bucurau de o
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
urcă în tren câteva grupuri de studenți, care ne fac cunoscut programul de la Kaliningrad. În compartimentul nostru se instalează rusoaica pe care am întâlnit-o la Malbork. E la fel de entuziastă și curioasă cum o știam, se bucură că suntem iz Moldavii (din Moldova) și vorbește neîntrerupt. Mă obosește... Știe tot, merge des în Polonia, în țările baltice, în Germania, are pașaport cu vize multiple și e îngrijorată de extinderea Uniunii Europene, care va pune problema vizelor pentru cei din Kaliningrad. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cărei orizont nu mai există nimic 42. Vatra satului a fost locul unde s-a așezat familia Eminovici. Copil fiind, lui Mihai nu i-a fost dat să se împotmolească în mlaștina subțire dar sigură (și singură) a unui târg moldav pe care l-a luat mai târziu în derâdere; a nimerit în chiar centrul satului, în preajma bisericii, din care iradiază Dumnezeu 43, trăind din întregul unei lumi pentru acest întreg; el [copilul] se găsește în raport de supremă intimitate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cursă nocturnă, În atmosfera „economiei de energie” a vehicolului, a fost o revelație emoționantă pentru mine; cu atât mai mult cu cât În filoanele memoriei mele dăinuiesc vorbe de mare apreciere la adresa dvs. Rădăcinile mele rămân În acel dens pământ moldav udat de Moldova și de Șomuz, de o rară concentrare de valori românești. Am plecat din acel straniu și Îndepărtat târg cu veleități de municipiu (după câte am auzit), copleșit de impresii, imagini, oameni și atmosferă; atât de copleșit Încât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Țării de Jos a Moldovei. Printr-o serie de privilegii comerciale și prin hotărnicia ocolului târgului Vaslui (în 1491), marele domn a contribuit decisiv la dezvoltarea economică și socială a acestui oraș, conturându-i astfel rolul de mare centru urban moldav. De asemenea, prin construirea Curții domnești și a Bisericii „Sf. Petru și Pavel” din Huși (în 1495), dar și prin refacerea și hotărnicia ocolului târgului domnesc al Bârladului (la 1495), pagina de istorie a vremurilor lui Ștefan va fi păstrată
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
se codește să se apropie”, CRC, 1986, 2; Aurel Ștefanachi, „Alergarea copacului roșu”, CL, 1987, 7; Coșovei, Pornind, 164-167; Mircea A. Diaconu, Estetica terapiei orfice, LCF, 1996, 48; Constantin Miu, Devenirea întru cuvânt, ST, 1997, 2-3; Gheorghe Grigurcu, Trei poeți moldavi, RL, 1998, 3; Geo Vasile, Nicolae Panaite: cercul revelației, CNT, 2002, 26; Marius Manta, „Aproape un cerc”, ATN, 2002, 9; Raluca Dună, „Aproape un cerc”, LCF, 2003, 4; Mircea A. Diaconu, Niște poeți și niște aproximări critice, CL, 2003, 7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
reporterului și a călătorului, vocația de povestitor care respectă codul narativ și cultivă virtutea simbolică a cuvintelor, prezente în Năvod pentru scrumbii albastre, se regăsesc și în publicistica din volumul Într-o cabină de transmisie (1972), în reportajele din Periplu moldav (1973), în narațiunile din Reîntoarcerea verii (1975) sau în impresiile de călătorie din Stampe europene (1976). La I., povestirea poartă pretutindeni pecetea unui spațiu geografic și spiritual, Moldova de dincolo de Siret. Personajele fac parte din familia interiorizaților cu reacții greu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]