26,397 matches
-
2016, cu ilustrații minunate de Costel Pătrășcan. Am introdus și mici completări din alte surse. ALEX. ȘTEFĂNESCU. (Alex punct Ștefănescu...) Critic și istoric literar, prozator, dramaturg, publicist, realizator de emisiuni TV. Născut la 6 noiembrie 1947, în Lugoj, unde părinții moldoveni locuiau temporar, apoi mutați la Suceava. A fost redactor șef la România literară. Autor a peste 25 de cărți, dintre care a avut un mare ecou Istoria literaturii române contemporane, 1941-2000, apărută în 2005, care a fost onorată cu Premiul
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
ani. Deși cu filoane diferite, îndepărtate în culturi neasemănătoare, această familie de doctori e un zăcământ de entitate umană de valoare, așezat în slujba comunității buhușene, la cărămidăria ei din care, an cu an se ctitorește un viitor pentru orașul moldovean de la capătul județului Bacău și din inima spirituală a României, Buhuși. Mărindu-se numărul oamenilor de valoare care se așează definitiv în acest oraș, în contrapondere cu cei care îl părăsesc, se asigură o continuitate a pulsului vieții, la standarde
DR. CĂTĂLINA LĂZĂROIU. INTERIORIZAREA APTITUDINII RAPORTABILE LA ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363295_a_364624]
-
el! Uite așa ne nimeream în finală noi doi și câștiga el!... Și de asta nu puteam pleca la europene, la mondiale... Jocul era încheiat!... La Balcaniadă am luat locul doi. • Și ați ales Suceava... Da, am venit la Suceava, moldovean fiind, cu gândul ca să ridic spre glorie locul de baștină, dar n-a fost alegearea cea mai bună. Antrenorul nu era serios, n-aveam condiții ca să-mi pot face antrenamentele cum trebuie... Am fost primit și privit cu suspiciune încă
VIAŢĂ CA-NTR-UN RING DE BOX: GHEORGHE BUTNARU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363369_a_364698]
-
ori mierea era de aur, Ostenii țării având puteri ca și de taur! Vivace Domnie, prin care țara a prosperat, Și orice slujbaș demnitate și-a căpătat, Nerâvnind la nici un bun al altui seamăn, A zeciut orice ban al țăranului moldovean! Când ordinea în țară a început a scărpina, Holerele, lipitorile de pe popor le scutura, Lucrarea interioară ce sieși și-o ordona Și cugetu-i drept de creștin și-l impunea! Și când dușmanul se încumeta la luptă Cu cea mai grea
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
întreg de informații dintr-o bibliografie vastă pe care a studiat-o cu maximă și exigentă atenție, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar și pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărțile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina și până la lapidarele însemne de la fața locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo de unde nu poți pleca
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria populațiilor călcătoare pe teritoriul României nu se poate numi „Istoria românilor”. Nici măcar „Istoria României”, pentru că este vorba doar de
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică... că a
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică... că a
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
dezvoltarea în continuare a științei. Una din problemele faimoase ale teoriei calitative a ecuațiilor diferențiale este „Problema Centrului și a Focarului”, formulată de Poincaré cu 130 de ani în urmă, varianta generalizată a căreia a fost rezolvată recent de către matematicianul moldovean, profesorul universitar Mihail Popa, cercetător științific principal al Institutului de Matematică și Informatică (IMI) al AȘM, personalitate excepțională a lumii academice, fondator al școlii științifice Algebrele Lie și sisteme diferențiale. Profesorul Mihail Popa pe parcursul a mai bine de 40 de
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
monografii (1 în România) privind aplicațiile algebrelor la sisteme diferențiale, precum și un manual pentru masteranzi cu o tematică similară. Rezultatele științifice ale profesorului Mihail Popa și discipolilor săi sunt bine cunoscute și înalt apreciate de comunitatea științifică internațională. Cercetările savantului moldovean au atras în orbita acestor interese mulți savanți de peste hotare din domeniile ecuațiilor diferențiale și algebrei. Relațiile de colaborare, stabilite cu specialiști de la Universitatea din Limoges (Franța), Universitatea din Minsk (Belarusi), Universitatea din Pitești (România), Centrul de cercetări în matematică
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
fost inițial trasată de matematicianul rus Alexandru Lyapunov. Însă aplicând metoda acestuia chiar și pentru cele mai simple sisteme diferențiale, te confruntai cu niște calcule enorme, ce nu puteau fi depășite nici cu ajutorul celor mai moderne calculatoare. De aceea cercetătorul moldovean a luat ca bază problema generalizată a centrului și a focarului pentru sistemele diferențiale menționate, evitând calcularea mărimilor Lyapunov pentru fiecare sistem în parte. La estimarea acestor numere a aplicat metodele algebrelor Lie si algebrelor graduate ale invarianților, precum și funcțiile
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
lor. De exemplu, Kiseleff moderniza Principatele pentru a le face gubernii. Programul P.C. din România era dezmembrarea țării, ceea ce Stalin și Hitler reușesc. Planul Valev, o reacție la „Declarația de independență” din 1964, dezmembrează R.P.R. în gubernii. 2013, fostul deputat moldovean Andrei Safanov, rus din Transnistria, ca o reacție la protestul președintelui Traian Băsescu față de susținerea USL-ului de către Vocea Rusiei, pledează direct pentru desființarea României, când, după dogma marxistă, contradicțiile interne inerente lumii capitaliste, UE/NATO, vor permite. Mai nou
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
G. Cantacuzino, cu filosoful Nae Ionescu și cu muzicianul Dinu Lipatti, pentru ca mai târziu să devină soția marelui compozitor George Enescu, mama aviatorului Constantin Cantacuzino și bunica scriitoarei Oana Orlea. Născută la 18 iulie 1879 într-o familie de boieri moldoveni din Tescani, județul Bacău tânăra timidă cu părul negru-arămiu, înaltă și cu râs cristalin, a fost cerută de soție, la 18 ani, de un boier muntean din marele clan al Cantacuzinilor, Mihail. Împreună au avut doi copii: Alice și Constantin
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]
-
Dosoftei a trăit ultimii ani ai vieții sale pământești departe de țară. Aici a continuat lucrarea sa cărturărească și a păstrat mereu legătura cu ierarhii ortodocși de la Moscova și de la Kiev. Pentru a aplana conflictele teologice privind epicleza euharistică mitropolitul moldovean a tradus din elinește în slavo-rusă scrieri ale Sfinților Părinți Ioan Gură de Aur, Efrem Sirul, Gherman, patriarhul Constantinopolului, Simeon al Tesalonicului, argumentând astfel dreapta învățătură a Bisericii. Păstor drept credincios și jertfelnic, Sfântul Ierarh a îndurat cu demnitate asprimile
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
zise vornicul: am pornit la luptă, apoi trebuie să luptăm. Când se va mai coace își va da seama că fără sfatul boierilor nu poate conduce țara. În clipele de răgaz i-am mai spus să nu uite că îi moldovean și că stăpânește peste Țara Moldovei, țară pe care înaintașii noștri au voit-o neatârnată. - Mulți boieri au fugit, jupân vornice. L-a trădat până și Vornicul Bucioc ce s-a dat de partea lui Mihnea, adăugă postelnicul. - Postelnice Avram
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
zbăteau cuprinși de gheara morții. Luna, prinsă între vârfurile brazilor, zâmbea trist la măcelul din adâncul codrului dar, parcă mai mult, ajuta cu prezența ei, înzecind puterile dușmane. Trupele otomane, întărite cu cele tătare sparseră zidul de căruțe al apărătorilor moldoveni și polonezi. Grozăviile luptei aveau să se vadă a doua zi de dimineață, cu plânset de copii și de femei. Din trupurile celor căzuți mai țâșnea încă sângele cald ce se închega repede. Nebunia morții intrase până și în cele
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
liniștea fiilor săi se aliă cu mai marii puterilor Europene. Pentru ea, osmanlâii erau birul și păgânătatea. Cu privirea dusă departe, spre țărmuri necunoscute, cu gândurile abătute, principesa oftă ușor în mersul forțat al carului tras de cei zece robi moldoveni ce cutezaseră a lupta împotriva marelui împărat al lumii, Mahomed al patrulea. Copitele cailor și roțile carelor bătătoreau pământul. Convoiul cobora spre gurile Dunării iar de acolo urma a se îmbarca pe corabia ce avea să-i poarte spre Istanbul
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
pașei, închise ochii, oftând: "Pentru cât timp te voi părăsi, țărișoara mea?" Împins de la spate, urmat de mama sa și de fratele său mai mic, urcară în carul eliberat pentru transportul lor. De acolo a putut vedea decapitarea câtorva prizonieri moldoveni și polonezi. Răsăritul de soare în loc să-l lumineze îl umbri pe tânărul ce până mai ieri fusese domn al țării și care acum privea neputincios cum trei dintre căpitanii săi, ce luptaseră pentru dreptul lui de a le conduce destinele
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
sunt, însele, o baladă. Întrebările nu joacă în decurgerea lor alt rol decât acela de creangă ce ține sub frunze mere de aur (fructele de vor fi culese și puse în coș, creanga rămâne singură și se usucă!). Deleni! Sat moldovean, ieșean, în care, din câte ceasuri vor fi bătut mersul timpului la momentul nașterii tale, fiecare din ele va fi indicat diferit, secunda, minutul poate și ora. Unul singur însă arăta crepusculul nașterii speranței pentru această așezare, glăsuitoarea mirabilă a
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
cânți și fluieri, tată Atunci când cioplești în chiatră? - Cânt și fluier că mi-i drag, Cu cântecu-n chiatră sap Și chiatra mă înțelege, După gândul meu se drege! Iată o frumoasă zămislire de mit, a unui cuget curat de țăran moldovean, cu har și harnic! Credea că piatra lovită de daltă răspunde cântând cu el? Ce l-ai întrebat despre asta? - Are chiatra suflet, tată, De se lasă modelată? Ori, tu pui suflet în ea De-o poți modela așa? Se
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
ceasului al doisprezecelea” ... În continuarea primei părți cititorul poate urmări o radiografie extrem de interesantă a luptelor derulate pe scena politică a anului 2015, cu efecte, uneori, disperate ale populației, ajunsă... „pe marginea prăpastiei”. În fapt, se remarcă neputința conducerii statului moldovean, liber de URSS de aproape 25 de ani, perioadă în care „orbecăim în jungla capitalismului și neosocialismului estic”... Apoi despre criza politică, în care se căuta „un premier capabil să ne scoată din această situație extrem de dificilă”, precum și modalități legislative
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
rămas în inima mea cu mare dor. În toți anii aceștia i-am tratat pe toți basarabenii cunoscuți ca fiind copiii măicuței Ana - pe toți studenții de peste Prut i-am ajutat mai mult decât pe studenții noștri români, cu colegii moldoveni din breasla mea am lucrat cu multă dăruire, cei mai buni prieteni ai mei sunt basarabeni refugiați în București, iar unora le-am botezat copiii. Și la ceilalți membri ai delegației am văzut aceiași dragoste neostoită față de basarabeni: unul s-
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
școala primară în același sat, că am avut aceleași mirări și nedumeriri în fața orașului. De câte ori îi citesc opera, simt că mă apropii din ce în ce mai mult de Basarabia poetică și nu numai. Dincolo de fiorul literar care-l așază în galeria marilor scriitori moldoveni de la Mateevici la Druță, de la Matcovschi la Vieru, de la Liviu Damian la Leonida Lari și alții, Nicolae Dabija rămâne în lumea marilor spirite românești truditorul și luptătorul pentru păstrarea limbii, istoriei și identității naționale. Când mi-e dor de el
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]