889 matches
-
asemănător celor care existaseră în Alexandria și Atena. Arsă în anul 477 în timpul revoltei lui Basilicus, cu cele 120 000 de volume ale sale, această bibliotecă a fost restaurată ulterior și subzista parțial în 1453. Bogate în texte religioase, bibliotecile monastice au avut pentru păstrarea și transmiterea literaturii grecești un rol comparabil cu cel jucat de mănăstirile Occidentului pentru literatura latină. Erau celebre cele ale Stoudion-ului la Bizanț, ale celor 20 de mănăstiri ale peninsulei Muntelui Athos, ale mănăstirii Sfînta Caterina
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în secolul al XI-lea și manifestă o mare fantezie în ceea ce privește inițialele; se disting și influențe scandinave în nord. În Bulgaria și în Serbia, miniatura rămîne apropiată de modelele bizantine (Psaltirea sîrbă din München, secolul al XIV-lea). II. Perioada monastică 1. Mișcarea culturală. Deși creștinii sînt cei care au ars biblioteca din Alexandria, călugării au transmis totuși o parte importantă a culturii clasice. Vechile canoane, ca cele ale lui Ioan Cassianus (spre anul 400) sau ale Sfîntului Cesarie din Arles
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
adunarea manuscriselor pentru constituirea bibliotecii palatului, bibliotecă dispersată la moartea împăratului. Savanții palatului aveau ca misiune și corectarea textelor, dar și editarea autorilor clasici, așa cum se făcea în Alexandria cu zece secole mai devreme. În același timp, se dezvoltau atelierele monastice (Corbie, Saint-Riquier, Tours), iar copiștii reproduceau operele autorilor antici și pe cele sacre. În Germania, această mișcare artistică și literară va fi continuată în secolul al X-lea de primii trei Otton; mănăstirile din Korvey, Fulda, Reichenau, Saint-Emmeran de Ratisbonne
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Frecventă în secolele al VI-lea și al VII-lea, această practică s-a rărit mai apoi. Procedeele chimice permit reapariție primei scrieri a acestor palimpseste, dar folosirea procedeelor optice este mai puțin periculoasă pentru conservarea suportului. Copiștii aparțineau comunității monastice. Uneori, călugări în trecere veneau să li se alăture, chemați datorită competenței lor sau, dimpotrivă, veniți să se perfecționeze într-un atelier renumit sau pur și simplu pentru a recopia un text care lipsea din mănăstirea lor. Scriptorium-ul nu folosea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Astfel, scriptorium-ul, biblioteca și arhiva erau adesea legate, iar armarius cumula îndatoririle. Fiecare atelier lucra pentru biblioteca propriei mănăstiri, dar putea primi și comenzi din exterior, fie de la prinți sau personalități, fie de la alte mănăstiri. Astfel, cele mai bune ateliere monastice, datorită calității tehnicilor lor în caligrafie sau ilustrare, au jucat un rol comparabil cu cel al unei edituri (Saint-Martin de Tours, Saint-Denis, Saint-Gall, Reichenau, Echternach, Saint-Maximin de Trčves), ca furnizori recunoscuți de către prinți, biserici și mănăstiri. 3. Scrierea. În această
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
protecția volumelor pe care raritatea le făcea prețioase în sine. Cele mai vechi legături în piele cunoscute sînt copte și arabe; între secolele al VIII-lea și al XI-lea le găsim și în Occident, influențate de Orient. În legătura monastică obișnuită, părțile late erau făcute din scînduri de lemn, pentru a susține cărțile adesea voluminoase și a căror materie, pergamentul, avea tendința să se miște. Aceste scînduri erau acoperite cu piele de vițel, vacă sau scroafă și cu puține ornamente
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
din viața economică se refugiase în aglomerațiile rurale: în moșiile merovingiene și abații. Viața intelectuală se izola în aceste abații; bibliotecile și scriptoria lor satisfăceau nevoile comunităților respective, iar difuzarea scrierilor timpului nu ieșea deloc din circuitul închis al lumii monastice. De aceea este numită perioadă monastică această epocă a istoriei cărții. O dată cu evoluția favorabilă a comunității, renașterea urbană se afirmă chiar de la sfîrșitul secolului al XII-lea și totul se schimbă. Viața intelectuală se întoarce spre orașele redevenite centre ale
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
aglomerațiile rurale: în moșiile merovingiene și abații. Viața intelectuală se izola în aceste abații; bibliotecile și scriptoria lor satisfăceau nevoile comunităților respective, iar difuzarea scrierilor timpului nu ieșea deloc din circuitul închis al lumii monastice. De aceea este numită perioadă monastică această epocă a istoriei cărții. O dată cu evoluția favorabilă a comunității, renașterea urbană se afirmă chiar de la sfîrșitul secolului al XII-lea și totul se schimbă. Viața intelectuală se întoarce spre orașele redevenite centre ale producției și schimbului și a căror
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
urbană se afirmă chiar de la sfîrșitul secolului al XII-lea și totul se schimbă. Viața intelectuală se întoarce spre orașele redevenite centre ale producției și schimbului și a căror populație crește. Învățămîntul urmează aceeași cale; înainte era rural în școlile monastice și urban între zidurile catedralelor; în timp ce primele erau în declin, școlile episcopale au beneficiat de avîntul orașelor și și-au mărit efectivele în cursul secolului al XII-lea; profesori și studenți au trebuit să se unească atunci pentru a-și
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
pe autori să-și încredințeze cu mai multă ușurință operele copiștilor, iar doritorii de carte invadează lumea universitară; librarii universității se consacrară și comerțului cu cartea destinată publicului larg, iar cîțiva librari au apărut și în alte orașe mari. Bibliotecile monastice nu mai sînt singurele colecții de carte. Bibliotecile regale iau amploare, începînd cu cea a Sfîntului Ludovic; cea a lui Carol al V-lea, care aduna 1 200 de manuscrise în turnul Luvrului, a rămas celebră. Gustul pentru carte cîștigă
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
TABLA DE MATERII PREFAȚĂ ............................................................ INTRODUCERE .................................................. ORIGINILE CĂRȚII ............................................ CARTEA ÎN ANTICHITATEA GRECO-LATINĂ ................................................ I. Condițiile generale .................................... II. Cartea în Grecia clasică ............................ III. Cartea la Roma și în Imperiul Roman ...... CARTEA ÎN EVUL MEDIU ............................... I. Sfîrșitul Antichității și cartea în Bizanț ..... II. Perioada monastică ................................... III. Perioada laică ........................................... IV. Cartea în Extremul Orient și în Orientul Mijlociu ...................................... APARIȚIA TIPARULUI ...................................... I. Xilografii ................................................... II. Nașterea tipografiei ................................... III. Expansiunea tiparului ............................... IV. Factorii răspîndirii tiparului ..................... DE LA MANUSCRISUL MEDIEVAL LA CARTEA MODERNĂ ................................... I. Forma de prezentare a cărții ...................... II. Ilustrarea cărții
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar (fosta Birmanie), Thailanda; considerată și grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic script (scriere mon), mission script (alfasilabar bazat pe alfabetul birman) 183. kașmiriană (kashmiri) O India (Jammu și Kașmir) / N Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul dardic șarada (în trecut, azi în texte religioase), devanagari, persano-arabă, latină, takri 184
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de barbari, campează și pe frontiera Rinului și în interiorul țării, iar șefii lor tind să acapareze partea esențială a puterii, în detrimentul civililor. Pe de altă parte, Imperiul s-a creștinat, începînd cu orașele. Episcopii devin personaje de prim plan, viața monastică și-a făcut apariția în Galia și, sub impulsul Sfîntului Martin, a început evanghelizarea satelor. Dar fragilul echilibru dintre romani și barbari este definitiv rupt la începutul secolului al V-lea. Marile invazii. Galia a cunoscut atunci trei mari acțiuni
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Martin, evanghelizarea satelor progresează profitînd de fondarea parohiilor rurale de către episcopi și mai mult de fondarea de biserici private construite de nobili pe domeniile lor. Acestui creștinism încă rudimentar și adesea aproape de păgînism, sufletele de elită îi preferă perfecțiunea vieții monastice, care este și un refugiu față de asprimea vremurilor. Înmulțirea mănăstirilor este unul dintre aspectele marcante ale epocii merovingiene: rare la începutul secolului al V-lea, ele sînt aproximativ două sute către anul 600. Numărul se triplează pe parcursul secolului al VII-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asprimea vremurilor. Înmulțirea mănăstirilor este unul dintre aspectele marcante ale epocii merovingiene: rare la începutul secolului al V-lea, ele sînt aproximativ două sute către anul 600. Numărul se triplează pe parcursul secolului al VII-lea, care a fost un mare secol monastic, cu întemeieri de mănăstiri precum Luxeuil, Jumièges, Corbie... Aici se observă reguli compozite în care se amestecă influențe venite din Irlanda (regula Sfîntului Colomban) și din Italia (regula sfîntului Benedict). Rolul creștinismului în fuziunea grupurilor etnice este primordial, ca și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apucat prea tîrziu de acest lucru și rezultatul a fost mediocru". Scrisul este indispensabil pentru conservarea textelor sacre ca și pentru actele imperiale. Or degenerescența scrisului făcuse textele merovingiene aproape ilizibile. Începînd din 780, în așa numitele scriptoria, mari ateliere monastice din Franța de Nord în care munca era consacrată copierii manuscriselor, este pusă la punct o scriere minunată, clară și lizibilă, care este strămoșul caracterelor noastre de tipar: minuscula carolină; astfel au fost salvate toate textele antice, sacre și profane
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care le observa Raoul Glaber pe la anul o mie. Reforma gregoriană. Trei mari mișcări au contribuit la reforma Bisericii, dintre care primele două își au originea în regatul Franței. Mai întîi, chiar din secolul al X-lea, a fost reforma monastică inițiată la Cluny, în Burgundia, reformă care se caracterizează prin două trăsături principale: o independență totală față de puterile locale, laice sau ecleziastice, întrucît Cluny nu depinde decît de Roma; punerea din nou la loc de cinste a rugăciunii și a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întrucît Cluny nu depinde decît de Roma; punerea din nou la loc de cinste a rugăciunii și a celebrării liturghiei, care sînt funcțiile esențiale ale călugărilor. Această reformă de la Cluny a avut un succes extraordinar, ducînd la constituirea primului ordin monastic din istoria ccidentului, care, la începutul secolului al XII-lea, regrupa sub conducerea abatelui de Cluny 1100 de așezăminte ecleziastice, dintre care 800 în Franța. Apoi este acțiunea întreprinsă de biserică pentru a limita violența războinicilor. Născută în marile adunări
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aproape toate pe lîngă catedrale, permite în sfîrșit clerului secular să se consacre cu succes misiunii sale, care este serviciul divin. În ceea ce privește Biserica regulară pentru care alegerea abaților a fost încredințată călugărilor , secolul al XII-lea este un mare secol monastic. Ordinul de la Cluny atinge culmea puterii sale cu construirea, chiar la Cluny, din 1088 pînă în 1130, a celei mai mari biserici a Creștinătății. Apar noi forme de viață monastică, pentru a răspunde mai bine nevoilor spirituale născute din reformă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încredințată călugărilor , secolul al XII-lea este un mare secol monastic. Ordinul de la Cluny atinge culmea puterii sale cu construirea, chiar la Cluny, din 1088 pînă în 1130, a celei mai mari biserici a Creștinătății. Apar noi forme de viață monastică, pentru a răspunde mai bine nevoilor spirituale născute din reformă: tendința spre pustnicie cu ordinul călugăresc fondat de Sfîntul Bruno în regiunea orașului Grenoble; tendința inversă spre o anumită acțiune asupra lumii, prin exemplu și propovăduire, cu ordinul de la Prémontré
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Carol Martel asupra arabilor la Poitiers 771 Carol cel Mare, rege unic al francilor 774 Carol cel Mare, rege al lombarzilor 778 Roncevaux 790-799 Construcția palatului Aix-la-Chapelle Sfîrșitul sec. VIII Începutul invaziilor normande 800 Carol cel Mare, împărat 817-821 Reforma monastică a lui Benedict din Aniane Către 840 Întețirea invaziilor normande 842 Jurămintele de la Strasbourg 843 Tratatul de la Verdun 885-886 Asedierea Parisului de către normanzi 892 Începutul invaziilor maghiare 910 Fundarea mănăstirii Cluny 911 Tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte 936 Otton I, rege al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rădăcina noastră. Ea ne ține trunchiul drept, îndreptat înspre locul în care s-a născut sufletul. Rădăcina noastră metafizică ne ține verticali, ne susține, ne face să fim oameni, ființe orientate spre Principiu (anthropoi). Creștetul capului locul pe care tonsura monastică apuseană îl lasă liber este, în arhitectura indiană a ființei umane, sahasr‡ra : punctul lotusului cu o mie de petale, pe unde coloana subtilă a organismului uman iese din agregatul psihofizic. Acest punct constituie, simbolic, istmul de legătură cu rădăcina
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
putem noi vedea pe Dumnezeu. Ca punct de pornire al metodei sale, Cusanus propune prietenilor săi, călugării benedictini de la Tegernsee, un experiment contemplativ :cel al întîlnirii ochilor, în primul rînd la nivel sensibil. Privirea divină e făcută prezentă în mijlocul comunității monastice de o imagine sau un tablou al lui Christos cu privirea atotdirecționată, care îi urmărește simultan pe toți privitorii, fie că stau ori se mișcă. S-a făcut observația că tabloul concret, propus de cardinal pentru experimentul său, era pictat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor> (Matei 3,2)”, povestește parohul Bisericii Pantelimon. “Ioan continuă să fie pentru creștini, în sens duhovnicesc, model de frământare, de pocăință, de curățire de patimi prin asceză și prin rugăciune, inițiator al vieții monastice și a celei pustnicești, el rămânând întotdeauna cela care găsește calea ce duce la Hristos”. Pilde și povestiri Corabia fără busolă Un om fără religie, acela nu-i om, căci pentru formarea unui om trebuie să-i inoculezi în inimă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor> (Matei 3,2)”, povestește parohul Bisericii Pantelimon. “Ioan continuă să fie pentru creștini, în sens duhovnicesc, model de frământare, de pocăință, de curățire de patimi prin asceză și prin rugăciune, inițiator al vieții monastice și a celei pustnicești, el rămânând întotdeauna cela care găsește calea ce duce la Hristos”. Pilde și povestiri Corabia fără busolă Un om fără religie, acela nu-i om, căci pentru formarea unui om trebuie să-i inoculezi în inimă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]