1,599 matches
-
Bălan, Simion Rali, R. Cândea ș.a. După o secțiune de studii temeinice și bine documentate, însoțite uneori de un bogat material iconografic, se publică articole, note, cronici și recenzii. Unele studii depășesc sute de pagini, având caracterul unor veritabile lucrări monografice. Așa sunt Bucovina în războiul mondial (T. Bălan), Contribuții la istoria cărții și a scrisului în Evul Mediu (N. Grămadă), Istoria orașului Cernăuți pe timpul Moldovei (Al. Bocănețu), Cehoslovacii și românii (Ion I. Nistor), De-ale cirebirilor (Leca Morariu), Contribuții la
CODRUL COSMINULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286321_a_287650]
-
francez. Teza de doctorat în literatura comparată, La Légende de Geneviève de Brabant et șes versions roumaines (1938), trecută cu mențiunea summa cum laude, a suscitat chiar de la publicare, un viu interes. Fiind considerată de importanță europeană, că singura lucrare monografica dedicată acestui subiect, i-au fost consacrate numeroase recenzii în reviste de specialitate atât românești, cât și străine. Pe langă activitatea didactica de o viață, C. a avut o arie largă de preocupări, de la istoria limbii franceze până la literatura comparată
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
și Liceul „Regina Maria” în București, face studii universitare la Școala de Arte Frumoase, unde îl are profesor pe Dimitrie Gusti. A participat, împreună cu Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, N. Argintescu-Amza, Petru Comarnescu, Xenia Costa-Foru, Paul Sterian și alții, la campanii monografice organizate de școala sociologică de la București în localitățile Cornova, Drăguș și Șanț. A lucrat covoare cu motive populare stilizate în atelierul propriu, având expoziții personale de tapiserie în 1934, 1935, 1947, 1970 și 1971, la București și Ankara. În 1950
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
aspirațiilor românești spre deplina independență națională fac din acest studiu un moment esențial al receptării lui Eminescu într-un timp al negării și al condamnării proletcultiste a gazetăriei sale. Aceleași calități în dezbaterea analitică a problemelor abordate demonstrează și expunerea monografică Chestiunea Transilvaniei, carte scrisă în limba franceză în 1945-1946 și revizuită, pentru publicare, în anii ’80. Gândită din unghiul de vedere al rigorilor dreptului internațional comparat și ale dreptului comunităților europene, lucrarea combate ideea federalismului regional prin afirmarea răspicată a
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
lui e Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul Zarifopol. 1905-1912 (1935), o primă secvență dintr-o serie de ediții și studii privitoare la biografia și opera dramaturgului. După Viața lui I. L. Caragiale (1940) și Aspecte lirice contemporane (1942), publică studiul monografic Dimitrie Anghel (1945), Introducere în poezia lui Tudor Arghezi (1946), urmată în 1985 de Argheziana. În colaborare cu Vladimir Streinu și Tudor Vianu scoate un volum din Istoria literaturii române moderne (1944). Continuă, după moartea lui Paul Zarifopol, ediția Opere
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
care C. și-a manifestat cunoștințele, spiritul de observație, puterea de pătrundere în mecanismul specific al operei literare, dar și verva polemică l-a constituit literatura contemporană. Cu toate că a plătit și el tribut conjuncturii politice, ca, de exemplu, în studiul monografic Ion Canna (1953), cărțile sale Studii și articole de critică literară (1959), Romanul moldovenesc contemporan (1969), Pagini de critică literară (1971) conțin observații pertinente. SCRIERI: Ion Canna, Chișinău, 1953; Obșcestvenno-politiceskie i literaturno-kriticeskie vozzrenia Aleku Russo, Chișinău, 1953; Cronicarul Ioan Neculce
COROBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
prin universul moral” ( Noi precizări despre critică). La personajele contemporanului Panait Istrati, un „mare povestitor” și nu „propriu-zis un romancier”, primează un determinism ținând de temperament: „Înainte de a fi social, determinismul e psihologic” (Panait Istrati). Drumul lui C. spre construcția monografică era netezit. Pledează în acest sens numeroasele referiri la Caragiale și, în special, cele cincizeci de fragmente critice consacrate lui Eminescu, privind aspecte ca: Mitul Luceafărului, Natura - valoare subiectivă, Romantismul lui Eminescu, Structura versului și sugestia verbală, Tehnica simfonică a
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
a operei ca individualitate distinctă și a literaturii ca sistem ori ca „versant colectiv”. În Studii de literatură română modernă, acest spirit se manifesta în marginile determinismului marxist, însă ale unui determinism lax și suplu. Culegerea reunește studii de tip monografic (despre I. Budai-Deleanu, C. Conachi, I. Heliade-Rădulescu, N. Bălcescu), de perspectivă generală (o primă aproximare a epocii pașoptiste) ori, dimpotrivă, particulară (analiza Pastelurilor lui V. Alecsandri sau discuția asupra poemului Cântarea României, pentru care C. propune, cu argumente greu de
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
și artă” (N. Bot), una dintre puținele lucrări de acest fel din lume. În cele 126 articole ce o alcătuiesc, sunt prezentați protagoniștii poveștilor, diversele probe de curaj la care aceștia sunt supuși, metamorfozele prin care trec etc. Adevărate capitole monografice sunt rezervate categoriilor prozei populare și unor probleme teoretice, ca de exemplu: cercetarea și clasificarea poveștilor, legile epicii populare, experimentul folcloric, teoriile asupra basmului. Studiul impune prin excelenta sintetizare a unui material impresionant, prin bogăția faptelor observate direct, în sfârșit
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Pentru lucrarea Călători ruși în Moldova și Muntenia (1947), i se atribuie Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române. Genealogist a cărui osârdie n-o egalează decât o capacitate neobișnuită de absorbție a documentului, B. este, în felul lui, un erudit. Schițele monografice consacrate ținuturilor de dincolo, dar și de dincoace de Prut încorporează un belșug de informații culese cu o tenacitate ce impune. Mai mult decât legendele, adevărul istoric îl captivează. Argumentând ideea de continuitate, sub asprimea unor vremuri potrivnice, el subliniază
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
universului romantic imaginar în generația de tranziție, ca și momentul de sinteză și plenitudine din opera eminesciană și din poezia lui Macedonski; bun cunoscător al istoriei literare, B. completează cu elemente inedite cadrul general. Opera lui Mihai Eminescu este studiată monografic (jumătate din numărul de pagini al cărții), pornind de la conspectarea unei „estetici a imaginației” și a câmpurilor poetice în care aceasta se afirmă: poezia erotică, poemele filosofice, construcțiile vizionare, orizontul plutonic. Alexandru Macedonski și complexul modernității (1984), împreună cu ediția din
BESTELIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie elementî v moldavskoi sovetskoi dramaturgii [Elementele epic și liric în dramaturgia sovietică moldovenească] (1972). În volumele Consemnări critice (1976) și Considerări și reconsiderări literare (1983), B. s-a afirmat ca un avizat cercetător al dramaturgiei și prozei
BILEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285738_a_287067]
-
Ion Ionică și I. Samarineanu, revista „Rânduiala”. Deși a publicat și poezie (Gând și cântec, 1939, Colina lacrimilor, 1943) și eseuri (Preludii, 1940, Îndemn la simplitate, 1941), B. s-a afirmat cu autoritate ca sociolog și etnograf. Participant la campaniile monografice organizate și conduse de D. Gusti, el practică o metodă concretă și experimentală. În studii, evită metoda comparată, considerând-o prematură. Civilizația română sătească. Ipoteze și precizări (1944) pornește de la constatarea scindării satului românesc, care a intrat „într-un proces
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
religioase, mentalitatea satului fiind văzută dintr-o perspectivă gândiristă, integral dominată de magic, de religios: „Activitatea magică și religioasă stăpânește până în cele mai intime cute sufletul țăranului român colorând în acest fel toate celelalte activități”. Planul de lucru al campaniilor monografice ale școlii sociologice de la București, elaborat de D. Gusti, cuprindea, între altele, cercetarea cadrului psihic al satului românesc tradițional. Acestui program i se datorează pregătirea și elaborarea altei lucrări a lui B., Cadre ale gândirii populare românești. Contribuții la reprezentarea
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
unitară lucrare a sa, Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V. Alecsandri (1977), a cărei elaborare i-a fost propusă de G. Călinescu, este structurată pe ideea că „filonul folcloric străbate evoluția întregii noastre literaturi”, idee ilustrată prin cercetarea monografică a problemei la șase scriitori: D. Cantemir (raportul operei acestuia cu etosul popular cunoaște o „pregnantă și strălucită afirmare - poate unică la acea dată în planul culturii europene”), Gh. Asachi, I. Heliade-Rădulescu, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi și N. Bălcescu. Lipsește
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
cumpătarea comentariului istorico-literar. Într-o primă etapă, cuprinsă între 1950 și 1970, se observă înclinarea către îmbinarea biografiei spirituale a creatorului cu biografia operei. Monografiile Calistrat Hogaș (1960), G. Topîrceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966) și Hortensia Papadat-Bengescu (1973) sunt „studii monografice” construite după o structură tradițională, cu dorință de obiectivitate și de claritate didactică. Premisele sunt însă frecvent subminate de adoptarea procedeelor eseului, prin care își fac loc observații rafinate, în contrast cu rigiditatea sociologizantă și maniheistă a criticii oficiale a timpului. Exegezele
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei (zece volume). În principalele lucrări ale lui C. fie că este vorba de cercetarea unei localități (Vânătorii, 1971), fie a unui gen, fie, în fine, a unei zone etnografice, tratarea este de regulă monografică. Cercetarea ceremonialului funebru din Moldova are, prin D. Cantemir, Al. Lambrior, T.T. Burada, S. Fl. Marian, Elena Niculiță-Voronca și T. Pamfile, o veche tradiție. Dar C. propune în Marea trecere (1999) nu o confirmare a credințelor și practicilor consemnate de
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Fl. Marian, Elena Niculiță-Voronca și T. Pamfile, o veche tradiție. Dar C. propune în Marea trecere (1999) nu o confirmare a credințelor și practicilor consemnate de S. Fl. Marian în urmă cu mai bine de un secol, ci un studiu monografic modern (atât prin culegerile efectuate cu aparatură specializată, cât și prin dezvoltările teoretice de temeinică ținută științifică). Fenomenul este abordat în întreaga sa complexitate, având în vedere și zonele ignorate până atunci sau mai slab cercetate. Într-o primă secțiune
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
o vânătoare mito-rituală cu evidente conotații inițiatice și cosmo- gonice. Animalul vizat în aceste texte este, de regulă, leul (sau bourul, cerbul, peștele etc.) (26, tip 50, 55, 60, 61). Pe lângă lucrările mai vechi pe acest subiect, vezi un studiu monografic mai recent, semnat de folcloristul Ion Taloș (129). Dar cine este, de fapt, „leul” ? „Lipsa de relație cu atributele concrete ale anima- lului - comentează Monica Brătulescu -, funcția sa aproape de nume propriu aplicat unui personaj care s-ar putea chema și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
biologic și psihologic , viața socială având de asemenea patru categorii de manifestări: economice, spirituale, politice și juridice. Gusti a aplicat aceste categorii la comunitatea rurală, încercând să descrie și să analizeze cât mai profund satul românesc (Gusti, 1969: 116). Campaniile monografice realizate de echipe de specialiști într-o serie de sate, au avut ca scop nu doar cunoașterea amplă a comunității rurale românești, ci mai mult, intenția utopică, poate de a întemeia o sociologie a națiunii care să stea la baza
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au dus faima firmei. Rigoarea germană, al cărei adept este președintele-director general, se face simțită în toate amănuntele de zi cu zi ale managementului. „Precizia” se întoarce... Referințetc "Referințe" Hențiu, L., Pop. P., Trifu, G. (1979), Electroprecizia Săcele - Brașov. Schiță monografică 1949-1979, I. Poligrafică, Brașov. *** (1996), 60 de ani de activitate în industria electrotehnică românească, Editura Duminică, Brașov. http//www.epinions.com/content 59146735236 www.baniinostri.ro/dinrevista/din ziar top Studiu de caz IItc "Studiu de caz II" Metabrastc "Metabras" Metaperformanțe pentru o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
În același timp, lui Moldovan i s-a permis să Își continue activitatea În cadrul universității și al institutului fără nici un fel de hărțuire din partea autorităților, care desfășurau controale mult mai stricte asupra altor organizații similare, cum ar fi Școala sociologică monografică a lui Gusti și Institutul Social Român. Se pare că regimul din timpul războiului susținea măcar tacit activitatea și preocupările lui Moldovan În domeniul eugeniei, deși este posibil ca acestuia să nu i se fi solicitat În mod direct colaborarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înainte de a lua decizia de a se căsători cu ea50. Făcăoaru a lucrat pentru Moldovan la Institutul de Igienă Socială În anii ’30 și a realizat, de asemenea, numeroase cercetări de teren antropometrice, la Început În compania echipelor de cercetare monografică pe care le conducea Dimitrie Gusti. După primul război mondial, Gusti a inițiat o Școală de sociologie a cărei activitate era fundamentată pe cercetarea de teren și care urmărea să integreze toate aspectele relațiilor umane - biologic, social, cultural și moral
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un nivel avansat, ca parte obligatorie a educației universitare. În aceeași perioadă, Dimitrie Gusti, pe atunci ministrul Instrucțiunii, inițiase un proiect care, la rândul său, evidenția importanța acțiunii sociale În procesul de educație. Proiectul purta numele bine cunoscut de Școală monografică de cercetare socială 86. Gusti era el Însuși un susținător al ideilor lui Moldovan și a introdus noțiuni de ereditate biologică atât la seminariile sale de sociologie, cât și În cercetările de teren. Unul dintre primii specialiști invitați de Gusti
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1934. Suțu, Al., „Eugenica și hereditatea”, Gazeta de Medicină Chirurgicală a Spitalelor, vol. 5, nr. 12, 15 septembrie 1874, p. 186. Ștefănescu-Goangă, Florin, Selecțiunea capacităților și orientarea profesională, Cluj, 1929. Teodorescu C., și Topliceanu, Traian, „Darea de seamă asupra anchetei monografice din comuna Belint, jud. Timiș-Torontal (15 august-2 septembrie 1934)”, Revista Institutului Social Banat-Crișana, vol. 2, nr. 10-12, iulie-decembrie 1934, pp. 89-93. Tiniș, Aurel, „Examenul prenupțial obligator În mediul rural”, Ardealul Medical, vol. 2, nr. 10, octombrie 1942, pp. 451-452. Tipărescu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]