1,051 matches
-
Ș.A., pentru cantitățile de grîu contractate cu Agenția Națională a Produselor Agricole - R.A. și cu societățile comerciale pe acțiuni de morărit și panificație. 3. Societățile comerciale autorizate în producerea și comercializarea semințelor, potrivit legii. 4. Societățile comerciale pe acțiuni de morărit și panificație. 5. Societățile comerciale pe acțiuni cu profil zootehnic și de producere a nutrețurilor combinate. ----------------------
HOTĂRÎRE Nr. 727 din 23 august 1996 privind subvenţionarea, în proporţie de 60%, a dobinzii aferente creditelor bancare acordate de băncile comerciale producătorilor agricoli pentru efectuarea lucrărilor agricole din toamna anului 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115836_a_117165]
-
f). 2. Articolul 19 va avea următorul cuprins: "Art. 19. - Activitățile pentru care se acordă licențe de fabricație sunt din domeniul producției de lapte și produse lactate, carne și produse din carne, pește și produse piscicole, pîine și produse de morărit și panificație, zahăr și produse zaharoase, uleiuri și grăsimi alimentare, băuturi răcoritoare, conserve din legume și fructe, vin, bere, spirt, băuturi alcoolice, drojdie de panificație, prestări de servicii și alte activități specifice domeniului producției de produse alimentare." 3. Articolul 20
LEGE Nr. 123 din 15 decembrie 1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112389_a_113718]
-
efectuează și alte activități. Personalul de la carele de reportaj și radiorelee. 136. Prepararea soluțiilor, developarea, copierea, etalonarea și recondiționarea peliculei, pregătirea peliculei în vederea copierii și montajul negativ. 137. Manipularea în vrac a cerealelor, a produselor finite și a subproduselor de morărit, în silozuri. Scuturarea sacilor, insacuirea produselor finite (făină, mălai, tarate); manipularea și stivuirea sacilor în depozite și în mijloace de transport; activitatea morarilor ciurari. 138. Muncitorii brutari de la frămîntare, coacere și ambalare a produselor de panificație la preluarea din cuptor
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
efectuează și alte activități. Personalul de la carele de reportaj și radiorelee. 136. Prepararea soluțiilor, developarea, copierea, etalonarea și recondiționarea peliculei, pregătirea peliculei în vederea copierii și montajul negativ. 137. Manipularea în vrac a cerealelor, a produselor finite și a subproduselor de morărit, în silozuri. Scuturarea sacilor, insacuirea produselor finite (făină, mălai, tarate); manipularea și stivuirea sacilor în depozite și în mijloace de transport; activitatea morarilor ciurari. 138. Muncitorii brutari de la frămîntare, coacere și ambalare a produselor de panificație la preluarea din cuptor
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
efectuează și alte activități. Personalul de la carele de reportaj și radiorelee. 136. Prepararea soluțiilor, developarea, copierea, etalonarea și recondiționarea peliculei, pregătirea peliculei în vederea copierii și montajul negativ. 137. Manipularea în vrac a cerealelor, a produselor finite și a subproduselor de morărit, în silozuri. Scuturarea sacilor, insacuirea produselor finite (făină, mălai, tarate); manipularea și stivuirea sacilor în depozite și în mijloace de transport; activitatea morarilor ciurari. 138. Muncitorii brutari de la frămîntare, coacere și ambalare a produselor de panificație la preluarea din cuptor
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
Articolul 1 Începînd cu data prezenței hotărîri se înființează în subordinea Centralei vinificării, băuturilor diferite și produselor spirtoase, Centralei industriale de morărit și panificație, Centralei industrializării cărnii, Centralei industriei uleiului și Trustului pentru producerea conservelor și sucurilor, de sub îndrumarea și controlul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul industriei alimentare, întreprinderile prevăzute în anexa, avînd denumirea, sediul și obiectul de activitate cuprinse în
HOTĂRÎRE nr. 579 din 19 mai 1990 privind înfiinţarea unor întreprinderi de industrie alimentara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107158_a_108487]
-
art. 1 din prezenta hotărîre se regradează de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul industriei alimentare, potrivit prevederilor legale. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă UNITĂȚILE ce se înființează în subordinea Centralei vinificării, băuturilor diferite și produselor spirtoase, Centralei industriale de morărit și panificație, Centralei industrializării cărnii, Centralei industriei uleiului și Trustului pentru producerea conservelor și sucurilor
HOTĂRÎRE nr. 579 din 19 mai 1990 privind înfiinţarea unor întreprinderi de industrie alimentara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107158_a_108487]
-
epurate complet; ... b) navigarea și acostarea de ambarcațiuni, oprirea acestora și acostarea plutelor și a lemnului flotant, în alte condiții decît cele stabilite la instituirea zonei de protecție sanitară cu regim sever; ... c) pescuitul și scăldatul; ... d) recoltarea gheții și morăritul pe apă, precum și adăparea animalelor. Articolul 28 În zona de protecție sanitară cu regim sever se vor lua următoarele măsuri de protecție constructive și de exploatare: a) cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie să aibă în
HOTĂRÎRE nr. 101 din 3 aprilie 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117665_a_118994]
-
de către producătorii agricoli, beneficiari ai alocațiilor, cu agenții economici mandatați de stat, în următoarele proporții minime: Articolul 3 Agenții economici mandatați pentru contractarea producției și acordarea alocațiilor șunt: a) Agenția Națională a Produselor Agricole - R.A., societățile comerciale pe acțiuni de morărit și panificație și societățile comerciale "Comcereal" - Ș.A. - pentru grîu; ... b) societățile comerciale pentru industrializarea sfeclei de zahar - pentru sfecla de zahar; ... c) Societatea Comercială "Semrom" - Ș.A. - pentru sămînță de grîu, porumb, floarea-soarelui și leguminoase perene; ... d) societățile comerciale pentru prelucrarea
HOTĂRÎRE Nr. 68 din 8 februarie 1996 pentru stabilirea cantităţilor de îngrăşăminte chimice ce se acordă pe hectar, sub forma de alocaţie, producătorilor agricoli în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114426_a_115755]
-
și prelucrarea sării. 5. Industria prelucrătoare: - Industria cărnii și a produselor din carne - Instalații frigorifice - Industria prelucrării peștelui - Prelucrarea conservelor din legume și fructe și producerea sucurilor - Fabricarea uleiurilor și a altor grăsimi vegetale - Fabricarea produselor lactate - Fabricarea produselor de morărit și de panificație - Fabricarea zahărului și a produselor zaharoase - Vinificație, fabricarea alcoolului, băuturilor alcoolice, berii, drojdiei, amidonului, glucozei și a apei minerale - Industria de prelucrare a tutunului - Prelucrarea plantelor textile (în, cânepă și bumbac) - Industria textilă - Industria confecțiilor din textile
LEGE nr. 90 din 12 iulie 1996 (*republicată*) (**actualizată**) privind protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114543_a_115872]
-
regnului vegetal Note de secțiune ---------------- 6. Plante vii și produse de horticultura 7. Legume, plante, rădăcini și tuberculi alimentari 8. Fructe comestibile; coji de citrice și de pepeni 9. Cafea, ceai, mate și condimente 10. Cereale 11. Produse ale industriei morăritului; malț, amidon și fecule; inulina; gluten de grîu 12. Semințe și fructe oleaginoase; semințe și fructe diverse; plante industriale sau medicinale; paie și furaje 13. Gume, rășini și alte seve și extracte vegetale 14. Materiale de împletit și alte produse
LEGE Nr. 98 din 23 septembrie 1996 pentru aderarea României la Convenţia internationala privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, inclusiv la anexa acesteia, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114579_a_115908]
-
de la bugetul de stat pentru grîul de consum se acordă producătorilor agricoli pentru cantitățile preluate la fondul de consum de către: a) Agenția Națională a Produselor Agricole - R.A.; ... b) societățile comerciale de preluare a cerealelor "Comcereal" - Ș.A.; ... c) societățile comerciale de morărit și panificație cu capital de stat sau cele privatizate potrivit Legii nr. 58/1991 ; ... d) societățile comerciale "Agromec" - Ș.A. și societățile comerciale "Semrom" - Ș.A.; ... e) unitățile Centrocoop. ... Primele cuvenite de la bugetul de stat șunt achitate direct producătorilor agricoli, așa cum șunt
HOTĂRÎRE Nr. 501 din 21 iunie 1996 privind stabilirea preţului de achiziţie garantat de stat şi a primei ce se acordă de la bugetul de stat pentru cantităţile de grîu preluate la fondul de consum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115502_a_116831]
-
Societățile comerciale agricole, precum și societățile comerciale de tip "Agromec", "Servagromec" și "Agroservice", ��nființate în baza Legii nr. 15/1990 , vor vinde întreaga producție de grîu din recolta anului 1996, disponibilă după acoperirea nevoilor proprii determinate de existență capacităților acestora de morărit și de panificație, numai Regiei Autonome "Agenția Națională a Produselor Agricole", societăților comerciale de panificație și morarit-panificatie, care respectă prevederile Normelor metodologice comune ale Ministerului Agriculturii și Alimentației și ale Ministerului Finanțelor, emise în aplicarea prevederilor art. 2 din Hotărârea
HOTĂRÎRE Nr. 563 din 12 iulie 1996 privind valorificarea producţiei de grîu, orz de toamna, orzoaica de toamna şi orzoaica de primavara din recolta anului 1996 a societăţilor comerciale agricole şi a societăţilor comerciale de tip "Agromec", "Servagromec" şi "Agroservice", înfiinţate în baza Legii nr. 15/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115626_a_116955]
-
silozuri. Totodată, ele au utilizări diverse: ca aliment pentru populație: făina de grâu (folosită pentru prepararea pâinii, a pastelor făinoase și a produselor de patiserie), făina de porumb (mălaiul); ca nutrețuri pentru creșterea animalelor (porumbul însilozat, ovăzul, secara ș.a.). Industria morăritului și panificației, în afară de cea mai veche tradiție, are cea mai largă și echilibrată repartiție geografică: în toate orașele țării precum și în foarte multe sate. Industria berii este, de asemenea, bine repartizată teritorial, fiind prezentă în tot mai multe orașe. Au
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Zona comercială este reprezentată de comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. În comună se află meșteșugari specializați în diverse meserii, ce desfășoară activități de fabricare a produselor de panificație și patiserie, morărit, fierărie, prelucrarea lem nului et c. Mediu de afaceri La sfârșitul anului 2006, în comuna Cotnari erau înregistrate 135 de societăți comerciale priv ate, din care 44% de tip SRL și 36% meșteșugari specializați în diverse meserii, ce acoperă o gama
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
personalităților de frunte ale culturii, istoriei naționale etc.; c) Elemente de conservare a patrimoniului cultural național, muzee de diverse tipuri, colecții, pinacoteci, case memoriale etc.; d) Elemente ale ocupațiilor materiale tradiționale: olărit, artizanat, sculptură În lemn, Îndeletniciri casnice și gospodărești (morărit, bătut sumane, piuă etc.); e) Obiceiuri și tradiții, cum ar fi: obiceiuri pastorale, agrare, de anul nou, de nuntă, de naștere, ca și festivaluri folclorice Înterjudețene, nedeele etc. Carpații Meridionali, constituie una dintre cele mai interesante regiuni turistice ale țării
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cantități de cereale: 204.000 kg porumb, 1.201.000 kg cartofi, 75.200 kg sladuri diferite și 2400 kg făină de secară. Ca producție era considerată a treia din județ. O bogată tradiție în comună o are și industria morăritului. Morile existente în comună măcinau atât porumbul cât și grâul pentru locuitorii din satele comunei și din cele învecinate. Moara de la Velniță avea motor diesel care producea și lumina electrică pentru curtea boierească. Ca urmare a cercetărilor geologice în anii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
laptele colectat de la vacile din Hudești. Din motive necunoscute această fabrică s-a închis rămânând numai un centru de colectare a laptelui care se prelucrează la Darabani și la Lișna. Un alt aspect al industriei apărut după 1989 este industria morăritului. La Vatra există moara și presa de ulei a lui Ghiță și Costică Apreutesei, la Hudești este moara lui Ion Goleanu, la Alba moara lui Mihai Macoviciuc, iar la Mlenăuți moara lui Nechifor Daniel. La Alba funcționează presele de ulei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
uleiul comestibil folosit în alimentația locuitorilor,iar cojile sub formă de „șrot” sunt folosite în hrana animalelor. În prezent se poate spune că activitatea economică a comunei este în proces de diversificare. Există posibilități de prelucrare a produselor culturilor prin morărit și panificație, precum si câteva unități prestatoare de servicii. Meșteșugurile și artizanatul sunt relativ bine reprezentate în comună existând unități prestatoare de servicii pentru cojocărie, tăbăcărie,croitorie, precum și alte meșteșuguri din diverse domenii. Deși comuna Șipote nu beneficiază de o importanță
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Babuștei, Costache Bistriceanu, Dumitru Bontaș, Costache Aelenei, Cost. Savin, Dumitru Chifănescu, Cost. V. Vieriu, Vasile T. Mironeanu (minor), Manole Chirilă și Costache V. Chifănescu (minor), care au distrus din proprietățile arendașului. Proprietara moșiei Frenciugi În 1945 era Clara Scharf. Practicarea morăritului este atestată și de prezența morilor În Evul Mediu, dar și a celei de vânt la 1900 . Printre ocupațiile cu tradiție se numără și creșterea vitelor. Inventarul animal la 1900 constă 737 vite. 222 vite mari cornute, 405 oi, 24
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
provincial într-un oraș industrial. Hușii au parcurs, la fel ca toate orașele Republicii Populare Romîne, proclamată în decembrie 1947, etapele de prefaceri ale economiei socialiste. Economia. Locuitorii și-au continuat după al Doilea Război Mondial vechile îndeletniciri, precum meșteșugurile, morăritul, viticultura, pomicultura sau creșterea vitelor, în cadrul noilor structuri economice înființate: gospodăriile agricole colective (G. A. C.), după modelul colhozurilor din U.R.S.S. (devenite după 1965, cooperative agricole de producție, C. A. P.) și gospodăriile agricole de stat (G. A. S., devenite întreprinderi agricole de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
împlinirea unui an de zile de la decesul lui ștefan Ilașcu, am mers la Taxobeni pentru a face o masă de pomenire. Au contribuit la acel moment de pomenire: prof. Ioana Irimia, Laurenția Poenaru, Rodica șcraba, Constantin Chirilă, precum și Fabrica de Morărit și Panificație „Pangran” Iași. Măicuța aștepta, parcă știa că trebuie să vină cineva. Era prin curte. Mereu cu treabă. Se simțea presată de timp. în sufletul zbuciumatei mame, presimțirea că nu-și va mai vedea fiul, devenea tot mai grea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Pașcani, Tg. Frumos, Harlau, Tomești, Jilț - Olt, etc. cum ar fi: C.E.T. Holboca Iași, Fabrica de Fibre Sintetice Terom Iași, Fabrica de Mase Palstice Iași, Fabrica de Ulei Iași, Fabrica de Lapte Iași, Vinia Iași, Fabrica Metalurgica Iași, Fabrica de Morărit și Panificație Iași, Fabrica de Zahar Pașcani, Fabrica de Perdele Integrată Pașcani, si multe altele. A mai costruit și cârtire de blocuri de locuințe în orașul Iași și în județ. În perioada până în 1989 unitățile sale de constuctii specializate au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93333]
-
a tuturor membrilor familiei. Tot în apa Bâlii, sprintenă și darnică cu stropii săi de cristal a mai găsit cîrțoroșanul și alte surse cu care să-și îndulcească traiul. Între acestea, de importanță capitală pentru existența sa va fi meșteșugul morăritului. La început bunii noștri își făceau făina de secară, mai rar din grâu, mai târziu de porumb, cu ajutorul a două pietre ferecate, puse în mișcare cu efort propriu, uman. După o vreme omul avea să-și dea seama că poate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de piatră peste altă piatră ca să-i trimită prin scoc făina atât de așteptată de boreasă și de copii, ca să prepare pâinea sau mămăliga aburindă cu care să-și potolească foamea de după truda zilnică. Așa a apărut această meserie a morăritului. Urmare necesităților crescânde au apărut pe cursul acestui generos râu fără de care probabil că satul nostru n-ar fi existat, și alte mori, energia apei puse la treabă fiind practic inepuizabilă. La începutul începuturilor moara trebuie să fi fost proprietatea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]