49,590 matches
-
uita să reamintească lupta dramatică și exemplară a lui Soljenitsin împotriva politicii culturale și a birocrației care o dirijează în Rusia, ca și împotriva cenzurii în literatură, cenzură impusă de indivizi cu totul analfabeți; subliniind că la ora marilor răspunderi morale și artistice, nu oricine poate fi Soljenitsin și că nu oricine ar fi putut avea forța, înainte de toate morală și patetică, de a evoca dureroasa diatribă a lui Pușkin: Ei știu să-și iubească numai morții. Context în care revista
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
în Rusia, ca și împotriva cenzurii în literatură, cenzură impusă de indivizi cu totul analfabeți; subliniind că la ora marilor răspunderi morale și artistice, nu oricine poate fi Soljenitsin și că nu oricine ar fi putut avea forța, înainte de toate morală și patetică, de a evoca dureroasa diatribă a lui Pușkin: Ei știu să-și iubească numai morții. Context în care revista nu uita să sublinieze semnificativ reîncorporarea abia post mortem în patrimoniul culturii din Republica Populară Română a unor Constantin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
nu depășește 30 de cuvinte), “Biată pisicuța!” (de patru ori), “Numai propagandă (...) Care propagandă? (...) Nicio propagandă (...) Auzi dumneata: propagandă! Propagandă pentru ce?”, “După dumneata” (repetat tot de nouă ori, în scenă evacuării din finalul primului tablou al actului al doilea), “Morală” (cuvânt reluat, în piesa, de șase ori). Acest comportament papagalicesc constituie anticiparea celui al roboților, al globaliyarii de acum. Numai că Robert Wilson nu se rezumă la acestea. El selectează alte și alte replici succinte, cu finețea chirurgului care operează
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
neștiut, un rinocer. Rinocer pot fi eu, rinocer poți fi tu, rinoceri putem fi cu toții. Dacă nu suntem atenți la capcanele vieții și ale istoriei, la capcanele pe care, adesea, ni le întindem noi înșine, fie și numai în plan moral, trecem imediat la condiția de rinocer, Metamorfoza fiind similară cu aceea a protagonistului din proza omonima a lui Franz Kafka, personaj care, nemaiputându-se ridică de pe pat, trăiește cu groază avatarurile trecerii din om în gândac. Devenit rinocer, desi prietenul
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
a protagonistului din proza omonima a lui Franz Kafka, personaj care, nemaiputându-se ridică de pe pat, trăiește cu groază avatarurile trecerii din om în gândac. Devenit rinocer, desi prietenul său Berenger nu-și da seama, Jean pledează pentru înlocuirea legii morale cu legea junglei. ,,Acolo-i de mine, acolo-i viața. Trebuie să ne reconstruim viața din temelii. Trebuie să ne întoarcem la integritatea primordială“ - susține ferm Jean, spre stupefacția lui Berenger, care-i și spune că nu este deloc de
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
byon 18 May 2009 under Uncategorized Și când spun asta mă refer la acei șoferi de seară sau mai bine zis șoferi de Copou dar și șoferi fără apucături copoistice care încalcă regulile de circulație dar cel mă iimportant regulile morale din trafic. Excludem taxiurile și alte mijloace de transport în comun și ne vom referi în special piloților de copou, gafele, tupeul și nesimțirea lor. Cu siguranta vi s-a întâmplat de multe ori să fiți nedreptățiți în trafic de
Antimitocania de trafic sau jmecherii de Copou / AutoMotorClub [Corola-blog/BlogPost/94487_a_95779]
-
lipsa de realism, precum și o carență a discursului său social care oricum se află în stadiul incipient de noviciat și de catehumenat. Nu putem ignora faptul că ea trebuie să-i susțină pe oameni nu doar din punct de vedere moral - duhovnicesc, ci chiar și social, prin grija față de trup, care deși este pieritor are o valoare inestimabilă deoarece el reprezintă organismul în care omul își lucrează mântuirea. Biserica are o atitudine critică, dar în același timp constructivă și iubitoare față de
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
agnostici sau indiferenți din punct de vedere religios sunt interesați și beneficiază de pe urma unor culte religioase puternice în plan social. Dacă Bisericile reușesc să transmită cețenilor caracterul imoral al furtului și pe cale de consecință al corupției, avem o societate mai morală, mai bine așezată și mai predictibilă. Al doilea argument este într-o anumită măsură o consecință directă a celui dintâi. Anume neutralitatea statului. Țin să accentuez aici, și o voi face cu orice ocazie, că statul român nu este un
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Biserica nu poate sta fără cuvânt și fără acțiune în lumea contemporană, căci misiunea ei nu s-a încheiat, ea fiind legată de concepțiile, ideologiile și situațiile regimurilor politice și sociale trecute. Ea este datoare lumii prin îndeplinirea misiunii ei moral - dunovnicești și sociale, prin îndreptarea anomaliilor, a erorilor, a lipsurilor și a slăbiciunilor politice și sociale la care membrii ei colaborează sau asistă cu indiferență. Pe de o parte, trebuie să se conștientizeze și de către cei care sunt nostalgici după
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
byon 18 May 2009 under Uncategorized Și când spun asta mă refer la acei șoferi de seară sau mai bine zis șoferi de Copou dar și șoferi fără apucături copoistice care încalcă regulile de circulație dar cel mă iimportant regulile morale din trafic. Excludem taxiurile și alte mijloace de transport în comun și ne vom referi în special piloților de copou, gafele, tupeul și nesimțirea lor. Cu siguranta vi s-a întâmplat de multe ori să fiți nedreptățiți în trafic de
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
cel din Philadelphia nu cred periscop te uitai îndelung într-un sex proaspăt deschis ea nu-ți dădea parcă nici o atenție cerul îl privea intens prin pupilă astfel ai văzut și tu cerul înstelat în seara aceea cât despre legea morală cine poate spune ce mai putea să însemne atunci acest periscop de demult nu mai există sau poate mai e un zig-zag cine mai vede prin el nu se știe a căzut în uitare și plaja nudiștilor de la 2 Mai
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
iar Vulpea o va înșfăca. - Și i-o va da înapoi, zise Vulpea cinstită. - Nu fi toantă, Vulpeo! Nu i-o vei da, ci o vei mînca pe dată, ba apoi îi vei mai ține Corbului și o lecție de morală practică: să nu mai ia seama la glasul lingușitorilor, etc, etc... Înțeles? - Bine, dar în felul acesta, cum vom mai putea fi prieteni? - exclamară cele două dobitoace. - Ba chiar s-ar putea să ajungem să ne certăm de-adevăratelea, să
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
adresată lui Sartre. În cartea de convorbiri cu Jean-Louis Ezine nu relatează mândru aceste concludente episoade, nici măcar o aluzie la ele - și nu face deloc mare caz de atât de vizibila sa luciditate. Nu-și etalează niciodată meritele în planul moral, în cel intelectual cu atât mai puțin. Încarnează ceea ce alții au numit - referindu-se la el - "spiritul de rezistență". și la conformismele de toate felurile. Disprețuiește vanitatea, emfaza, complezența de sine, răsfățul autocontemplării, curente, aproape fără excepție, în astfel de
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
metafizică, religioasă) a vinovăției, mai ales a celei reale, directe, dar și despre responsabilitatea omului ca agent, martor, pacient al terorii și suferinței. Există în noua carte o dispunere în timp, dar și o sistematizare a actelor și evaluării lor morale. Tematizarea lor particulară produce interes. Ea există aici, într-un roman, fie el aflat la frontiera dintre ficțiune și nonficțiune. Iată, deci, tema scriitorului, a morții nu doar limitată din punct de vedere etnic, dar extinsă în perspectivă umană. Vom
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
magnetică de același narator din romanul anterior (Zile acasă), fost profesor în Ardeal, la Daia, cel care, la șapte ani, în Sighișoara, cumpăra fursecuri cu mentă de la Capesius. În 1978, nepotul din generația postbelică (obiectiv cu istoria, dar și implicat moral și justițiar) îl descoperă pe Capesius la Stuttgart, trăind cu familia într-o opulență arogantă. Figura centrală a cărții și a comunității săsești transilvănene - expusă în centrul tentativei de înțelegere umană - dintr-un moment tragic și demonic al istoriei, Viktor
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
simți om, om puternic, atentând la calitatea de oameni a altora; din proximitate, din anturaj, din aceeași familie, din același birou sau partid sau bloc de locuințe... Se înțelege că mă întorc la cartea semnată de Marie-France Hirigoyen: Le Harcelement moral, o carte destul de neobișnuită, în austeritatea, ca să nu spun în ariditatea ei - nu lipsită totuși de un fior participativ. " În viață, există întâlniri stimulante ce ne incită să scoatem la iveală ce-i mai bun din noi înșine, dar și
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
incită să scoatem la iveală ce-i mai bun din noi înșine, dar și întâlniri care ne minează și care pot sfârși prin a ne nărui. Un individ poate izbuti să îl demoleze pe altul printr-un proces de hărțuire morală. Se întâmplă chiar ca înverșunarea hărțuitoare să se încheie cu un vertabil act de asasinare psihică. Cu toții am fost martori ai unor atacuri perverse, la un nivel sau la un altul, desfășurate fie într-un cuplu, fie în familii, în
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
perversă a diverselor atitudini în relația interumană, de o varietate de procedee și metode de destabilizare a celorlalți, aparținând mediului de proximitate. Dar cine ar cuteza să utilizeze în caracterizarea acestor fenomene curente termenul de "perversitate"? Singurul, totuși, adecvat... Torturi morale administrate în dreapta și-n stânga, răutate gratuită, continuă culpabilizare, continuă "martirizare", având ca țintă mai mult sau mai puțin explicită prefacerea într-un infern, aparent pașnic, a vieții aproapelui... Se tot vorbește de "stres" - lucrurile sunt mai grave decât o
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
la Olimpiadă concurând într-o probă pentru care nu se antrenase niciodată! În plus, peste tot există un tâlc, o morală, o mică lecție despre viață. Traian Ungureanu este un moralist deghizat în cronicar sportiv. Multe fraze par mici sentințe morale: „Fotbalul rămâne un joc de bărbați tulburați de femei.” Cam ca în literatură. O secțiune distinctă a cărții adună articole despre corupția din fotbalul românesc, despre fenomenul dopajului, tot mai răspândit în ultimii ani, al corupției la nivelul înalt al
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
tulburați de femei.” Cam ca în literatură. O secțiune distinctă a cărții adună articole despre corupția din fotbalul românesc, despre fenomenul dopajului, tot mai răspândit în ultimii ani, al corupției la nivelul înalt al CIO, FIFA, UEFA sau despre criza morală a gimnasticii românești. Aici, Traian Ungureanu este un analist pesimist, intransigent față de mercantilismul societății de consum care transformă tot mai mult sportul într-o afacere cu capital financiar fabulos. Sportul devenit de consum este privit și analizat necruțător, iar oamenii
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
dau oricât să-și vadă odraslele la liceu, facultate etc. Totuși, nu se poate trăi nici așa. Consum nervos mare, timp minim pentru lectură. Care nu mai e necesară. Învățământul nu e o provocare intelectuală pentru profesor, e o responsabilitate morală. Sau o fundătură. Pleacă fără regrete. Va amâna doctoratul până la Sfântul Așteaptă. Nu atârnă mai deloc în profesie, implică muncă multă, i-ar plăcea, dar e timpul să devină pragmatic. Cochetează cu ideea de a emigra, însă trebuie sume mari
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
obligații de rutină, de către preoți din ce în ce mai plictisiți și mai preocupați de cele lumești) au îndepărtat enoriașii de adevăratele valori ale spiritualității ortodoxe. Lipsită de suportul spiritual, societatea românească a tranziției se scufundă tot mai adînc într-o mizerie materială și morală (munții de gunoaie care riscă să ne sufoce, corupția generalizată, tîlhăriile la drumul mare, prostituția, chipul și formele Nicoletei Luciu intens mediatizate, emisiunile de divertisment tip „Vacanța Mare” și filmele ultraviolente au devenit actele de identitate ale timpului prezent), fapt
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
observăm o facem doar pentru a le evita, în momentele de ruptură intervenită în corpul social, cînd energiile se dezlănțuie și reprezentările comune se clatină, statuile își încep viața lor dramatică. Sînt descoperite subit, evaluate, dincolo de orice criteriu estetic sau moral, ca forme de mitologizare a unei lumi corupte și a unei istorii viciate și linșate spontan sau executate ritual. Înainte de a modifica istoria însăși, de a-i descongestiona articulațiile gripate și de a-și defini un alt orizont, explozia mulțimilor
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
orbirii arătate de pesedei. Mare prost trebuie să fii să ignori avertismentele Occidentului, bazându-te doar pe șmecheria tradițională și pe experiența limitată a coruperii sau a “împrietenirii” cu unii funcționari de la Bruxelles ori din alte capitale europene. Dincolo de mizeria morală a unora dintre ei (vezi cazul Matser), regulile și instituțiile funcționează în cele din urmă. Să te consideri cu sacii în căruță și, simultan, să te îneci la mal, e, în sine, o performanță. N-am, însă, nici o bucurie că
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
neurmate de nici un gest practic, a apus. De-acum, vorbăria e înlocuită cu o militărească cercetare a celor mai intime dintre componentele mecanismului social. Echipa Năstase nu e capabilă să asigure „igiena” cerută de Occident. Ca principali producători de mizerie morală, năstăsioții n-au cum, obiectiv vorbind, să facă, începând de mâine, contrarul potlogăriilor comise până acum. Justiția a avut și are în continuare un rol imens în propagarea modelului mafiot tutelat de guvern, parlament și președinție. În loc să le bată el
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]