19,458 matches
-
necunoaștere a sta acolo a privi uimit în jur ușor dezabuzat dar încă om în toată firea în timp ce grădina își mîngîie florile de lînă iar pe covorul din odaie cresc flori adevărate parfumate. Timpul mort și Timpul viu Pentru Timpul mort e prea puțin loc în viețile noastre Pentru Timpul viu e prea mult cel dintîi întins în sicriu cu ceasul la mînă care merge în continuare cel de-al doilea dezorientat buimac neștiind cît e ora. Deziluzie Elastică această deziluzie
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
ce-mi joacă pe-obraz, c-o să mă rogi, Îngenunchind în pulberi, cu tîmpla la copită, Să te ascult. Degeaba! Sînt Domn ce se irită Și-ți îmbrîncește trupul, în silă, la buldogi! Căci sufletul de-o lună ne-nduplecat și mort e. Baston de trestioară voi învîrti mereu, Rîzînd de-acest spectacol ce n-o să-l mai suporte Nici consulii cetății, nici scalvii din escorte. Și nasul ți-l va rupe prepelicarul meu!
Ranchiuna unei nopți de vară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11516_a_12841]
-
sînt mîinile palide? și fața asta a cui? test de realitate doar povestite, toate devin reale și de teroarea lor mă curăț. noaptea, cînd doar galopul inimii sub coaste se aude, spre cele patru zări trimit scrisori despre un bărbat mort din care iese tiptil un păianjen de onix și mă pîndește nemișcat: un șuvoi de sînge curge dintr-o țeavă spartă în mine. femeia plutind cu fața în sus în băltoaca roșie de la picioare ca soarele strălucește atunci. abruptă și
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
mintea coaptă. III. Mort de vis Când somnul era mai dulce slavă Domnului, slavă Domnului, am mai venit pe pământ am mai venit pe pământul plin de belele ca inima de piatră să-mi fie. De-o fi, o fi mort de somn și beat mort de vis una peste alta în tăcere în marea tăcere. V. În golul de pământ O comoară de om mi-ești în noaptea asta liniștită scumpă la vorbă cu-atât mai mult în patul dublu
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
comoară de om mi-ești în noaptea asta liniștită scumpă la vorbă cu-atât mai mult în patul dublu, bun de catafalc și-n golul de pe pământ cu-atât mai bine, din ce în ce mai mult. VII. Pe ascuns în anii tinereții, eu mort de oboseală, tu-mi cântai cuvintele făr' de noimă, mieroase, și lozincile, cuvânt cu cuvânt, pe ascuns, la fusta mamii în Senatul răspunsurilor amare și al paștelui cailor de aceeași teapă, masă pusă cum dă Domnul pe ascuns în noapte
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
vârstă aici la capătul lumii te îneci într-un pahar de apă - apă de izvor, nici măcar otravă - și-ți fuge pământul de sub picioare când odată cuvântul era a cincea putere... XLVII. Pasărea rară Puțin mai trebuie ca să ajungi la punctul mort al lumii - lume nenorocită, păcătoasă - când vei muri de sabie ori de plictis, pe neașteptate liniștită, în goana ei. n (Din Colla gonna a corolla/ E le gambe a ciambella - Il canzoniere romano)
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
domeniul studiat, de unele interpretări vulgarizatoare, desfiguratoare din anii comunismului, de interpretările false și de excluderea din cercetare și interpretare a unor întregi categorii, de spaima dispariției folclorului: "Ba că ar fi un fenomen pe cale de dispariție, dacă nu chiar mort - eroare, este viu și productiv, dacă ar fi să ne ghidăm după producția de bancuri sau legende urbane; ba că studioșii i-ar fi acordat atenție dintotdeauna - din nou greșit, vârsta obiectului de studiu abia dacă a sărit de două
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
încă din burta mamei. în dimineața aceea străbătut-am parcul homosexual, cu statuile lui Gogol și Byron suite pe cal, cu practicanții de jogging și deja ademenitorii cu licori, în rucsac aveam lumânarea cu miros de lămâie pentru bunicul exilat, mort și îngropat de 21 de ani, pe care-l amușinam ca un șacal cu limba pustie. Mai întâi în Santa Maria del Popolo am zis o rugăciune scurtă, cu dicție scitică și cu sonoritate măruntă, apoi am tras o ocheadă
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
ochelarist, Astrologul ar fi putut semăna cu un dentist, dacă vorbele lui nu ar fi fost de zodier și dacă nu s-ar fi vădit a fi un cititor pătimaș de texte explodate, cum ar spune un specialist în limbi moarte. I-am dat ascultare și astfel am ajuns în gara Termini, un omfalos roșu și păgubos, ticist de călători cu suflet păros. Din Termini porneau toate drumurile Romei spre oriunde și nicăieri, era o gară inițiatică, plină de ușieri care
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
căci sunteți musafiri de soi. Astrologul mi-a făcut în grabă un semn îngrijorat cu ochiul: să nu ne trecem numele în Registrul Suprarealist, dacă această Angioletta ne fură sufletele, nu va mai fi nimic de făcut. Vom fi aproape morți ori pe cale de a muri curând. L-am liniștit arătându-i semnele sfinte cât se poate de clare ale gazdei noastre: cotcodăceala, dinții lipsă, ochelarii și tremuratul de Parkinson timpuriu. Era chiar îngereasă. Apoi ne-am semnat: el, Astrolog, eu
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
Sanda, în schimb, este femeia coaptă și divorțată, care vrea să-și trăiască plenar și cu orice preț viața, alături de un bărbat tânăr, eventual la București. Magda, asistenta medicală care îl cunoscuse pe Ștefan în postura de internat mai mult mort decât viu, se va mulțumi cu rangul de țiitoare/gazdă a aceluia, fără să-și facă iluzii. Este îmboldită doar de o afecțiune reală și totodată de curiozitate, de vreme ce misteriosul profesor, așa cum îi va fi dat să afle, trecuse prin
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
literară a vremii. O tăioasă autonomie i s-a impus de la începuturi, căreia i-a rămas necontenit credincios. Dar cum s-a putut așa ceva? Pe ce lume viețuia extraordinarul poet? Aidoma marilor voyants la care visa Rimbaud, Mazilescu avea ochii morți pentru lumea înconjurătoare (oricare ar fi fost ea, și cu atât mai mult pentru cea în care-i fusese dat să ființeze). Firește, el a plătit aceasta excluzându-se din cele mai modeste și mai legitime ambiții sociale. Viața lui
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
a sa fundamentală: mobilitatea dublată de diversitate, ambele supuse unui anumit ritm al vitezei. Cu alte cuvinte, cuprindere într-o continuă fugă, mereu și mereu productivă, mereu și mereu predispusă la cuceriri. Mobilitatea lui cunoaște repausuri, nu însă și timpi morți, exceptând perioadele normale de somn, dar sunt convins că și atunci subconștientul său lucrează. Mare călător, uneori la distanțe impresionante de la un loc la altul, Pavel nu-i îngăduie timpului de deplasare să se scurgă fără să-i asigure un
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
de stele. Scufundătorul, cu pielea înroșită de ger, s-a apropiat de prima copcă. Prin aburul scos de apă, s-a aruncat cu capul înainte și, pe sub gheață, a ieșit în copca a doua. Pe sub cerul apei părea dispărut, ori mort, deși el se lupta cu întunericul până la primul ochi de lumină. La ieșire, prin ultima copcă, unii spun că i-au văzut doar scheletul; alții, apa de pe sine precum cristalele solare; numai Scufundătorul spunea că a trecut dintr-o locuință
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
în văgăunele lor calde, cinice... Numai că eu uitasem de chestia cu trestia și mă lăudam cu performanțele mele bătrîneilor ocrotitori! Am discutat îndelung cu Mișu, se plimba ușor aplecat, nu ca deasupra, bățos... obosit , dezabuzat ( "E nasol să fii mort" , zicea...), bucuros însă că-și "fentase" încă o data observatorii darnici... Mi-am recunoscut greșeala, am reintrat în odaia mea albă, încăperea de probă martor... și m-am trezit speriat...Ceasul arăta ora patru dimineața...Pereții străluceau de albeață! Ca niciodată
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
verticala imperfectă impură sus e aripa care se rotește în spirale aiuritoare jos e zborul care avansează fără să se miște fără să se clintească măcar sus e nicolae tzone viu și util morții fără întoarcere jos e nicolae tzone mort și util vieții fără întoarcere multele picioare așezate în scară și multele capete împletite în trepte merg și gîndesc imprevizibil cîteodată toate deodată cîteodată cîte unul sau trei cîte două sau șapte cîte patru sau opt poemul este astfel singurul
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
împăratului Hadrianus, - și ne arată o livadă de măslini. Nu-mi pot da prea bine seama care dintre ei știe grecește, care latinește. Respir, se pare, un aer foarte cult, tot așa cum mă gândesc că pământul care acoperă un geniu mort trebuie să fie, da, cu mult mai inteligent decât cel aruncat în grabă peste multa prostime. Acum, însă, am un moment de, poate, vinovată slăbiciune. Sunt ispitit să fiu mai degrabă fericit și sărac cu duhul, mă las să alunec
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
am mai cetit de mult pe Jules Verne - cum el exploatează legile fizice aplicate într-un mediu îndepărtat de pământ; cum, de exemplu, paharele când stau la masă rămân suspendate în aer nemaiavând greutate; cum, aruncând pe fereastră un câne mort, acesta începe a se învârti împrejurul bombei șobuzuluiț ca un satelit etc. " Despre toate acestea Panu le vorbește, într-o seară, colegilor săi de la Junimea. În fine, după breviarul romantic al Lunii eminesciene, după pedagogica Lună humuleșteană, după schimbătoarea Lună
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
bietul meu Bildungsroman craiovean Lupul și Catedrala, care, ca o cărămidă fierbinte e pasat din mână în mână (în sus, tot mai în sus), tocmai fiindcă știu că el nu are nici o șansă de apariție decât după ce eu voi fi mort demult, îmi face bine să fiu uneori mângâiat și încurajat: ŤImaginează-ți, îmi spune Olimpia, că, fără o comandă socială, fără o planificare de la centru, din fundul Mării Negre a izbucnit un mic vulcan. Magma sa roșie și caldă s-a răcit
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
o mască. Florentina era în fotografie cu Domnul care încă trăiește. Nu am memorie, am doar amintiri. Pun un disc cu ora exactă, ca un balsam muzical. }in în mână ochiul calului Sfântului Gheorghe, prima ființă care a văzut Balaurul mort. Beau apă cu o pornire bruscă, ce survine liniștii dinainte de zguduirea Pământului. Iată, am fost în Grecia. Luna apuse, lăsînd ușile norilor vraiște A suta mia oară intru în cameră cu o ceașcă de cafea și te găsesc goală în fața
Poeme prozaice by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/11971_a_13296]
-
din fața lui nu joacă decât o simplă cacialma. - De ce nu ? Dacă plătește domnul Vitto... - Băiete ,în viață ,dacă vrei să câștigi,trebuie să îți asumi riscuri.Dă-i înainte ! încuviințează regizorul,hotărât să afle deznodământul. - Eu zic pas,am mână moartă ,prefer să văd cum vă scoateți ochii,renunță vulpoiul cel bătrân. - Micky și mai cum ? intervine și cel de-al patrulea ,acela care preferase până acum să tacă. - De fapt e Mikos .... Atanasiu . - Mikos ?! Și de pe ce insulă ai emigrat
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
roib frumos, puțin șchiop. Exceptând șaua-I ușoară, Calul n-avea altă povară, Doar Baudet cel Urecheat Era tare-mpovărat! -Ajută-mă, te rog, frate! Ia-mi desaga de pe spate Să pot căruța să o port, Căci de nu, am să cad mort! Privind-ul cu indiferență, Calu-l refuză cu violență. -Simt că leșin din picioare, Ajută-mă, frățioare! Răuvoitor cu mintea obtuză, Din nou, Calul îl refuză. Fiind povara așa mare, Muri Măgarul în cărare. Lăsând-ul pe-al său stăpân
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mergea trop-tropUn roib frumos, puțin șchiop.Exceptând șaua-I ușoară,Calul n-avea altă povară,Doar Baudet cel UrecheatEra tare-mpovărat!-Ajută-mă, te rog, frate! Ia-mi desaga de pe spateSă pot căruța să o port,Căci de nu, am să cad mort!Privind-ul cu indiferență,Calu-l refuză cu violență.-Simt că leșin din picioare,Ajută-mă, frățioare!Răuvoitor cu mintea obtuză,Din nou, Calul îl refuză.Fiind povara așa mare,Muri Măgarul în cărare.Lăsând-ul pe-al său stăpânSingur
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
băut... Asta este esența deosebirilor dintre noi Eu îi văd fluviului toate tainele El nu-mi cunoaște geloziile El curge... în continuu (Unë dhe lumi) Eu nu mă mișc... nici un pic Acesta este inversul contrazicerii El se mișcă și este mort Eu static deși sunt încă viu ÎN GRĂDINA ZOOLOGICĂ (Në kopshtin zoologjik) De câte ori merg în grădina zoologică Îmi crește admirația pentru animalele sălbatice La fel crește în mine durerea pentru omul Care rânjește sălbatic cu ele Ele își duc în
POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380677_a_382006]
-
că acest război al tranșeelor se va termina repede și vor putea face Crăciunul împreună cu familia, a fost înlocuită treptat cu deznădejdea. Traiul deosebit de aspru al soldaților le scăzuse moralul. Tranșeele pline de noroi, de excremente și de trupurile camarazilor morți, șobolanii care colcăiau răspândind boli infestând mâncarea, febra tifoida, holera și dizenteria făceau ravagii, iar vremea rece, ploioasa, frigul și umezeală care îi pătrundeau până în măduva oaselor erau tot atât de necruțători inamici că cei din tranșeele de vizavi. Pentru ridicarea moralului
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]