18,875 matches
-
în ea...aflu eu ce era cu ei aici, ce au luat în acea valiză...nu fac ei ce vor aici în sat și fără ca eu să știu...! - Dom’primar, ce facem cu mortul! - Duceti-l pe Fane Cizmaru, pe mort, la capelă, îl dezbrăcați și-l băgați în sare...o să stea acolo până când vor veni ai lui ca să-l înmormânteze. Eu am construit această capelă, după o idee care-mi aparține...ce vreți voi, să mă iau după ăștia de la
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
vreu io...Am construit această capelă din cimitir după regulile mele și nu după cele ale celor de la UE. Are două camere, una este considerată sală de așteptare, are șase metri pe șase metri, acolo se depozitează sicriul și hainele mortului, a doua, tot șase pe șase metri, are un strat de un metru de sare pe toată suprafața și în acest volum de sare se păstrează mortul dezbrăcat. Mașina primăriei părăsește curtea ca să ducă mortul la capelă. Pe vremuri, acest
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
așteptare, are șase metri pe șase metri, acolo se depozitează sicriul și hainele mortului, a doua, tot șase pe șase metri, are un strat de un metru de sare pe toată suprafața și în acest volum de sare se păstrează mortul dezbrăcat. Mașina primăriei părăsește curtea ca să ducă mortul la capelă. Pe vremuri, acest ultim drum se facea la pas, conform unui vechi obicei popular, în ritmuri de fanfare, cu tot satul înșiruit în urma carului mortuar și cu bocitoare la căpătâiul
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
se depozitează sicriul și hainele mortului, a doua, tot șase pe șase metri, are un strat de un metru de sare pe toată suprafața și în acest volum de sare se păstrează mortul dezbrăcat. Mașina primăriei părăsește curtea ca să ducă mortul la capelă. Pe vremuri, acest ultim drum se facea la pas, conform unui vechi obicei popular, în ritmuri de fanfare, cu tot satul înșiruit în urma carului mortuar și cu bocitoare la căpătâiul mortului. Nimic nu a mai rămas. În urmă
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
dezbrăcat. Mașina primăriei părăsește curtea ca să ducă mortul la capelă. Pe vremuri, acest ultim drum se facea la pas, conform unui vechi obicei popular, în ritmuri de fanfare, cu tot satul înșiruit în urma carului mortuar și cu bocitoare la căpătâiul mortului. Nimic nu a mai rămas. În urmă rămâne poarta deschisă pentru că nu mai există nimeni interesat ca să ocrotească ceva. La scurt timp, intră în curte proprietarul buldo-excavatorului. Primarul îl așteaptă, obosit după atâta vânzoleală prin curte cu medici, polițiști și
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
au supărat și pe Făt-Frumos l-au îngropat, dar nu “ în strunga de oi “ și nici “ în dosul stanii “ ; ca să nu-l mai audă câinii l-au îngropat într-un apartament de plumb la marginea unui oraș de provincie. - Dezgropați morții ! strigau mamele soldaților de plumb. - Eu mi-am îndeplinit misiunea, răspunse generalul. Eu I-am îngropat pe toți într-un nor care în curând va ploua cu morți. Cand sicriele au fost deschise, o ceață îngereasca se ridică la cer
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflete_sau_coborarea_generalul_de_pe_zid_si_pierderea_lui_in_multime.html [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
într-un apartament de plumb la marginea unui oraș de provincie. - Dezgropați morții ! strigau mamele soldaților de plumb. - Eu mi-am îndeplinit misiunea, răspunse generalul. Eu I-am îngropat pe toți într-un nor care în curând va ploua cu morți. Cand sicriele au fost deschise, o ceață îngereasca se ridică la cer în frunte cu Ducesa de Albă. În acest timp, jos, pe un maidan plin de gunoaie, o oaste este pusă pe fugă în neorânduiala. La un moment dat
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflete_sau_coborarea_generalul_de_pe_zid_si_pierderea_lui_in_multime.html [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
verde, natura e verde, natura suntem noi ! Iar pădurea e mama noastră cea de toate zilele și toate nopțile. Numai sufletul e albastru, chiar dacă acum e încărcat cu nori. Nori din cenușă imperiului. - Nori care în curând vor ploua cu morți ! strigau mamele soldaților de plumb. - Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă ! Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă ! se auzeau tot mai des strigate de oameni, venite de departe. Supărat pe mulțimea de oameni care acum veneau din toate
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflete_sau_coborarea_generalul_de_pe_zid_si_pierderea_lui_in_multime.html [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
e mama noastră cea de toate zilele și toate nopțile. Numai sufletul e albastru, chiar dacă acum e încărcat cu nori. Nori din cenușă imperiului. - Nori care în curând vor ploua cu morți ! strigau mamele soldaților de plumb. - Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă ! Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă ! se auzeau tot mai des strigate de oameni, venite de departe. Supărat pe mulțimea de oameni care acum veneau din toate părțile și se adunau prin toate piețele în strigate
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflete_sau_coborarea_generalul_de_pe_zid_si_pierderea_lui_in_multime.html [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
și toate nopțile. Numai sufletul e albastru, chiar dacă acum e încărcat cu nori. Nori din cenușă imperiului. - Nori care în curând vor ploua cu morți ! strigau mamele soldaților de plumb. - Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă ! Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă ! se auzeau tot mai des strigate de oameni, venite de departe. Supărat pe mulțimea de oameni care acum veneau din toate părțile și se adunau prin toate piețele în strigate de ură și disperare, generalul aruncă cu
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflete_sau_coborarea_generalul_de_pe_zid_si_pierderea_lui_in_multime.html [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
mulțimea s-a mai potolit, generalul rămas în cămașă și cu capul descoperit se urcă repede pe un zid și, scrutând cu privirea cerul și mulțimea, începu un discurs în felul următor: - “ Undeva, între cer și paman, între vii și morți e o ceață de îngeri și o adiere de gelozie, a zis generalul ... Undeva, între oameni și zei, între săraci și bogați, între cele două mari puteri s-a sfărmat un zid și fiecare a primit cât o caramida-n
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflete_sau_coborarea_generalul_de_pe_zid_si_pierderea_lui_in_multime.html [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
viața: crucea, suferința cu orice chip. Frățiile voastre știți că Crucea L-a împuternicit pe Iisus ca să judece? Crucea este cel mai minunat lucru al pământului, pentru că are 360 de grade. Dreptatea lui Dumnezeu n-a mântuit lumea, învierile din morți, măsurate cu 180 de grade, n-au mântuit lumea. Numai Crucea cu 360 de grade, adică jertfa totală. Așadar poziția, convingerea și atitudinea noastră să fie mereu aceasta: de jertfă, cu orice chip, mai ales că pot fi iertate orice
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
fiecare om cu care ne întâlnim ar trebui să-l întâmpinăm cu aceste cuvinte: Bucură-te! Hristos a înviat!, asemeni Sfântului Serafim de Sarov: „Bucuria mea, Hristos a înviat!” Omul creștin, ființă și persoană devine prin biruința lui Hristos asupra morții pe Cruce, libertate și iubire, care se circumscriu unui singur cuvânt-Înviere. Deci, numele propriu al creștinului este Înviere. De aici se pot naște expresiile minunatului salut al Biruinței: - Înviere, Hristos a înviat!/ -Adevărat a înviat, Înviere! - Iubire, Hristos a înviat
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338702304.html [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
ci doar esența credinței sale. Această deschidere spre universalitate i-a dat posibilitatea să înțeleagă mai bine omul, în întreagă statura sa. Abordarea tematicii morții la Grigore Vieru se face în chip firesc, fără crispări de prisos. El se adresează morții omenește vorbind, ca de la egal la egal și o roagă se se pună în locul omului și din această ipostază, să privească lucrurile. Dacă ar avea mamă și ar pierde-o, dacă ar avea copii și i-ar pierde, ce s-
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
și Biserica. În consecință, Crăciunul îl are în centrul atenției pe Pruncul Iisus care rămâne același azi, mâine și întotdeauna: izvor de viață, stâncă de reazim, balsam răcoritor, în dogoarea suferințelor și sprijinul care dă sens nașterii, vieții, dar și morții. Iar pe Pruncul Iisus nu-l mai căutați în Palestina, ci înlăuntrul sufletelor voastre. Acolo este Betleemul! CRĂCIUN FERICIT! Ștefan POPA Referință Bibliografică: Betleemul din noi / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1087, Anul III, 22 decembrie 2013
BETLEEMUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Betleemul_din_noi_stefan_popa_1387722725.html [Corola-blog/BlogPost/363527_a_364856]
-
plecare, atunci când vorbim despre o nouă reorganizare a comunităților culturale sau de Statele Unite ale Europei. Lupta dintre marii artiști crează axa, stilul, sistemele, ideologiile și nu în ultimul rând sensul epocii în care trăim acum cu toții, cu vii și cu morții laolaltă. Ceea ce este extrem de interesant și de reținut pentru noi este faptul că toți, dar absolut toți, evolua, de fapt pe o singură Axa. Și asta înseamnă deja o legătură foarte puternică. Numai împreună suntem o mare forță. Cultură este
CULTURA IN SUBORDINEA LUMII MATERIALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Cultura_in_subordinea_lumii_materiale_.html [Corola-blog/BlogPost/361546_a_362875]
-
rabin pe care-l înșfacă dintre cei care sunt împinși spre groapă comună. Este obsedat, este nebun. Ignoră și periclitează planul de evadare al celorlalți deținuți și - unul din prizonieri îi și face reproșul - uită de cei vii în favoarea celor morți. Povestea, ambigua și cu totul neverosimila, este menită să fie înțeleasă că o alegorie. Hotărârea nesăbuita a lui Saul Ausländer de a îngropa una din milioanele de victime se poate interpreta că ultima zvâcnire a umanității în acest om care
SON OF SAUL) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1480343525.html [Corola-blog/BlogPost/362837_a_364166]
-
vreau să mă-ngrop un brad cu rădăcini de dac, ce știe a rosti cuvântul vertical, nu în neant, nici-n văpăi de lumină, ci în litera străbună înghețată-n unda unui Lac. Azi vreau să fiu nebună, să caut morții ce-au plâns pentru hotare, să le fiu eu îngerul cu ochi de lună înainte de-a gândi: cum se usucă ramu-n plină vară și cum la fiecare zare mediocrii-ngroapă numele-i de țară. (Cannes, 31 octombrie 2010) Referință
TREMURAREA-N AL EI GÂND de MARIA COZMA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Tremurarea_n_al_ei_gand.html [Corola-blog/BlogPost/361221_a_362550]
-
-i băgam în rând, fiecare la locul lui, în ordinea sosirii. Și cât ținea vânzarea produselor - maximum o oră, căci niciodată nu aduceau marfă pe săturate - zeci de glasuri se porneau și cântau ”Psalmul 50”, ori ”Hristos a înviat din morți” ori colinde - în funcție de sezon. Mulți nu știau versurile și ne îngânau sau fredonau melodiile, dar până la căderea comunismului mai toți vecinii au învățat pe din-afară psalmii 23, 50 și 102, pricesne și cântece bisericești. Iar atunci când Andrei începea să cânte
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386054792.html [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
Numa' muzicanțî or băgat de samă supărarea iei și n-or cântat când or suit-o-n căruță. Tată-so tăce și să uita la ie cu ochii duși. - Da' ce-ați tăcut așe? Zâceți, mă, una, că nu sântem la mort! i-o îndemnat chiar Ana, dacă tăt n-o fugit undeva la capetu' lumii, ori nu și-o pus capet zâlelor înainte de-a o da mumă-sa de-acas'. Să vede c-așe o vrut Dumnezeu, și-o fi zâs. Și
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
lângă legătura de sânzâiene uscate. Demult i-o luat locu', la căruță, biciu-ăl nou, cumpărat din târg, de la Sângiorz ... Cătă sară, eu făcem plăcinte pă tigaie, să dăm oamenilor care veneu la priveghi, cu câte-on păhăruț de vinars, de sufletu' mortului. Ana să cânta întruna. - Ană, tătă viața te-o bătut! Ce-ai de plângi așe? și-o făcut cruce cumnată-sa. Ana o deschis larg ușa la casă, o-mpins-o ușor cu mâna pe Sâlviuca și cu glas limpede
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
Pământul rămăsese departe Învățătorul Se ruga pe munte iar ei aveau moartea în față și nu știau cum s-o înfrunte De ce nu ești Doamne, cu noi? Pe mulți ai adus Tu la viață iată noi, apostolii Tăi vom fi morți mâine dimineață Noaptea ca păcatul, adâncul la fel Întunericul vine de dedesubt și a cuprins toată lumea aceasta de care iată, noi ne-am și rupt Strigăte-n beznă: - El e Acesta! Merge pe mare ca și pe uscat! Cheamă-mă
MERSUL PE MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mersul_pe_mare_ion_untaru_1361862667.html [Corola-blog/BlogPost/352071_a_353400]
-
ascuțite. El, Mesia cel promis, venea la ultima întâlnire însoțit de vuietul mulțimii care-I calcă pe urme, încă din Metania. Alaiul acesta ca de nuntă se agățase cu cerbicie de persoana Mântuitorului încă de la episodul învierii lui Lazăr, cel mort de patru zile. Ca și în alte dăți, Iisus înfruntă moartea altora, arătându-i neputința, rușinând-o. Așa avea să se întâmple și cu propria Lui moarte... (Giovanni Papini - „Viața lui Iisus”) Introducere În fața Ierusalimului, în acea duminică de aprilie
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
acum ascunse sunt de ochii tăi“. Despre învierea Dreptului Lazăr și Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim „Învățătorul este aici și te cheamă” ( In.11,28) „Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, pe Lazăr din morți l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta și noi, ca pruncii, semnele biruinței purtând, Ție Biruitorului morții strigăm: Osana Celui dintru înălțime, bine ești cuvântat, Cel ce vii intru numele Domnului.” Sunt cuvinte pe care le spunem în fiecare an
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
în fiecare an la praznicul Floriilor, respectiv al Întrării Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, precum și în ziua precedentă, în Sâmbăta lui Lazăr. Rostind sau cântând aceste cuvinte, ne adresăm Domnului Iisus Hristos, Biruitorului morții, Care l-a înviat din morți pe Lazăr preînchipuind și prin aceasta învierea noastră a tuturor, învierea cea de obște și ne exprimăm bucuria de a-L întâmpina pe Domnul Iisus Hristos asemenea pruncilor din Ierusalimul de acum aproximativ două mii de ani. Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]