18,554 matches
-
de veacuri" (Tratat practic și teoretic despre soare). Naratorul se identifică cu "Duhul" și cu "singura comoară" (Duh). De undeva reiese că este foarte tânăr ori așa se crede și are teamă de moarte. În altă parte el este, însă, mort: "Eu, care eram mort..." (Despre cal și altele) Mai multe titluri poartă numele semnatarului, autoprezentat cu multă încredere și siguranță de sine: "Ionathan X. Uranus, cel dintâi și cel întru totul autentic și merituos, vă trimite abundente salutări de pe Olt
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
și care pare calchiată după un episod petrecut între Columb și D. Joăo al II-lea, participă personaje care și ele, la momentul respectiv, dispăruseră de mult, precum Nicolau (și nu Nicolao) Coelho sau Vicente Sodré (și nu Sodres), amîndoi morți la începutul secolului. în cursul amintitei întîlniri cu regele portughez, Magelan ar fi vrut, pasămite, să-l convingă de utilitatea rutei vestice spre Moluce, insulele mirodeniilor. Dar prin tratatul de la Tordesillas, Spania și Portugalia împărțiseră lumea în două emisfere, definite
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
Florin Gabrea De cinci zile, ploaia spăla neîntrerupt ogorul. }ăranii din Hadernsee ieșeau dimineața pe cîmp și priveau cerul pîclos, bombănind: O fi bună ploaia, dar numai cît poate răbda pămîntul. Altfel, sfecla cade peste morți". Din camera lui de la etajul trei al pensiunii, Klaus privea scurgerea monotonă a apei, care țîșnea din burlanul zincat, nou-nouț. Bodogăneala localnicilor o auzise încă de la venirea sa la Hadernsee. Nu pricepuse exact ce voia să însemne acea ,sfecla cade
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
camera lui de la etajul trei al pensiunii, Klaus privea scurgerea monotonă a apei, care țîșnea din burlanul zincat, nou-nouț. Bodogăneala localnicilor o auzise încă de la venirea sa la Hadernsee. Nu pricepuse exact ce voia să însemne acea ,sfecla cade peste morți". Dincolo de sensul ascuns al propoziției, îl frapase, mai ales, neobișnuita forță a imaginii. Auzise despre locuitorii din Hadernsee că sunt mari meșteri în cultivarea sfeclei și în mînuirea cuvintelor. Să fi vrut oare zicerea să insinueze putrezirea legumei rotofee și
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
secol cînd nici iarba nu mai e ce-a fost nu mai crește pe fundul bălților de sînge sau pe locul unde s-au sfărîmat dinți și coaste și cranii iată românia mea: viitorul ei a început o dată cu ultimele mari morți ale sale. cine moare astăzi? poetul. cine e ucis astăzi? copilul. istorie recentă așa stau lucrurile: mama nu va pleca niciodată din românia tata nu va pleca niciodată din românia dacă mori nu vei mai pleca niciodată din românia șampoanele
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
am iubit cădeau căldurile pe noi uitam ades să te despoi și te sorbeam ca pe-o cireașă înrotunjindu-te-n cămașă spărgând hotarele-n păcat pruncia ta s-a despicat că prea-nchiseseși în secundă triunghiul care te fecundă acum am morții mei în spate și mă retrag pe de-a-ndarate în veacul spelb în sporul scit - fecioara mea de antracit ritual cât de ciudat: ziua s-a spart polul nord mi-a plesnit în port-hart pe sub pleoape îmi trec până și lipitori
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
se culcă în poală ritual (piatra fixă) fabrica de cuvinte nici n-a existat cerul tocmai se răcise și era consumat am destupat litere noi să numim áripa îngerului meu anonim a fost apoi o veste de seară amară când Morții înseși i se făcuse să moară - de-atunci stau închis în piatra mea fixă plutind nebulos în ființa-mi prolixă între două porți (în metru popular) stau smerit în poarta Porții și miros mireasma morții - țintirim numai c-o poartă
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
nebulos în ființa-mi prolixă între două porți (în metru popular) stau smerit în poarta Porții și miros mireasma morții - țintirim numai c-o poartă ce se-nchide peste soartă țintirim cu două porți una-n vii și alta-n morți eu pieziș m-am furișat în văzduhul fisurat cu-n crâmpei de aripioară adiată-n subțioară ca să ies din cer afară aici ziua nu-i nimică nu e marți nu-i duminică nu e luni și nu e joi aici
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
tot mai vagi care nu mai țin seama de noi cei ce ne sprijinim în cîrja textului? Fluturi Fluturi sumbri cum lacătele lemn mărunțit cum sticla mormînt fîlfîind cum o eșarfă. Și cum se-nvîrt Și cum se-nvîrt se-nvîrt în jurul tău morții ca niște sfîrleze unii umblă pe muchia unui gînd cum pe ape alții se adună-n senzaționalele desene ale prafului de pe mobile ori se despart ușor aidoma pulpanelor unei haine. Norme Numai ceea ce putrezește pretinde dovezi nici pămîntul care putrezește
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
greu, Să văd un rând de zile scăzând aceleași clipe, Dar fără dimineața-mi cu rouă pe aripe. Condeiul, ca amnarul ce-mi sta în cingătoare, Zace pe smalțul mesei fără scăpărătoare. Fă-l, Doamne, să învie, ca Lazăr dintre morți, Să resădim trecutul știrbit în două cărți, Ce stau pereche-n crucea aducerii aminte. Le-am răstignit cândva, și nu mai știu, Părinte? Din ele, Doamne, -am vrut ca să-ți citesc și cânt, Dar am simțit pe limbă și cuiul
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
mea îndrăgostită de tine vită de tăiat îs, prăpădită vită de povară. Fără să clipești, piezișă privire, întotdeauna din ce în ce mai rău, urma alege. Parcă-i sfârșitul lumii: în creierul nopții, cum poate să fie luna asta caldă ca mintea coaptă. III. Mort de vis Când somnul era mai dulce slavă Domnului, slavă Domnului, am mai venit pe pământ am mai venit pe pământul plin de belele ca inima de piatră să-mi fie. De-o fi, o fi mort de somn și
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
vis Când somnul era mai dulce slavă Domnului, slavă Domnului, am mai venit pe pământ am mai venit pe pământul plin de belele ca inima de piatră să-mi fie. De-o fi, o fi mort de somn și beat mort de vis una peste alta în tăcere în marea tăcere. V. În golul de pământ O comoară de om mi-ești în noaptea asta liniștită scumpă la vorbă cu-atât mai mult în patul dublu, bun de catafalc și-n
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
hârtiile postume (subl. mea) ale lui Toderiță, știri despre ulterioarele sorți ale Duducăi Mamucăi ș.a.m.d." (Duduca Mamuca) Ulterior, în Micuța : ,ŤPrietene, / Sinuciderea mea este un anacronism.Adevăratul ei moment a trecut deja de șapte ani. De atunci eram mort în idee, și dacă nu mă sinucideam în realitate, cauza era că nu voiam ca lumea să poată presupune din parte-mi măcar o umbră de pusillanimitate ș...ț Îți las un manuscript, pe care nu l-am sfârșit, fiindcă
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
Bine ar fi și pe tine să te însoțească. Viața sa a fost fără întrerupere una, întinsă pe cinci sute de veacuri, mai multe în una singură, după vreo două o sute de ani, alt corb a luat locul celui mort, alt prior a fost ales în locul celui plecat cu vești despre abație, la Prioratul cerului, și tot așa, corbul lui Benedict nu are moarte. Deși i se termină călătoria odată, Corbul terestru cu corbul ceresc se întâlnește, precum în Ecclesia
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
Alexandru Dohi Testele se făceau undeva la malul mării se încerca un nou sistem de valori mai inclusiv mai tolerant mai larg din cultivat de ciuperci alge întrevederi cu morții din privitul în larg și aloe vera sau soro lume fiecare ar fi vrut să fie luat în serios dar idiomul întârzia deoarece cei cu aer condiționat cea mai mare energie o cheltuiau înspre a trăi într-un ANUME fel
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
fărîmițează pîine chiar zilele îndrăgostiților sunt decalate fiecare cu lumina ei ce doar arar pătrunde în lumina vecină etanșe sunt bucuriile noastre ca florile în case părăsite zidite în culoare și miros departe de orice ochi de orice nară doar morții se scaldă în zile comunitare ei egal de liniștiți ca niște briciuri scufundate 6. Cu zilele noastre cineva face gimnastică această zi noroasă mă duce-n altă parte sunt frunze care-mi arată drumul cîțiva copii își iau șotronul în
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
dar alintați-o voi scrieți-i voi ode în rime alese mie lăsați-mi acest poem cât un fir de nisip ce-n furtună-și caută scoica acest poem scris cu cele șapte vieți mistuite până la jar cu cele șapte morți ferecate sub umărul stâng ca un solo de trompetă sfâșiind noaptea acest poem ademenind ca un abur de pâine pustiu despre văzute și nevăzute târziu cânt și eu ca un greiere într-o casă pustie ei nu aud ei sapă
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
brațe de ele ca pe un scut după carnagiu, nici măcar nu mai sunt, așa cum stă scris peste cealaltă cută a cearșafului, rămasă după ce voi fi dus și împrăștiat în toate părțile - eu stau învelit cu tine pe dinlăuntru ca un mort învelit cu sine, la căpătîiul meu stau tot eu, nu și ceilalți, ca niște stafii în ochii femeilor care m-au dezbrăcat de tine cum dezbraci un copil de copilul din el, nu și firimiturile de cuvinte pudrate ca niște
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
ușieri care dădeau mecanic din cap și arătau cu mâinile în toate direcțiile, ca niște moriști stricate cu aripi vivisecționate. Eram neagră de trecerea puhoiului de ani, dar Astrologul spunea că doar acum mă copsesem pentru a-l afla pe mortul meu cu barbă albă, care-și dăduse duhul printre infirmieri cu venele- răsucite-n salbă. Așa că intrat-am în gura dragonului și duși am fost spre cimitirul Vară. La poartă nu se afla nici Dumnezeu, nici un diavol, nici măcar un Cerber
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
dragonului și duși am fost spre cimitirul Vară. La poartă nu se afla nici Dumnezeu, nici un diavol, nici măcar un Cerber cu poftă de ducă, doar forsytia, glicnă, regina nopții și bougainvilliers, ciclamen corcit cu galben și mov, ca pentru niște morți cu morminte fauve. Din greșeală intrat-am în Muzeul Suprarealist al Cimitirului. Aici, o Angioletta, adică un fel de îngereasă șuie, ne-a pus să ne semnăm în registrul pentru musafiri, dar glasul ei suna ciudat și vorbele-i așijderi
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
de clare ale gazdei noastre: cotcodăceala, dinții lipsă, ochelarii și tremuratul de Parkinson timpuriu. Era chiar îngereasă. Apoi ne-am semnat: el, Astrolog, eu, căutându-l pe bunicul în Vară. De la Muzeul Cotcodac a trebuit să mergem la Arhivele cu morți. Aici o Matroană romană, cu gușă și obezitate spontană, a căutat până l-a găsit cu chiu cu vai. Locuia în mormânt cu încă vreo patru mușterii, dar pe cel mai important îl chema Aloizie. Sub pulpana lui, meșter cândva
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
tort zaharisit). I-am aprins lumânarea, am scâncit, am îngenunchiat, am zis câteva rugăciuni mici și zemoase, am îmbrățișat crucea cu romburi, te las cu bine, bunicule, nădăjduiesc că mă vei fi iertat. Astrologul se ținea deoparte, nu-i plăceau morții nici proaspeți, nici vechi, și nu voia să fie atins de lumile subterane și reci. Așa că l-am purtat mai apoi spre apele ei izbăvitoare de la Fontana di Trevi, ca să ne botezăm a doua oară. Scherzando, Scherzando, asta să fie
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
lumile subterane și reci. Așa că l-am purtat mai apoi spre apele ei izbăvitoare de la Fontana di Trevi, ca să ne botezăm a doua oară. Scherzando, Scherzando, asta să fie viața, așa cum vestise îngereasa Cotcodac? Nu-i vorbă, mă-nfrăgezisem de atingerea mortului drag și-aveam nădejde într-o mântuire cât de cât, care m-ar fi scăpat de Urât. Poate că atunci am înțeles cel mai bine, după ieșirea din cimitirul Vară, că viața-i maimuță amorfă, cu gura până la urechi, care
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
în care a intrat pe viață tutunul... Doctorul, năuc, o chemă pe asistentă care nu-i răspunse. Cine a fost femeia asta și câte prostii a mai putut îndruga, dar de unde a știut de Silviu, fratele lui geamăn, endocrinolog, găsit mort într-o bună dimineață, după un stop cardiac? Ciudat! Ieșise cu fișa din cabinet și se întrebase ce-o apucase să-i spună doctorului toate astea, în fond fusese un tip simpatic și cooperant, se rezolvase cu el, păcat de
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
cel gras tăiat pentru întoarcere - am fost jertfiți cu lovituri de satîr bont în spatele casei. ,apă și scrum cît vezi cu ochii" au povestit despre noi îngerii păzitori înainte de naștere. 3 abia se luminează prin lăstărișul bețiilor de noapte. doi morți în viață clinică ascunși în odaia cu ierburi aromatice atîrnate de grinda tavanului. între tîmpla mea dreaptă și tîmpla ta stîngă un cuțit negru. singurul drum din orașul acesta pe care trece un călău obosit ,vărul ghilotinei" spui tu ,un
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]