878 matches
-
, ziar apărut la București, de trei ori pe săptămână de la 16 februarie la 20 iunie 1861 și bisăptămânal între 24 iunie 1861 și 5 iunie 1862, etalând în vedetă motourile „Unirea face tăria” și „Unirea poate orice voiește, / Fiindcă într-însa forța domnește”. S-a tipărit cu alfabet de tranziție, cu excepția titlurilor, a reclamelor și a anunțurilor de vânzări, culese cu caractere latine. Provine din fuziunea gazetelor bucureștene „Conservatorul progresist
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
spală-mi sufletul [...] Și cântarea-mi rogu-te s-o speli” (Motiv de baladă). Altă temă o reprezintă creația (O strângere de suflet și instrumentul său), a cărei forță este dată de logos. Placheta Fericit cel care (1978) are un moto preluat din Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie: „Iar acum, fătul mieu, eu te las să fii gard grădinii mele și să o păzești cum am păzitu și eu”, iar „personajul” este „fiul rătăcitor”; pentru el satul rămâne
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
imaginar, Nicolae Balotă elogia apariția unei poete „din cea mai autentică, din cea mai nobilă stirpe a liricilor” și îi semnala „geniile tutelare” începând cu Lautréamont și, trecând prin Rimbaud ori prin Saint-John Perse, până la Bacovia. Seria reperelor folosite în motouri sau infratextual poate continua cu Nerval, Montale, Quasimodo, Esenin, René Char, Emil Botta, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu („hiperboreeanul”), mai târziu Ileana Mălăncioiu (maestra parabolei tragice cu tăișuri atroce). Alte „faruri” vin din pictură - Bosch - și mai ales din cinematografie - Federico
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
instalează în 1683 o tipografie românească la Sebeș, mutată în 1685 la Bălgrad (Alba Iulia). Prima tipăritură aparținând lui Z., Sicriul de aur. Carte de propovedanie la morți (1683), este o lucrare de omiletică funebră, cu originea în textele sfinte. Motouri, trimiteri pilduitoare sau pasaje epice sunt preluate din Noul Testament (1648) și din Psaltirea (1651) apărute la Bălgrad, iar citatele din Vechiul Testament sunt traduse după o Biblie maghiară de la Vizsoly, din 1590. Cele cincisprezece predici, diferențiate tematic și după auditoriu, au
ZOBA DIN VINŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
purificarea spirituală și salvarea sufletului „căzut” în adâncurile tenebroase ale unei lumi corupte și lipsite de orizont, creație a „demiurgului rău”. Poetul se vede pe sine ca pelerin, însă drumul lui nu este nicidecum o călătorie în imanență, ci, în conformitate cu motoul axiomatic după care „dreapta este un cerc de rază infinită”, are drept sistem referențial geometria absolută a transcendenței: „Sunt pelerin pe drumul dublu arcuit, / La două capete ridicat pe ancorele lui...” (Ger valah). Coborât fără voie prin „poarta de miazănoapte
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
mai tehnică fiind, cu mai puțini cititori decât o publicație pentru publicul larg, avea un regim de cenzură mai relaxat, fiind „citită” de un funcționar „specializat” de la Academie. Îmi amintesc amuzat că, în Dialog, Luca Pițu a dat un frumos moto extras din Cioran unuia din eseurile sale, ortografiindu-i acestuia numele pur și simplu pe dos: E.M. Naroic! Sigur, trebuia să ai imaginație, să-ți exersezi inteligența, în plus, să nu-ți pese și să nu uiți că atenția cenzorului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vizuale. Anumite texte poartă titlul neutru Secvențe. Uneori ochiul camerei de luat vederi urmărește câte un personaj în trecerea lui prin cadru, părăsindu-l în momentul în care îl „pierde din vedere”. Romanul Însemnare despre anii din urmă, cu un moto din Cervantes, „Întoarce-te, Măria Ta, señor Don Quijote, că mă jur pe toți dumnezeii că nu-s decât mânzări și berbeci cei cu care vrei să te măsori”, se așază cu adevărat sub semnul donquijotismului, cu precizarea că aici închipuirea
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
Din ocna vieței (1902), care poate fi luat și ca titlu generic pentru o lungă serie de alte proze strânse în culegeri sau rămase în periodice. Constatarea unui ocnaș că „viața e o glumă proastă” ar putea fi luată drept moto al scrisului acestui prozator, de unde și atitudinea lui hâtră, nonșalantă chiar și atunci când relatează întâmplări dureroase, triste, revoltătoare. Axate exclusiv pe spectacular și senzațional, romanele sunt abordabile numai din punct de vedere tematic. În Domnița Viorica (1905), protagonista, tânăra soție
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
volumul Figuri universitare clujene (2002). Este evident însă efortul de a depăși opțiunea pentru pozitivism a câtorva înaintași, apropiindu-și metodele moderne de abordare a fenomenului literar. Semnificativ în acest sens este studiul Tectonica genurilor literare (1980), care are drept motouri citate din Jean Starobinski și Gérard Genette, ceea ce indică implicit orientarea către un anume tip de critică. Autorul este preocupat mai mult de istoria ideilor literare, de teoria și morfologia genurilor literare, din perspectiva istoriei culturii și a sociologiei literaturii
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Liceului „Alecu Russo”, dar are ambiția de a depăși condiția de publicație școlară, fiind animată de dorința încadrării în orizontul literar basarabean și a prezentării, în acest scop, doar a scrierilor literare de reală valoare. M. și-a luat drept moto cuvintele lui Alecu Russo: „Creier occidental și inimă moldovenească”. Conținutul este marcat de evenimentele petrecute în Basarabia în iunie-iulie 1941 și acest lucru transpare deopotrivă din conținutul materialelor publicate, din tematica lor, dar și din maturitatea gravă pe care o
MUGUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288268_a_289597]
-
următoare. Într-o structură tripartită, fiecare grupaj fiind circumscris, cel puțin teoretic, câte unui citat semnificativ (Imaginea răzbunătoare - sub semnul unui descântec akkadian, Dezlegarea de mare - sub cel al unui extras din opera lui Dimitrie Cantemir, Ceasul umbrei - cu un moto din Pascal), se valorifică trimiteri livrești variate, adecvate cu precădere asocierii dominante dintre eros, femeie și mare. Alături de aceasta, o sferă tematică des întâlnită la M., derivând dintr-o poetică a primordialității, este aducerea în prim-plan a procesului de
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Vălenii de Munte, săptămânal de la 1 ianuarie 1910 și continuat la București, săptămânal, apoi bilunar din ianuarie 1913 până în 21 august 1916 și de la 2 februarie 1920 până la 1 octombrie 1940. Director fondator este N. Iorga. Pe frontispiciu este înscris motoul „Prin lege la dreptate. Prin lumină la fericire.” Publicația se găsește din 1932 sub auspiciile Ligii Culturale și „servește ca organ al Comitetului Central Executiv al Ligii în rapoartele sale cu secțiunile și membrii ei, precum și ca revistă pentru răspândirea
NEAMUL ROMANESC PENTRU POPOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
abundent (cu predilecție din filosofi) și practicând cu dezinvoltură tehnicile moderne ale genului. Piesele, majoritatea într-un act, sunt pretexte de controverse și riposte, aprinse schimburi de replici care, chiar dacă frivole, conduc adeseori la dispariția unor personaje. În Laleaua galbenă, motoul „Hai să râdem de cadavrul din coșciugul acela” - cu explicația complementară: „Înțeleg prin absurd, în primul rând, maniera «civilizată» de a prezenta grotescul”- este un avertisment. Exasperat de capriciile superficialei sale partenere, Dragul ei, personaj preocupat de „Ideea Macră”, de
NEAGU BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]
-
simbolismului minor, sentimental, discret și suav, evoluând apoi către prețiozitate și alambicare, fără un spor sensibil de vigoare și calitate. Cel mai individualizat volum e Zogar (1936). Titlul e dat de numele unui cățel, iar poemele componente, așezate sub un moto lămuritor („Les chiens sont des candidats à l’humanité”, aparținând lui Jules Michelet), exprimă „o lirică «a câiniei»” (G. Călinescu), evocând câteva din momentele scurtei existențe a micului animal și durerea la dispariția prietenului patruped. Poetul procedează la antropomorfizarea câinelui
POGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
să surprindă viziuni esențiale în imagini atent stilizate. Vocea poetica este lucida, tonul detașat, ceea ce duce la austeritate emoțională, în versuri ce problematizează discret, dar fără fior. Împătimit de literatură, N. apelează din plin la semnificații de sorginte livresca, la motouri și trimiteri, într-o dicție în care notațiile eliptice cenzurează trăirea lirica. Metaforă plurivalenta, umbră este duhul lucrurilor și al ființelor, „Scoasă-n afară, sângerează, / Ruptă de ele, dizolva, ucide”, sub stăpânirea ei „Trandafirii devin schelete triste, iar muzică / Putrezește
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
în care efervescența ideilor dobândește consistență estetică deplină este Castelul orbilor, poem al călătoriei onirice, al metamorfozelor și îndrăznelilor imaginative, unde granița dintre vis și realitate dispare în favoarea unei viziuni de tip mistic asupra lumii (volumul se deschide cu un moto din Meister Eckhart). Dar așa cum îi stă bine, poetul suprarealist nu continuă pur și simplu o tradiție; mistica sa este una a ereziei, „ceremonial solemn” în care „aerul, pământul, focul și apa se contopesc într-o ceață propice, cuprinzând sensul
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
dintre generații și o mai mică scindare a vârstelor vieții (apud Attias-Donfut, 2000). În Le choc des générations, Bernard Preel identifică șapte generații de-a lungul secolelor omenirii : 1. generația 1916-1925: este „generația istoriei unui miracol”, Îndrumată și educată sub motoul: „Munca, familia, patria”; 2. generația 1925-1935: este „generația libertății regăsite”, generația norocoasă sau generația sandwich; 3. generația 1935-1944: este „generația precoce”, de tranziție; 4. generația 1945-1954: este „generația mai 1968”, generația de vârstă medie, a celor aflați la mijlocul drumului, mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
, revistă de „cultură, reflecție și atitudine” apărută la București de la 1 mai 1990 până în august 1991 (patru numere), sub direcția lui Marcel Duță, secretar de redacție fiind Andrei Nestorescu. Publicația poartă drept moto un citat din Lucian Blaga: „Să ajungi în țara făgăduinței pe care o porți în tine”. În editoriale precum Cultura și puterea, Prin cultură la democrație, Mitologia tiparului și Falsa normalitate, Marcel Duță abordează teme prin care dorește să stabilească
PARADOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288687_a_290016]
-
tentativei de atingere a absolutului în dragoste. Doar Scriitorul ar putea închipui, prin mecanica scripturalului, cuplul exemplar în „cartea-femeie” - o carte care nu își poate găsi modelul decât prin apelul la „prototipul irealizabil” al femeii ideale. Ar fi de reținut motoul atribuit unui Anonim: „Nu citiți cărți de dragoste. Iubiți-vă! Cea mai frumoasă carte despre iubire e iubirea însăși”. Romanul Orga de argint (1994) - cel mai reprezentativ pentru tipul de proză abordat de P. - reiterează lirico-poematic, tot prin apelul la
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
Cu aceeași îndreptățire s-ar putea face referire la T.S. Eliot sau la Giuseppe Ungaretti, pentru anumite tendințe spre hermetism, spre ezoteric. Dincolo de tristeți, de iluzii, disperări, suverană rămâne iubirea, deși „amore e morte” cum zice Leopardi, citat într-un moto. Poeta își asumă riscul, desfășurând un adevărat ceremonial de trucuri și de subterfugii pentru a limita sfîșierea cuvintelor, cu care vrea să sperie moartea, păstrându-și vigoarea și tinerețea. Are conștiința destinului („tigrii albi”) și a artei sale, ca o
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
datele realizării fiecărui număr în parte și fără să se specifice colegiul redacțional. Formatul este identic cu cel al „României viitoare”, iar țintele polemice vizează cercurile politice ale exilului, indiferent de poziția adoptată. Pe frontispiciul primelor două numere apare înscris motoul caragialian „Bravos națiune, halal să-ți fie!”, iar ca precizare a provenienței publicației se fac false trimiteri la un „organ al celei de-a treia internaționale a românilor liberi”, menționându-se drept președinte Nicolae Rădescu, și drept proprietar, Nicolae Malaxa
MOFTUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288203_a_289532]
-
BUNA VESTIRE, publicație care apare la Roma între 1962 și 1978. De formatul „Vieții românești” și având înscris pe copertă motoul „Nimic nu putem contra adevărului, ci pentru adevăr” (Cor. XIII. 8), revista, al cărei subtitlu este „Organ de zidire creștină”, apare trimestrial, fără a se indica însă colegiul redacțional, conducerea revistei ori un colectiv coordonator. Dintr-un Cuvânt înainte care
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
un vehicol al adevărului: religios, filosofic, moral, istoric sau de orice ordin ar fi.” Publicația apare în două serii: prima (1 ianuarie 1962 - octombrie-decembrie 1968), cu un caracter exclusiv religios, nu cuprinde pagini literare sau culturale; păstrând același subtitlu și moto, seria a doua, care începe cu un număr dublu (1-2, ianuarie-iunie 1969), are însă o viziune umanistă mai cuprinzătoare și o deschidere spre alte domenii ale spiritului, depășind cadrul inițial. Caracterul studiilor și articolelor se lărgește spre perspectiva istorică și
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
CĂMINUL, revistă culturală și literară apărută la Sao Paulo, în Brazilia, între 1951 și 1970, trimestrială în primii ani, apoi bianuală, cu text mimeografiat. Ilustrația de pe copertă - o poartă de lemn românească - și motoul „Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română” sugerează orientarea tradiționalistă a publicației și rațiunile apariției ei, subliniate și într-un Cuvânt de început, care definește și aspirația de a oferi românilor pribegi „o adevărată recreere a sufletului
CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286055_a_287384]
-
suspiciunii și conspirativității. În ultimă instanță, leninismul este o formă supremă a cinismului. Unul dintre marii sociologi ai comunismului În secolul XX, Întâi german, apoi american, este Franz Borkenau, din care am tot citat și l-am folosit chiar ca moto Într-un capitol din Stalinism pentru eternitate. Acesta opera distincția, subliniind ca element specific al comunismului existența unui partid vizibil și a unuia invizibil. Orwell vorbea despre partidul interior și cel de suprafață. Oamenii la care ne referim vin din
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]