554 matches
-
experimental în vederea stimulării caracteristicilor de personalitate ale studenților în medicină prin mijloace specifice jocurilor sportive. Concluzii Componentele fundamentale ale jocurilor sportive (tehnica, tactica, acțiunile individuale și colective etc.) reprezintă o structură complexă de mijloace cu care se acționează asupra comportamentului motric, psiho motric și implicit asupra caracteristicilor de personalitate. Aceste mijloace sunt expuse unor metode didactice moderne de organizare și desfășurare a lecției de educație fizică și sport, prin care studentul tipic de la medicină se află permanent în relațiile cu sine
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
stimulării caracteristicilor de personalitate ale studenților în medicină prin mijloace specifice jocurilor sportive. Concluzii Componentele fundamentale ale jocurilor sportive (tehnica, tactica, acțiunile individuale și colective etc.) reprezintă o structură complexă de mijloace cu care se acționează asupra comportamentului motric, psiho motric și implicit asupra caracteristicilor de personalitate. Aceste mijloace sunt expuse unor metode didactice moderne de organizare și desfășurare a lecției de educație fizică și sport, prin care studentul tipic de la medicină se află permanent în relațiile cu sine și cu
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
Aceste mijloace sunt expuse unor metode didactice moderne de organizare și desfășurare a lecției de educație fizică și sport, prin care studentul tipic de la medicină se află permanent în relațiile cu sine și cu ceilalți. Dacă în contextul dat comportamentul motric se dezvoltă în sens pozitiv atunci caracteristicile de personalitate vor fi influențate în același sens. Variabilele independente produc creșteri semnificative statistic asupra variabilelor dependente ale caracteristicilor de personalitate la studenții eșantionului experiment prin modificările valorilor inițiale față de cele finale la
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
sale de control și împotriva acestora din urmă. Schimbarea este tolerată doar ca perfecționare a respectivului mod de organizare, și nu atunci când presează spre transformări de structură. Progresul societății umane, continuă Marcuse raționamentul, s-a realizat nu numai datorită factorilor motrici, ci și slăbiciunii relative a formelor de organizare: acestea s-au născut, s-au dezvoltat, s-au apărat împotriva forțelor distructive și/sau revoluționare, dar nu au fost niciodată suficient de puternice pentru a se conserva indefinit. La un moment
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a organismului și de perfecționare a dinamicii acestuia. 6. ACTIVITATE CORPORALĂ = Ansamblu de acte fizice făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat; folosire sistematicăa forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activăși conștientăla ceva: muncă, ocupație, îndeletnicire, lucru. 7. ACT MOTRIC = Fapt simplu de comportare realizat prin mușchii scheletici în vederea obținerii unui efect elementar de adaptare sau de construire a unei acțiuni motrice. 8. ACȚIUNE MOTRICĂ = Ansamblu de acte motrice astfel structurate încât realizeazăun tot unitar în scopul rezolvării unor sarcini
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Acțiunea de a compensa și rezultatul ei; mecanism biologic de menținere a funcțiunilor vitale ale organismului în caz de leziune sau tulburare funcționalăgravăa unor organe prin modificări secundare care restabilesc echilibrul. 17. COORDONARE MOTRICĂ = Integrarea și intercondiționarea eficientăa componentelor actului motric în timpul învățării și perfecționării acestuia. 18. CONDIȚIE FIZICĂ = Nivel superior al pregătirii fizice indispensabil valorificării optime a indicilor tehnici și tactici ai sportivului în concurs. Folosirea noțiunii scoate în evidență, de cele mai multe ori, stadiul superior și complex de pregătire aunui
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
motrice realizate de om pentru întreținerea relațiilor sale cu mediul înconjurător și efectuarea deprinderilor specifice diferitelor discipline sportive. Noțiunea se referăla mișcările omului efectuate numai cu ajutorul mușchilor scheletici și nu la cele obținute cu mișcări mecanice. 31. MIȘCAREA SPONTANĂ = Actul motric neintenționat, care constituie o reacție în general adevărată unei situații neprevăzute. O astfel de mișcare are un caracter preponderent instinctual, fiind declanșată prin activitatea automată a centrilor nervoși. 32. MIȘCARE VOLUNTARĂ = Actul motric efectuat conștient și orintat spre atingerea unui
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
cu mișcări mecanice. 31. MIȘCAREA SPONTANĂ = Actul motric neintenționat, care constituie o reacție în general adevărată unei situații neprevăzute. O astfel de mișcare are un caracter preponderent instinctual, fiind declanșată prin activitatea automată a centrilor nervoși. 32. MIȘCARE VOLUNTARĂ = Actul motric efectuat conștient și orintat spre atingerea unui scop. Mecanismul mișcării voluntare constă în activitatea centrilor motrici corticale în stare de excitabilitate optimă. 33. MIȘCARE INVOLUNTARĂ = Actul motric efectuat fără participarea conștiinței, condus și reglat pe cale reflexă. 34. MIȘCARE ACTIVĂ = Act
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
unei situații neprevăzute. O astfel de mișcare are un caracter preponderent instinctual, fiind declanșată prin activitatea automată a centrilor nervoși. 32. MIȘCARE VOLUNTARĂ = Actul motric efectuat conștient și orintat spre atingerea unui scop. Mecanismul mișcării voluntare constă în activitatea centrilor motrici corticale în stare de excitabilitate optimă. 33. MIȘCARE INVOLUNTARĂ = Actul motric efectuat fără participarea conștiinței, condus și reglat pe cale reflexă. 34. MIȘCARE ACTIVĂ = Act motric executat de câte un subiect. Mișcările active reprezintă majoritatea mijloacelor folosite în educație fizică și
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
instinctual, fiind declanșată prin activitatea automată a centrilor nervoși. 32. MIȘCARE VOLUNTARĂ = Actul motric efectuat conștient și orintat spre atingerea unui scop. Mecanismul mișcării voluntare constă în activitatea centrilor motrici corticale în stare de excitabilitate optimă. 33. MIȘCARE INVOLUNTARĂ = Actul motric efectuat fără participarea conștiinței, condus și reglat pe cale reflexă. 34. MIȘCARE ACTIVĂ = Act motric executat de câte un subiect. Mișcările active reprezintă majoritatea mijloacelor folosite în educație fizică și sport și Kineto. Mișcările active pot fi voluntare sau involuntare (reflexe
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
efectuat conștient și orintat spre atingerea unui scop. Mecanismul mișcării voluntare constă în activitatea centrilor motrici corticale în stare de excitabilitate optimă. 33. MIȘCARE INVOLUNTARĂ = Actul motric efectuat fără participarea conștiinței, condus și reglat pe cale reflexă. 34. MIȘCARE ACTIVĂ = Act motric executat de câte un subiect. Mișcările active reprezintă majoritatea mijloacelor folosite în educație fizică și sport și Kineto. Mișcările active pot fi voluntare sau involuntare (reflexe automate). Ele pot fi executate liber sau cu îngreuiere. Sunt folosite, în gimnastica medicală
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Kineto. Mișcările active pot fi voluntare sau involuntare (reflexe automate). Ele pot fi executate liber sau cu îngreuiere. Sunt folosite, în gimnastica medicală, în care bolnavul execută mișcarea fără ajutorul altei persoane sau al unui aparat. 35. MIȘCARE PASIVĂ = Act motric provocat și condus de forțe exterioare subiectului, a cărei participare este de cele mai multe ori de ordin intențional. Mișcările pasive sunt conduse de kinetoterapeut sau partener sau de pacientul însuși sau aparate (mecanoterapie) în scopul măririi sau recuperării mobilității articulare sau
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
cărei participare este de cele mai multe ori de ordin intențional. Mișcările pasive sunt conduse de kinetoterapeut sau partener sau de pacientul însuși sau aparate (mecanoterapie) în scopul măririi sau recuperării mobilității articulare sau funcționalității anumitor grupe musculare. 36. MIȘCARE CICLICĂ = Act motric al cărei structuri se repetă periodic. Fiecare ciclu formează o unitate ale cărei faze se succed în aceeași ordine, ele fiind inseparabile întrucât sfârșitul uneia condiționează începutul celeilalte: mersul, alergarea, pedalarea, vâslitul, înotul. 37. MIȘCARE ACICLICĂ = Act motric ale cărei
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
CICLICĂ = Act motric al cărei structuri se repetă periodic. Fiecare ciclu formează o unitate ale cărei faze se succed în aceeași ordine, ele fiind inseparabile întrucât sfârșitul uneia condiționează începutul celeilalte: mersul, alergarea, pedalarea, vâslitul, înotul. 37. MIȘCARE ACICLICĂ = Act motric ale cărei structuri nu sunt caracterizate prin repetare periodică săriturile, aruncările. 38. PÂRGHIE = Barărigidăcare are un punct de reazem și asupra căreia se exercităo forțăactivă(motoare) și o forțărezistentă. 39. PEDALĂ = Pârghia pusăîn acțiune cu piciorul, prin mijlocirea căreia se
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
și gândire - mitul este o raționalizare a actului ritual, ritul este o performare concretă a istoriei mitice: Cel mai adesea, ritul, cu valoare religioasă, nu este altceva decât ecoul liturgic al mitului: Îl repetă, Îl Încarnează, Îl joacă la nivel motric și afectiv, Îi asigură permanența și reproducerea. Invers, mitul autentifică ritul: Îl legitimizează și Îi conferă un sens (L.V. Thomas, 1991, p. 381). „Mitul, privit ca o declarație prin cuvinte, spune același lucru ca și ritualul, privit ca o declarație
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și transmis genetic aceste scheme de comportament ca unități de sine stătătoare; c) amplificarea elementelor expresive: pentru a Îndeplini funcția de etalare a puterii, aceste comportamente s-au bazat pe exagerarea unor mișcări, pe repetarea lor insistentă, pe reducerea complexului motric la gesturi simple, adeseori concentrate În posturi reprezentative (parade). Întregul complex a devenit ritmic și stereotip. Paradele pot fi de curtare a partenerilor, agonistice (de semnalare a teritoriului) sau de luptă (inhibarea adversarului prin etalarea unor elemente corporale amplificate); d
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la dezvoltarea calităților motrice și psihice ale elevilor, la educarea spiritului sportiv și de competitivitate, la educarea capacității de auto¬apărare și auto conducere . Jocul de baschet constituie un mijloc principal al educației fizice școlare, deoarece are un bogat conținut motric, are o deosebit de mare varietate în mișcări, solicită și dezvoltă întregul complex de calități motrice, are o mare influență asupra dezvoltării multilaterale fizice și psihice a tinerilor. Caracterul său aplicativ, dat de calitățile motrice pe care le dezvoltă și de
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
Atenție deci la învățarea corecta a mișcării. Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica - Utilizarea unui număr mare de mijloace in vederea realizării obiectivelor pregătirii fizice generale; - Dezvoltarea cu prioritate a îndemânării (coordonare neuromusculara, suplețe, mobilitate, ambidextrie, precizia actului motric). b. Pregătirea tehnica - Însușirea corecta a mecanismului de baza al mișcării (elemente si procedee tehnice fundamentale) precum si executarea lor sub forma de complexe (structuri); - Formarea ambidextriei. c. Pregătirea tactica - Învățarea fundamentelor de baza ale acțiunilor tactice individuale si colective in
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
a-și atinge scopul, jucătorul trebuie să observe repede, să judece și să înțeleagă rapid dar și să acționeze cu maxim de rapiditate pentru a lua inițiativa în joc. Acționarea rapidă și judicioasă în același timp necesită un bagaj tehnic, motric cât mai bogat cât mai variat, mijloacele tehnice fiind suporturile materiale ale tacticii, ale gândirii creatoare care orientează acțiunea jucătorului. Periodizarea anuală a pregătirii trebuie stabilită în raport cu cerințele complexe ale învățământului și în raport cu calendarul competițional al școlii sau liceului și
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
societății. În imaginarul politic, modelul mozaical al națiunilor a fost înlocuit cu metafora geodezică a straturilor sociale. În plus, ideea națională a destinului istoric al românismului este înlăturată de ideea socială a luptei de clasă fără considerente naționale. Iar principiul motric al istoriei devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
informațional al literaturii didactice. Direcțiile prescrise de internaționalismul proletar și patriotismul socialist, cu puternicele lor accente antinaționaliste, au condus către înlocuirea ideii naționale, care până atunci a constituit coloana vertebrală a istoriei românești, cu ideea luptei de clasă noul principiu motric al istoriei. Turnura abruptă de la naționalism la socialism s-a repercutat nemijlocit și asupra memoriei românești, a cărei formulă sedimentată istoric în cadrele naționaliste a fost dezintegrată și reconstituită pe temelii socialiste. Originea românilor a fost puternic slavizată, iar întreaga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază, mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe ,,insight”înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
proprie de înțelegere a proceselor, se poate vorbi de trei tipuri de învățare (Kurt Egger, Melcolin și Heidelberg) citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Învățarea motrică este un tip de învățare care se diferențiază de celelalte tipuri, fiecare gest motric voluntar ce compune bagajul motric individual (mers, scris, schiat, înot etc.) făcând obiectul unei învățări rezultată din exersare. Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se poate vorbi de trei tipuri de învățare (Kurt Egger, Melcolin și Heidelberg) citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Învățarea motrică este un tip de învățare care se diferențiază de celelalte tipuri, fiecare gest motric voluntar ce compune bagajul motric individual (mers, scris, schiat, înot etc.) făcând obiectul unei învățări rezultată din exersare. Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale. Au fost și sunt preocupări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Învățarea motrică este un tip de învățare care se diferențiază de celelalte tipuri, fiecare gest motric voluntar ce compune bagajul motric individual (mers, scris, schiat, înot etc.) făcând obiectul unei învățări rezultată din exersare. Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale. Au fost și sunt preocupări în conturarea unei teorii a învățării motrice, pornind de la observații și cercetări experimentale în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]