771 matches
-
culturii și istoriei strămoșești. Scrierile acestui neam ,,barbar” și ,,neștiut” de Meliton se găsesc amintite une-ori în scrierile grecilor din secolului Vll î.e.n., în Egiptul lui Hermes Trismegistos sau în Siria și Palestina. Toate izvoarele antice ne informează că iudeo-creștinis- mul practicat de zeloții iudei era aproape apus la sfîrșitul secolului ll iar creștinismul neamurilor în aceeași perioadă abia își ștergea puchii de la ochi. Vin și întreb cu mult năduf: despre care filozofie creștină scria în aceeași vreme episcopul Meli-ton că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mușcau limbile de durere. Și au hulit pe Iahwe din pricina durerilor lor, și din pricina rănilor lor rele, și nu s-au pocăit de faptele lor.” Cred că aici el prezintă tot la șmecherie în drăcie cum a fost distrus creștinis- mul arimin în imperiul roman prin planul lui Ambrosie și nimicirea statului get de la nordul Istrului de către huni în anul 381 dacă nu or fi fost îndemnați fioroșii asiatici chiar de către șărpăria iudeo-satanistă. Pînă în anul 440, hunii nu i-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
naturală. Omul nu se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat, ca ipostazele personalității din filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci în identitate totală cu polii existenței. E drept că se află în această poziție numai legiuitorul, pe când omul obișnuit, "mul resentimentului", fiind consumatorul "alorilor eterne", migrează când către un capăt, când către celălalt, nereușindu-i nici renunțarea la propria natură sau identificarea cu ea, nici deicidul. Prin acest topos antropologic, filosofia lui Nietzsche dezvăluie un model de reconstrucție a umanului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dată în istoria umanității, prin Apostolul Petru, se ia atitudine împotriva celui mai teribil flagel care cuprindea omenirea în întregul ei și anume robia (sclavia), considerată de înțelepții timpului (chiar și de Aristotel) ca o stare naturală și chiar mai mul t, ca un dat natural. Le oferă așadar sclavilor speranța creștină „căci este un har când împlinindu-ți în conștiință datoria față de Dumnezeu care știe totul, înduri pedepse și suferi pe nedrept. Ce glorie este dacă făcând greșeli sunteți bătuți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de rezultatul obținut de acestea în alegeri sau de tipurile de coaliții care se pot forma într-un anumit sistem politic. Conform lui Riker, în funcție de sistemul de vot, comportamentul partidelor în ceea ce privește maximizarea numărului de voturi se schimbă. Așadar, în siste mul pluralitar, parti dele vor avea tendința de maximizare a numărului de voturi și de a menține un sistem bipartid. În schimb, în cazul repre zentării pro porționale sau al sistemului majoritar în două tururi nu este necesară maximi zarea numărului
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
neînțelegerile s-au adîncit odată cu trecerea anilor. B.C. Toți cei pe care i-am întrebat s-au arătat nostalgici cu privire la Grupul celor Zece. Le-ar plăcea să regăsească atmosfera care domnea acolo. H.A. S-a încercat acest lucru în mai mul-te rînduri. Am vorbit despre asta la CESTA și au existat cîteva întîlniri în cadrul GRIT. Apoi au fost organizate întîlniri la La Villette, sub influența lui Jacques Robin, dar nu mai era același lucru. De comun acord cu președintele de la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacob. Teoriile despre auto-organizare ale lui von Foerster și teoriile lui von Neumann au ușurat înțelegerea trimiterilor pe care mi le oferea Henri Atlan. Astfel că perioada aceasta dintre 1967 și 1973 a fost rodnică pentru mine, mi-a adus mul-te lucruri. Grupul celor Zece e inseparabil de aces-te zone de influență. Retransmiteam Grupului celor Zece ceea ce învățam, iar participanții reacționau. De altfel, am creat Centrul Royaumont pentru științele omului în 1972 pentru a încerca să promovez aceste idei într-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în considerație sexul, vârsta, statusul de fumător, TAS și nivelele colesterolului total. Grundy și colab. considerau că suma factorilor de risc categoriali utilizată în scorul european este inferioară ca semnificație adunării factorilor de risc gradați utilizată în scorul AHA/ACC28. mul european E2ndJTF (Coronary Risk Chart conform Recommendations of the Second Joint task Force of European and other Societies on Coronary prevention, 1998). Aceste recomandări europene, utilizând factori de risc abordați categorial, au avantajul simplității, interpretarea făcându-se în funcție de nivelul de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
lui Eminescu, istoria cunoștea un asemenea Matei Basarab), sunt urmașii fanarioților din veacul al XVIII-lea, sunt fiii grecilor de la 18211 . Eminescu e așa de cu pasiune pornit împotriva forme-lor noi, încît laudă vechiul regim, uitând că a fost fana mul ("roșii") n-a prins ca în Muntenia. Eminescu, deci, e plin de laude pentru Moldova și din acest punct de vedere (Culegere..., p. 46), iar lupta Moldovei critice împotriva Munteniei novatoare Eminescu o consideră, conform cu teoria păturii suprapuse, ca lupta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
privite de toat? lumea din Rom�nia, m? au invitat de nenum? rate ori la ei acas? ? i m? au ajutat foarte mult �n munca mea. F? r? ei, proiectul meu n? ar fi devenit realitate. A? vrea de asemenea s?? i mul? umesc profesorului ? tefan ? tef? nescu. Arhivele (coresponden? a profesorului�Iorga ? i alte materiale) mi? au devenit accesibile la recomandarea lui. S�nt recunosc? tor pentru sfaturile ? i ajutorul pe care mi l? au dat colegii mei de la Institutul de Istorie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
St? nescu, fostul Director al Institutului de Studii Sud? Est Europene, care m? a ajutat ? i mi? a dat multe materiale. Bizantinolog că ? i Iorga, profesorul St? nescu m? a sprijinit cu generozitate �n cercet? rile mele. A? vrea s?? i mul? umesc ? i domnului Frasin Munteanu? R�mnic, custodele Muzeului �Nicolae Iorga� de la V? lenii de Munte, fiul credinciosului locotenent politic al lui Iorga, D. Munteanu? R�mnic, pentru materialele pe care mi le? a furnizat ? i pentru amintirile pe care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
amintirile pe care mi le? a relatat. �i s�nt recunosc? tor ? i domnului Ioan Kog? lniceanu, nepotul fondatorului Rom�niei moderne, pentru ajutorul acordat, ca ? i multor altora care m? au ajutat �n vremuri politice dificile, asum�ndu?? i mari riscuri. Mul? umesc funda? iilor A.C.L.S., I.R.E.X. ? i Fulbright care au f? cut astfel că cercetarea mea s??? i ating? scopul. Ultimului pe list? , dar nu celui din urm? , �i mul? umesc Centrului de Studii Rom�ne? ți din Ia? i, care a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care m? au ajutat �n vremuri politice dificile, asum�ndu?? i mari riscuri. Mul? umesc funda? iilor A.C.L.S., I.R.E.X. ? i Fulbright care au f? cut astfel că cercetarea mea s??? i ating? scopul. Ultimului pe list? , dar nu celui din urm? , �i mul? umesc Centrului de Studii Rom�ne? ți din Ia? i, care a f? cut posibil? publicarea biografiei lui Iorga scris? de mine, ? i mai ales dlui Dr. Kurt W.�Treptow pentru c? a depus at�ta trud? asupra manuscrisului meu. CUV
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tabere de concentrare, trimi? �ndu-i apoi �n lag? rele naziste. Ț�n? rul Nicholas a fost �repartizat� la Auschwitz, unde avea s? -l g? seasc? sf�r? ițul conflagra? iei. Cu povară holocaustului ? i cu o repede-asumat? clarviziune � s? ne amintim c? mul? i intelectuali s-au l? sat cuceri? i �n acei primi ani de �idealurile nobile� ale comunismului � el a trecut f?? i? �n tab? ra celor socoti? i �indezirabili�, pentru c? subminau �dictatură proletariatului�. Autorit?? ile sovietice, �n deplin? complicitate cu cele maghiare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iu acestei istorii. Am fost primul occidental care a avut acces la numeroase surse primare, inclusiv la coresponden? a lui Iorga, care a avut convorbiri cu membrii familiei lui ? i a consultat arhivele familiei. �n plus, am avut convorbiri personale cu mul? i oameni care l? au cunoscut (inclusiv cu membrii G? rzii de Fier care l? au asasinat). Am inclus ? i c�teva materiale relevante pentru actuala tragedie din Balcani. Această deoarece importan? a vie? îi lui Iorga �n zilele noastre const
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că s? folosim cuvintele lui, drept �fapte �nc? p?? �nate�. Nu? i pl? ceau (poate c? nici nu le �n? elegea cu adev? raț), dar recuno? tea existen? a lor ? i a �nv?? at s? coexiste cu na? iunea. �n zilele noastre, mul? i intelectuali consider? na? iunea drept domeniul �na? ionali? tilor�. Aceste ? coli filosofice revizioniste �ncearc? s? p? trund? p�n? ? i �n istoriografie, resping�nd importan? a tr? s?turilor na? ionale 8. Ei uit? �n ce const? diferen? a dintre ? ovinism ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politician? Exist? oare vreo cale prin care na? ionalismul s? fie asimilat cu omenirea? Na? ionalismul, ca ? i socialismul, capitalismul ? i fascismul, s? a n? scut �n Europa. De aici ? i?a f? cut el drum �n restul lumii. �n timpul r? zboiului rece, mul? i oameni se temeau de un M�nchen nuclear. �n zilele noastre exist? o mai mare �? ans? � de pericol din partea unui Sarajevo inadvertent (posibil unul nuclear) din cauza nerecunoa? terii identit?? îi unei na? iuni11. Dar �nainte de a reveni la istoricul? politician
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
imperiilor habsburgic, otoman ? i rusesc. Toate aceste popoare au un trecut tragic ? i un prezent plin de primejdii. Toate aceste popoare au cunoscut istorii tragice de libertate pierdut? , identit?? i �mpov? rate de obligă? îi, masacre ? i grani? e fluctuante. Mul? i vor considera dramă acestei zone � a? a cum a f? cut? o Mircea Eliade � drept o �fatalitate istoric? �. Dar trebuie s? ? inem seama de faptul c? unii oameni manifest? , mai mult interes fă?? de sim? ul istoriei dec�ț fă?? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Ludjevit Gaj. S�rbii au avut ? i ei un venerabil politician istoric �n persoana lui Slobodan Iovanovici. ?i Ungaria a avut o serie de politicieni? istorici: Mih�ly Horv�th, Gyula Szegf� ? i B�lint H�man. Dup? 1989, at�ț de mul? i istorici au intrat �n politic? ? i �n diplomă? ie �nc�ț o parte dintre unguri au �nceput s? vorbeasc? despre o �dictatur? a profesorilor de istorie... � Polonia �l are pe Oscar Halecki. �n Austria, Redlich ? i H.�Friedjung au ap? raț �misiunea austriac?. � �n Bulgaria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lor materne au fost importante. Că s? nu mai vorbim de ghinionistul prim? ministru din timpul celui de al doilea r? zboi mondial, arheologul B.�Filov. Din r�ndul acestor na? iuni, �n nici o ? ar? nu s? au ridicat at�ț de mul? i politicieni? istorici că �n Rom�nia. Poate c? nici un na? ionalism nu a fost at�ț de frustrat că na? ionalismul rom�nesc13. Rom�nia �i are pe Nicolae B? lcescu, pe Mihail Kog? lniceanu, pe Titu Maiorescu, pe Gheorghe Br? tianu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nii nu se aflau �n Transilvania ? i, prin urmare, �n Rom�nia zilelor noastre, �nainte de secolul al XII-lea. Ei s? au înfiltrat cel mai mult �n Transilvania (? i �n �ntreaga zon?) �n secolele al XII-lea ? i al XIII-lea că p? stori seminomazi. Mul? i istorici occidentali s�nt de acord cu o prezen?? latin? conținu? �n regiunea această. Solu? ia modern? se bazeaz? mai pu? în pe argumente istorice c�ț pe omogenitatea lingvistic? ? i etnic? ? i pe dreptul la autodeterminare. Iorga a fost cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
are includea Basarabia ? i Bucovina). Rom�nii s? au cre? tinat printre primii. Datorit? pozi? iei lor geografice, au adoptat cre? tinismul prin intermediul Bizan? ului, devenind singurii latini care nu s�nt de riț româno? catolic. Dup? c?derea Constantinopolelui, mul? i greci bizantini s? au refugiat �n principatele rom�ne, care, ajung�nd la o �n? elegere cu turcii, ? i?au p? strat �ntr? o oarecare m? sur? independen? a. Principatele rom�ne au luptat �mpotriva turcilor, dar, d�ndu?? i seama
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ilor �n vecinul lor de la r? s?riț. Iorga credea �n dictonul lui Napoleon c? politică extern? a unei ?? ri este determinat? de geografia ei. Nici o ideologie mesianic? nu va schimba natură organismului considerat de el drept constituind o na? iune21. Mul? i rom�ni se pl�ng �n leg? tur? cu standardul dublu atunci c�nd este vorba de judecarea politicii unei mari puteri �ntr? un fel ? i de cea a ?? rilor mici �n alt fel. Dac? o mare putere face ceva reprobabil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
via? a nu era nici liber? , nici u? oar? acolo. Datorit? cooper? rîi rom�nilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminat?. Boierii rom�ni, foarte activi, au f? cut tot posibilul ca mizeria ?? ranului s? fie total?. Mul? i dintre ace? tia nu erau rom�ni. Gra? ie domniilor fanariote, g? sim greci printre ei, a? a cum demonstreaz? numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat, Lahovari, Sturdza, Ghica. Cel care vrea s? �n? eleag? filosofia lor oriental? despotic? trebuie s? caute
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Guvernul rom�n f? cea foarte multe �mprumuturi, iar concesiunile erau disponibile dac? guvernul era docil. Astfel, pe la sf�r? ițul secolului, capitalismul ? i imperialismul erau �n plin av�nt, cu str? ini sau nonetnici rom�ni �n multe pozi? îi cheie. Erau foarte mul? i greci, armeni ? i evrei. �n Rom�nia existau ? i alte na? ionalit?? i, �ns? , pentru na? ionali? ți, evreii erau cei mai numero? i ? i mai periculo? i. �ntruc�ț autorul acestei c? r? i va exprima unele puncte de vedere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]