632 matches
-
modelată de categoriile de percepție și mecanismele de gîndire specifice punctului de vedere iudeo-creștin. De pildă, oamenii care trăiau în interiorul orizontului existențial promovat de Biblie și scrierile adiacente au trebuit să internalizeze conceptul unei divinități destul de abstracte, cel puțin în comparație cu multiplicitatea animist-panteistă a religiilor tradiționale pe care o găsim în Grecia și Roma Antică, în Africa și, practic, în tot restul lumii. Un astfel de concept radical al abstracțiunii divine a încurajat, poate chiar a declanșat, un mod de gîndire bazat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu este deosebit de utilă pentru relevanța empirică. Pentru îndeplinirea obiectivului indicat este mult mai oportună adoptarea a două direcții diferite și complementare: prima, care poate fi denumită cea a tipologiilor multiple, reia mecanismul tipologiei clasice, dar îl îmbogățește cu o multiplicitate de criterii relevante în comparație cu tipologiile tradiționale care nu amintesc mai mult de două dimensiuni. A doua direcție, care poate fi cea a tipologiilor "polarizate" (Lijphart, 1984 și 1999), izolează două modele cu caracteristici opuse. Tipologii multiple. În ceea ce privește propunerea de tipologii
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sinaeretică. Într-un cuvânt, el discuta universalitatea relației materiale și dezvăluie ochiului Filozofiei toate inferențele care, până atunci, au zăcut ascunse în spatele acestei universalități. Dar oricât de admirabila ar fi concizia cu care el tratează fiecare aspect al subiectului, simpla multiplicitate a acestor puncte generează o mare cantitate de detalii și, astfel, o involuție a ideii, ce distruge orice individualitate a impresiei [s.n.]12. Eureka da expresie năzuinței lui Poe de a construi "un poem al universului", o operă completă, care
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tendons instinctivement a solidifier nos impressions, pour leș exprimer par le langage" [solidificam impresiile noastre pentru a le exprimă apoi prin limbaj]4. În felul acesta, "leur primitive et vivante individualite" [individualitatea primitivă și vie a lucrurilor], substituita printr-o multiplicitate de detalii impersonale, generale, ne scăpa 5. În schimb, continuă Bergson, percepția artistului este activă. Ea sporește precizia, clarifica și intensifica datele percepției comune, printr-un energic proces de proiecție, ce implică, deopotrivă, jocul imaginației și al memoriei: Care este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
luna și lira"74. Durată umană este una deschisă spre alte durăte, inferioare sau superioare ei, pe care le poate integra, o trambulină ("tremplin"), cum spune Deleuze, pentru a ne instala în ființă - care, în sine, nu este decât o multiplicitate de durăte. Dar coexistența virtuală a tuturor nivelelor trecutului, extinsă la întreg universul, are o singură semnificație: " Totul se petrece ca si cum universul ar fi o Memorie formidabilă" [s.n.]75. În "Evoluția creatoare" (1907), viața însăși este comparată unei memorii, genurile
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
experiență unității opuselor sau paradoxurilor - depășirea gândirii care operează doar cu opoziții - , la experiența unității ce se află dincolo de lumea noastră duală, acea unus mundus, potențială, a primei zile a creației, cănd nimic nu există în actu, fără dualitate ori multiplicitate, când doar Unul există. Poetul român, ca și modelul său american 39, concepe poiesis-ul în mod asemănător. Actul de creației, spune el, "trebuie considerat că rezultatul unui întreg și neîntrerupt efort de integrare (conștient sau subliminal) [s.n.] chemat să corecteze
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
planului lui Dumnezeu" [the plot of God], iar artistul, drept "un jucător divin" [a god-player]7. Singură, Știința (că forma supremă de cunoaștere utilă a lumii) nu poate accede la fondul de nostru de existență, care nu este decât o multiplicitate eterogena de fuziune, virtuală ("cer solidar"), pentru ca acest lucru implică, nici mai mult, nici mai putin, decat depășirea condiției umane. O poate face ("forțează") însă, doar în alianța 8 cu Poezia, prin intermediul intuiției estetice. Poziția lui Barbu, credem noi, este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sub imperative absolute, este, mai curând, "condamnat" să rătăcească perpetuu, pe oceanul vieții, căutând neobosit tărâmul, care să îi "închidă" peregrinarea. Iată de ce, doar direcția călătoriei imaginare este fixată, cu oarecare precizie - "cerul solidar" (formând deci un tot unic) - spațiul multiplicității virtuale de fuziune, fondul nostru de existență, situat dincolo de "tronul occidental", localizat în vest, în care soarele își încheie călătoria pe bolta cerească și se stinge, "moare" (pentru a răsari apoi din nou în est), abisul oceanic, - adica tărâmul de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
conținut și conținător, hotărât de artist. Decupata, în conformitate cu istoria interioară a lucrurilor, contractând și condensând intervale uriașe ale acesteia, adăugând apoi dimensiunea istorică proprie creatorului, oferită lui de memorie, reducând calitățile obiectelor la elementele minime ce le constituie, la o multiplicitate de oscilații / vibrații, i.e., fragmente de continuitate în care se risipește mișcarea totală, la care participă, imaginea artistică se constituie că o formă radianta, deschisă, emanând o energie ce se răsfrânge în afară. Tocmai imobilitatea ei aparentă, atestă existența mobilității
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
moarte, 46, 151, 163, 197, 198 modernism, 40 modul, 46, 87, 142, 158, 168 Monos, 59, 60, 67, 68, 80, 93, 95, 103, 108, 123, 130, 134, 167, 206 Moréas, Jean, 17, 69, 118, 119, 132, 133, 136, 193, 197 multiplicitate, 21, 33, 53, 91, 157, 180 muzică, 33, 105, 170 N Narcis, 142 natură, 57, 63, 66, 92, 99, 123, 127, 137, 147 navă, 156, 159 nebuloasa, 87 noapte, 45 Novalis, 13, 17, 40, 174, 175, 181, 199, 203 O
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
arhitectură a generat spațiile respective. Limitele nu mai sunt la fel de clare ca În spațiul generat de tectonica tradițională și tind să se dizolve În peisaj. „Arhitectura se Întinde În toate direcțiile În loc să fie ținută Într-un plan, intervenind ideea de multiplicitate. ― (Mostafavi 2001: 12) Această depășire a limitelor face posibilă perceperea unor proiecte aparent mici, locale, ca mult mai Întinse sau la scări mai mari. Nu putem ști Încă dacă arhitectura topografică reprezintă o posibilă soluție pentru marea Încercare a zilelor
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
realismului la copil: În primul rând limita dintre eu și lumea exterioară este mult mai vagă la copil decât la noi și, În al doilea rând, realismul se prelungește În „participări― și În atitudini magice spontane. Copilul nu a descoperit multiplicitatea perspectivelor și rămâne Închis În a lui, ca și cum ar fi singura posibilă; el face afirmații nefondate, pentru că nu simte nevoia de a convinge. De unde jocul, fabulația, tendința spre convingere imediată. Copilul Își construiește adevărul său, la fel Își construiește și
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
din Caiete, Simone Weil chiar opunea libertatea verticală liberului arbitru, în măsura în care cel din urmă calculează în funcție de obiectivele și de interesele eului. Fie și în toată extensiunea lui, liberul arbitru nu îl scoate pe om din domeniul alternativei, al dualității, al multiplicității. La limită, el riscă să-l întîrzie chiar în domeniul individualului. Autori contemplativi ai marilor tradiții au dat libertății un sens mai radical, legat de condiția originară a omului, model și sinteză a universului. Eliberarea verticală, ultimă, nu se obține
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în care trebuie să se pronunțe asupra nucleelor tari ale credințelor, asupra crezurilor religioase în litera lor diferită. Tocmai aici, unde se pune în discurs ceea ce fiecare religie privește ca esențial despre Unul divin, tocmai aici diversitatea pare de nedepășit, multiplicitatea pare ireductibilă. Iată un paradox care ne poate reaminti în mod frapant, imperios, deosebirea de nivel dintre experiența noetică și formularea ei conceptuală, faptul că cea din urmă nu este decît figură orientativă spre adevărul eliberator perceput de cea dintîi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar nu soluția de tip paradoxal a prevalat în modernitate, ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
or). Comunicarea neîntreruptă între creație și Creator a fost suprimată în momentul păcatului lui Adam, cînd voința lui inferioară s-a separat de Voința divină Atunci s-a născut individualitatea omului, avîndu-și sursa în separarea de Dumnezeu, de unde decurge proliferarea multiplicității. A fi liber, în termenii lui Berdiaev, înseamnă a învinge sau a absorbi obiectivările, a-ți realiza subiectivitatea de om total, microcosmos și microtheos totodată Acesta este pentru el sensul creației. Activitatea creatoare a omului constă în trans-obiectivare, în transfigurare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
funcționează astăzi mai ales după o paradigmă comercială, ca opțiune între numeroase oferte, de unde o selectăm cu greu pe cea favorită, lăsînd la o parte cu regret o mulțime de altele, poate la fel de convenabile. Libertatea tîrziu modernă presupune și potențează multiplicitatea luxuriantă, ireductibilă, de unde ai din plin de ales ceea ce convine cît mai bine singularității tale. Societățile vechi nu ignorau deloc, în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună, fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
infern. Ceea ce fac nu știu căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc (Romani, 7, 15 și 19). Deși cunoașterea, rațiunea, discernămîntul au, evident, primul rol în identificarea justă a dualității sau a multiplicității în fața căreia omul are de ales, voința pare să le întreacă în importanță. Ea este cea care face efectiv gestul alegerii, ea este cea care în calitate de voință liberă realizează suveranitatea (autexousia) omului sau în calitate de voință aservită constrîngerilor ori patimilor îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o libertate imperfectă. Dacă, în Facerea, liberul arbitru este chipul dintîi sub care se manifestă libertatea umană, acesta nu este totuși chipul ei desăvîrșit. Liberul arbitru situează deja ființa la răscrucea dintre Unu și dualitate, o atrage deja spre domeniul multiplicității, al schimbării, al disjuncțiilor (și, ca atare, al limitărilor), al netotalității. Cîtă vreme libertatea de alegere tinde să se conserve cu orice preț, să-și rămînă sieși suficientă, ea menține ființa umană în domeniul diversității, acolo unde alegerea se poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mult sau mai puțin, potrivit expresiei lui Cusanus, în domeniul lui dies und das, potrivit expresiei lui Eckhart, în teritoriul particularului cu nesfîrșite posibilități, cu indefinite creșteri și descreșteri Ea riscă să devină libertatea de a te instala în domeniul multiplicității, de a te mișca liber de la o variantă de limitare la alta. în schimb, orientată spre dincolo de sine, înțeleasă ca libertate funcțională, libertatea de alegere își extinde imens cîmpul de aplicabilitate. Ea se exercită atunci asupra domeniului lui mai mult
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte sau alta ; alege principiul cu toate consecințele lui mai degrabă decît anumite consecințe cu excluderea celorlalte.2 în sens filozofic, ca și religios, libertatea de alegere poate conduce dincolo de domeniul multiplicității atunci cînd se decide în favoarea totalității, iar nu a fragmentului ; atunci cînd concepe virtutea nu atît ca opusă viciului, cît în Principiul ei, spre care îndreaptă dinamica subiacentă oricărei virtuți ; atunci cînd optează pentru dimensiunea transcendentă a persoanei, dar înțeleasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Un model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit modelul alegerii pe multiplicități luxuriante, dar calitativ omogene, scanate de consumatori. Gîndirea europeană modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate de ideea Unității, de căutarea Unului, de aspirația persoanei spre totalitate. Cu geometria ei, atotprezentă în civilizația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aceea, un suflet liber (ein ledig gemüete) este, la Eckhart, un suflet vid, golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice domeniu după modelul pieței. E un model ca oricare altul, și el valorificabil din punct de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit cu ochiul spiritual, modelul pieței poate provoca orientarea ființei spre alegerea întregului, poate susține trecerea ei către celălalt înțeles al libertății. Diversitatea religioasă a lumii va putea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]