17,288 matches
-
Așa-zișii "salvatori" veniți să se distreze și anul acesta la Fânfest nu numai ca nu ne-au ajutat cu nimic, dar am avut permanent sentimentul amar că ne calcă în picioare demnitatea de miner și voința noastră de a munci și a ne câștiga existența. Activiștii de la Fânfest profită de ani buni de situația și de problemele oamenilor amărâți din Roșia Montană, fără să fie trași la răspundere. Beneficiarii acestui festival nu sunt locuitorii din Roșia Montană, așa cum se laudă
FÂNFEST: Mesajul locuitorilor din Roșia Montana pentru FÂNSENIȘTI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21794_a_23119]
-
public, să-i taxeze pe români ca să-și îndoape baronii, să distrugă economia și locurile de muncă. Am mers întotdeauna pe calea dreptății. Am slujit România spunând mereu adevărul: România este o țară fundamental bună, cu oameni care vor să muncească, sunt corecți și care vor înțelege mesajul meu pentru o construcție solidă în România, pe care să o simtă a lor", a replicat Monica Macovei, pe pagina sa de Facebook.
Monica Macovei îi răspunde lui Victor Ponta. "Se inspiră din infractori ca Năstase" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21878_a_23203]
-
Puiu Călinescu, Octavian Cotescu, Anda Călugăreanu. TOMA CARAGIU a fost înmormântat la cimitirul Bellu din București. JEAN CONSTANTIN, un mare comis al scenei românești JEAN CONSTANTIN s-a născut la data de 21 august 1928, la Techirghiol. A început să muncească la Constanța, ca muncitor normator, unde a cunoscut oameni talentați alături de care a înființat o brigadă artistică. Apoi a început să joace la Casa de Cultură, iar din 15 decembrie 1957 s-a înființat secția de estradă din cadrul Teatrului de
TOMA CARAGIU și JEAN CONSTANTIN și-ar fi sărbătorit, pe 21 august, zilele de naștere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22148_a_23473]
-
creștin de atingere a sfințeniei prin excelență profesională, în general. Conform principiului creștin al „sfințeniei la locul de muncă”, pus în practică de acest sfânt creștin care a trăit în sec. al IV-lea, omul - conștient că modul în care muncește îl ajută la mântuire - acționează în spațiul public nu atât după interes, cât mai ales după virtute, urmărind desfășurarea unei vieți de calitate.
Pelerinaj la moaștele Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon () [Corola-journal/Journalistic/22270_a_23595]
-
română), iar carabinierii sunt deja obișnuiți cu sonoritatea românei. Vehemența non-patriotică a tânărului cu care discutam era împărtășită de amicii săi zidari și chelneri (din fericire, nu avea și amici hoți, întrucât el însuși era hotărât să-și câștige viața muncind), iar virulența împotriva politicienilor români de toate calibrele era vizibilă. Dacă ar fi avut un nivel decent de cultură, tânărul acesta ar fi fost un pamfletar redutabil, fiindcă avea asemenea stofă. închei portretul tânărului român stabilit la Veneția, întrucât articolul
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
Iar mai de curînd, același Adrian Păunescu se plînge că nu se mai înțelege cu conducerea de la Tele 7. Și atunci care e problema? Adrian Păunescu ar avea toate motivele să se retragă de la un post de televiziune pentru care muncește pe gratis și cu a cărui conducere se află în conflict. Dacă nu se retrage, atunci bardul realizator o fi avînd motive personale să n-o facă. Iar unul dintre ele pare a fi și acela că e puțin probabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
lămuritorii" (unde și cum vor mai fi viețuind ei astăzi?... În ce partide vor mai fi activînd ei oare?...) recitau neobosit - roboți impecabil programați pentru așa-numita activitate de la om la om: este bine în colectiv. Nu mai dați cote. Munciți mai puțin și aveți mai mult. Bătrînii, bolnavii vor primi pensii mari (cf. Florică Nae Vlad, p. 22) și: o să fie bine, nu o să mai aveți grija pămîntului, o să umblați cu ceas pe mînă, o să fiți domni (cf. Petru Mihnea
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
din C.A.P.-eu (...) (Cf. Petru Mihnea, p. 31) Ce-au făcut acolo, să le dea cererile...! Era Florescu, unu', activ dă partid. I-a chemat ca să zică că le dă cererile, să-i pornească la muncă, că nu mai muncea nimeni. Nimic. Și l-au bătut: era Florescu cu capu' spart. M-am dus și io. Bărbatu-meu: "nu te du, fă!" M-am dus, că trăgea clopotele. Era lume. Mă-ntorsei și mă uitai pă șosea: zece, douășpe mașini
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
gândea pentru noi Iliescu - vă mai aduceți aminte lozinca preferată a oamenilor săi: Nu ne vindem țara!"?) - au făcut ca doar o infimă parte din cetățenii acestor țări să-și caute de lucru departe de casă. La ce bun să muncești în Austria sau Franța, când poți avea un salariu foarte bun stând liniștit lângă nevastă? Din aceste motive, cred că occidentalii vor mai risca o dată. Atât Bulgaria, cât și România sunt țări de care trebuie ținut seama. Am avut prilejul
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
credem că merită... Îmi spunea și domnul Marco Cugno, acum două luni, într-un interviu, că aceasta e singura modalitate de a se "aproviziona", în afară de bunăvoința unor prieteni români. Dar nu mi se pare o soluție pentru niște oameni care muncesc în folosul difuzării culturii române și cărora le sîntem atît de îndatorați... Sigur că nu e o soluție, fiindcă de multe ori nu mai găsim cărțile ce ne-ar fi interesat, sau la București nu le găsim pe cele apărute
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
sus, nimeni nu se iubește". Din recentul număr Tradiții în tranziție o fină expertiză a psihologiei românului făcută de Tita Chiper: "La emisiunea Profeții despre trecut (30 iulie), Silviu Brucan vorbește, la un moment dat, despre capacitatea românilor de a munci bine și eficient atunci cînd sînt angajați în străinătate." Ca să trăiască bine, așa ar trebui să muncească și aici, în țară". Brusc, intervine un clip publicitar: "sunînd la 89.89...puteți deveni proprietarul uneia din cele 10 mașini, ultimul tip
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
făcută de Tita Chiper: "La emisiunea Profeții despre trecut (30 iulie), Silviu Brucan vorbește, la un moment dat, despre capacitatea românilor de a munci bine și eficient atunci cînd sînt angajați în străinătate." Ca să trăiască bine, așa ar trebui să muncească și aici, în țară". Brusc, intervine un clip publicitar: "sunînd la 89.89...puteți deveni proprietarul uneia din cele 10 mașini, ultimul tip..." Racord liniștitor: ce să mai umble oamenii să lucreze din greu, ca prin străinătăți, cînd "numai cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
de secol. În cercul macedonskian a stat - el cel mai tînăr dintre comilitoni și, probabil, cam neluat în seamă, o vreme. Dar ce a auzit în casa maestrului și la cafenea, a mărturisit apoi, l-a fortificat și antrenat sufletește ("Munceam pentru un ideal, discutam și beam"). Neasimilabil, n-a făcut purici nici în cercul de la Literatorul, nici în cel de la Vieața Nouă. Nu era, observă biograful său un cenaclist adevărat. S-a complăcut în atmosfera birturilor, tavernelor, grădinilor, mustăriilor, crîșmelor
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
obișnuință, fiindcă dacă ceva progresează, nu progresează atît omul, cît limba, mai ales în situații cumplite care neapărat cer să fie numite, denumite... Stanciu Tănase, responsabilul cazanului de fabricat țuică, altul decît cel cu cada de prune puse la fermentație. Muncește ziua și noaptea. Îl întreb: - Cînd dormi? - Între timp, zice el, și mă face să rîd, replică formidabilă și ea în gura unui țăran din centrul țării... Auzi: Între timp! * Stanciu Tănase povestește cum s-a dus el la mare
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
un scris la altul se tot gîndea, spre a găsi o formă mai concentrată. Aceasta mi s-a întipărit în minte și m-a făcut să înțeleg că nu se scrie cum îți trăznește prin cap, ci trebuie chibzuit și muncit la scris". Așadar, patima creației se desfășura cu tot chinul de rigoare, doar că se apela la serviciile unui scrib. Se povestea că scotea de prin 1858, aproape anual, cîte o mică broșurică, într-un tiraj de zece mii de exemplare
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
o tot așa de valabilă constatare cu privire la economia subterană: "Altă pîine cumpără banul muncii și altă pîine fură banul șiret. Banul parazitar naște inși parazitari, familii parazitare și clanuri." Și, în aceeași ordine de idei la negru: Tot ce se muncește în întuneric - afară de cărbune și diamant - miroase a sînge și se grupează în seria asasinatului cu tîlhărie." Doriți exemple din ziarele de azi dimineață? Politicienii limbuți și ineficienți își primesc și ei partea: "Surugiul teoretic, și în politică și în
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
Munca în zadar" (""Opera de trei parale" sau cooperativa "munca în zadar"" - RL 2030, 1996, 2), denumiri de ocupații inutile - "ajutor de băgător de seamă" - și chiar proverbe și lozinci care pastișau îndemnurile oficiale la muncă ("Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc"; "Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese"; Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea;/ Cine-i leneș și chiulește are tot așa" etc.).
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
ocupații inutile - "ajutor de băgător de seamă" - și chiar proverbe și lozinci care pastișau îndemnurile oficiale la muncă ("Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc"; "Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese"; Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea;/ Cine-i leneș și chiulește are tot așa" etc.).
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
ar fi să ne pierdem vremea, spicuind din "scenariul" recent prea multele perle ale istoriografiei ceaușiste - azi savuroase în neverosimilul enormității lor - cu tot tacîmul cuvîntărilor conducătorului iubit și chiar al textului Internaționalei, mutat în "statul unitar geto-dac", unde "fierari muncesc cu voie bună sub porunca unui meșter care bate un fier cald", fiindcă (dialog) "la noi toată lumea muncește, cu sabia sau cu plugul", recte "pe ogoare fără haturi", fiindcă "cine nu ară și nu seamănă, nu culege". Ca să nu mai
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
în neverosimilul enormității lor - cu tot tacîmul cuvîntărilor conducătorului iubit și chiar al textului Internaționalei, mutat în "statul unitar geto-dac", unde "fierari muncesc cu voie bună sub porunca unui meșter care bate un fier cald", fiindcă (dialog) "la noi toată lumea muncește, cu sabia sau cu plugul", recte "pe ogoare fără haturi", fiindcă "cine nu ară și nu seamănă, nu culege". Ca să nu mai vorbim de sfruntata inadecvare a megalomanei maculaturi la minimala decență a structurilor filmice. Dar ar fi nedrept să
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
degeaba... Sper că are dreptate. Însă când observ că la expozițiile care se vor populare, precum cea dedicată recent lui Chardin, publicul discută despre pălăriile din tablouri care sunt sau nu la modă, mă gândesc la bietul coleg care a muncit, care a discutat cu rușii, cu americanii, cu brazilienii, ca să se pună de acord cu privire la împrumutarea unei pânze și... Cât despre criterii, cred că nu cel al rentabilității trebuie să primeze, nu trebuie să se cadă în industrie... O expoziție
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
lua temperatura, atunci cînd sunt "bolnav" de-o carte (a mea sau a altcuiva); scriu proză din dorința de-a fi în spațiu și timp (cei 10 km zilnici recomandați de C. Noica îi fac adeseori la masa de scris, muncind la o frază); poezia e respirație. Tocmai am încheiat o proză, Scriere la patru mîini (vezi Vatra, nr. 5, '99), în care vorbesc inclusiv de senzațiile mele în procesul scrierii. Într-un cuvînt: fac gesturi! Mă tem de înțepenire... M.V.
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
singură ediție critică adevărată din marii scriitori români? Să nu mi se scoată ochii cu variatele "ediții artistice", cu coperte superbe și pe hârtie de lux, tipărite, nu întâmplător, de Crăciun și de Paște. Vorbesc de edițiile serioase, de volumele muncite la sânge, cu variante, receptare critică, prefețe și postfețe profesioniste. A făcut "Editura Minerva" cuiva concurență neloaială? A luat ea pâinea de la gură vreunei edituri care ardea de nerăbdare să-i publice pe Agârbiceanu, Delavrancea, Ion Ghica, Sadoveanu, Arghezi, Coșbuc
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
Monica, sau să optez pentru Bodrov fiul și istoria a două Surori despărțite de soartă, mi-am acordat un moment de respiro să-mi clătesc ochii cu furnicarul de senin Babilon, în care toate etniile pămîntului conviețuiesc pașnic, locuind și muncind, după preferințe și capacități, în blocuri recent construite sau în cochete reședințe tip New England, care alternează cu giganți de sticlă și oțel, ce conservă - undeva la etajele superioare - cîte un element de stucatură, un antic fronton - ca o prețioasă
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
încheiem cu cîteva cuvinte din admirabilul editorial inaugural scris de Perpessicius acum treizeci de ani și reprodus parțial de Al. Condeescu: "Ti- tlul acestei publicațiuni, Manuscriptum, denumește, în forma lui solemnă, nu numai acea tortură dulce a manuscrisului care a muncit pe marii și pe micii scriitori, de la noi și de pretutindeni, dar și ceva din "farmecul manuscriselor", în primul rînd eminesciene, despre care scriam pe vremuri. Raportat la scrisul de mînă, tiparul este cam ceea ce, față de modelul viu, este fotografia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]