57,196 matches
-
ale unor vrednici preoți și ierarhi. Mă gândesc, în mod special, la cartea preotului Ioan Graure “Cinstirea părinților” și la reeditarea volumului “pentru neam și pentru lege” al Episcopului Iustinian Teculescu. În altă ordine de idei, Părintele Arhiepiscop Ioan al Munților este unul din ierarhii de vârf ai bisericii și ai țării, un model de slujitor valoros, modest, apropiat de popor, care nu și-a lăsat mintea și ambițiile omenești călăuzite și alimentate de aburii succesului efemer și deșert, cuvântul fiindu
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
și format eletronic și „Moldova Press”, publicație bilunară, fondată în 2010. Ne adresăm românilor, basarabenilor și vorbitorilor de limbă română din Grecia, alții decât românii, (care nu sunt puțini!). Printre cititorii noștri fideli, de exemplu, sunt și călugării români de la Muntele Athos. Având avantajul print-ului Ziarul românilor ajunge în insule, în toate colțurile Greciei, astfel încât toți românii aflați aici sunt informați despre tot ce se peterece în România, în Ellada, în lume. Să nu uităm că un computer nu reprezintă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
DESCĂLECĂTORUL, cu ALEXANDRU CEL BUN, cu ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT, cu MIHAI VITEZUL unificatorul de la Alba-Iulia, cu ALEXANDRU IOAN CUZA-unificatorul Principatelor Române, cu HORIA, CLOȘCA, CRIȘAN, și IANCU, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, cu eroica ARMATĂ ROMÂNĂ de la Mărăști, Mărășești, Oituz, Iernut, Munții Tatra, Tiraspol, Basarabia și Bucovina, neamul nostru a străbătut pericole pe care le-a trecut, atunci când au dat dovadă de UNIRE și DRAGOSTE FRĂȚEASCĂ. Amintim aici primele lupte împotriva lui Lysimah, Regele Traciei, fost general al lui Alexandru Macedon, împotriva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
Firește, ca să înțelegem toate aceste „uri”, trebuie să vedem cum era țara noastră atunci, ce teritorii cuprindea ea. Prin anii ʼ80 ai secolului al XIX-lea, România avea cam 137 000 de km pătrați și cuprindea Oltenia, Muntenia, Moldova dintre Munții Carpați și Prut (dar numai de la sud de Suceava începând) și Dobrogea (părțile centrale și de nord ale acestei provincii). Basarabia era, din 1812, ocupată de „muscali”, Bucovina se afla, din 1775, sub stăpânire austriacă (din 1867 austro-ungară), iar Transilvania
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
număr imens de homosexuali creați de societate, Dumnezeu a fost ucis de Occident. De ce oare admirăm atât de mult haosul Europei vestice? Noi avem oameni, noi știm sa trăim, noi râdem că fugim cu nașu de acasă o săptămână,în munți, cu corturile. Noi ne salutăm cu „Doamne ajută!” Noi avem un pamânt binecuvântat de oasele și sângele atâtor martiri... De ce s-au sacrificat atâția români pentru viitorul nostru și noi fugim ca vitele, în Occident? De ce acceptăm ca securiștii comuniști
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
la Abu Ghraib - Irak, sau Guantanamo - Cuba), a obținut primele informații, confirmate și amplificate de una din gazdele sale, Alexandru Alexandrescu din Dragoslavele-Muscel. Informații suficiente pentru arestarea și condamnarea în anii 1949-1950 a aproape 100 de persoane, atât “bandiți” din munți (“elemente dispersate”, conform jargonului Securității), cât și “bandiți” rămași în localitățile de baștină, susținători logistici (“elemente nedispersate”). În decembrie 1949, primul lot a fost transportat la București, fiind judecat de Tribunalul Regiunii a II-a Militare. Spre stupefacția judecătorilor, dar
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
decât în contextul generic al „FALȘIFICĂRII ALEGERILOR DIN 19 NOIEMBRIE 1946”, determinând repetarea alegerilor în acea comună, printre extrem de puținele din România în care comuniștii au fost obligați să repete alegerile. Aici, si, desigur, în cadrul general al “REZISTENȚEI ANTICOMUNISTE DIN MUNȚI”, așa cum de altfel apare numele său la Sighet, împreună cu ultimele haine care i-a fost dat să le mai poarte în scurta să viața. b) Confundarea județului Dâmbovița cu Argeș (localitatea Izvoarele; în 1946 era comună, se află astăzi în
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
în perioada 2005 - 2014, personal am detaliat aceste adevăruri despre prima grupare anticomunista “Haiducii Muscelului” (Dragoslavele-Muntele Roșu), despre unchiul meu, TRAIAN MARINESCU GEAGU, si despre bunicul meu, preotul profesor GHEORGHE COTENESCU, amândoi arestați în martie 1949 (unul fiind partizan în munți, celălalt oferind doar sprijin logistic, fiind și mult mai vârstnic). O astfel de conferința am ținut și la 7 mai 2014, la Târgoviște, iar pe afișul de semnalare a evenimentului apar chipurile rudelor mele, preotul profesor Gheorghe Cotenescu și TRAIAN
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
tânăr căruia, indiferent de scăderile sale, ținând seama de semnificația istorică a evenimentelor la care a participat (mitingurile democratice studențești din 8 noiembrie 1945 și 10 mai 1946; alegerile falsificate la 19 noiembrie 1946; hăituirea să prin țară și în munții Muscelului, ca membru al unei dintre cele mai importante organizații de rezistență anticomunista), dar și de circumstanțele excepționale cu care s-a confruntat (torturi sălbatice și șantajarea cu distrugerea întregii familii, inclusiv a preotului-gazda Gheorghe Cotenescu) i s-a impus
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
american Gregg Braden a susținut-o la București. Cercetător și speaker cu faimă internațională, Gregg Braden este, la rândul său, pionier într-un domeniu ce unește știința cu spiritualitatea. De peste douazeci de ani, Gregg cercetează sate aflate pe culmi de munte, mânăstiri îndepărtate și texte uitate, pentru a le descoperi secretele eterne, care ar putea demonstra că avem noi înșine puterea de a preveni bolile și îmbătrânirea. “Pentru mine a fost o experiență extraordinară să cânt în București anul trecut”, spune
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
Kirițescu, Gevezeler (Gaițele), la Teatrul Nou de Comedie, Yeni Komedi Tiyatrosu, İsimsiz yıldız (Steaua fără nume) a lui Mihai Sebastian, iar în 1975, Preșul (Paspas) de Ion Băieșu, pe scena Teatrului de Stat din Abkara. Mai menționăm piesa de teatru Muntele (Dağ), scrisă de D.R. Popescu și tradusă în limba turcă de Mustafa Balel. În mod special voi menționa aici pe Eugen Ionescu ale cărui piese de teatru au fost întotdeauna cerute de publicul turc și care s-au jucat de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
de către basarabeni exemplul lor frumos a fost urmat de frații din România. Bucuria însă ni s-a dovedit a fi suficient de palidă, ca și dimensiunile la care se desfășoară aici acțiunile legate de această sărbătoare: una se urcă în munți, alta coboară la malul mării, a treia se desfășoară în altă zi decît atunci cînd e fixată prin Lege etc. E bine și așa, dar parcă mai potrivit ar fi ca parfumul acestei sărbători să se simtă la nivelul Țării
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
relațiile cu România (asuprirea fără limite, până în prezent, a minorității aromane din Grecia, o sută de ani de domnii fanariote în Țările Române, asasinarea lui Tudor Vladimirescu de grecii eteriști, tentativă de a suborda total Biserică Ortodoxă Română grecilor de la Muntele Athos, vandalizările făcute de refugiații greci comuniști în România după 1949 etc.). Însă aceste lucruri, normal, nu au nicio relevanță pentru Delia Velculescu. Ea va negocia dur cu grecii, după modelul impus Ciprului grec, va negocia apărând interesele FMI. Nici
Soarta Greciei în mâinile unei românce [Corola-blog/BlogPost/94003_a_95295]
-
un călugăr laic care își luase de bună voie asupra să povară greșelilor timpului său și sub această povară care până la urmă l-a strivit, încerca îndreptarea”. Nu, Doamna Mariana Silveștri, Stâncă nu l-a strivit, fiindcă el, Artur, devenise muntele unde salășluia Călugărul Gabriel, cu spiritul, cu harul, cu lumina, cu ruga și cu dăruirea să, slujind Faptele Mari ale Omului Mare într-o Dacie Mare, si îndemnându-ne pe noi Ucenicii lui să-l cinstim, să-l prețuim și
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
domnești ce au făcut istorie. O minte luminată ce încerca să vadă dincolo de noi, viața. Era că o rugăciune în noapte pentru noi care trudeam în să. O voce puternică, un suflet cald, o modestie neînțeleasa decât la schiturile din munți. Parcă începusem din nou să învăț să merg, să văd, să citesc. Se crease o armonie a clipei care este unică. Eram mereu elevă în fața dascălului gata să beau din apa fântânii plină de înțelepciune. Dragostea de neam, de țară
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Primele reprezentări iconografice ale Schimbării la Fața sunt din secolul al VI-lea: mozaicul din Biserică „Sfanțul Apolinarie“ din Ravenna și cel din Mănăstirea „Sfântă Ecaterina“ din Sinai. Din Scriptură aflăm că Mântuitorul luând pe Petru, Iacov și Ioan pe muntele Taborului, „S-a schimbat la fața înaintea lor, si a strălucit fața Lui că soarele, iar vesmintele Lui s-au făcut albe că lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El și, răspunzând, Petru a
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
În acest sens, Sfinții Părinți afirmă că „Hristos Se schimbă la Fața, nu luând ceea ce nu era, nici preschimbandu-Se în ce nu era, ci arătând ucenicilor ceea ce era, deschizandu-le lor ochii și făcându-i din orbi văzători”. Pe muntele Taborului, trupul Său a fost străbătut de lumină propriei dumnezeiri. Astfel, aproape toți comentatorii Evangheliei sunt de acord că Schimbarea la Fața a Domnului anticipează învierea Lui, iar învierea Să o prefigurează pe a noastră. Faptul că Evanghelistul Matei spune
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
un timp iar eu i-am desfășurat cu mâinile în gol un pR2 peste case; "cum, se îndreptă el, tu stai chiar lângă Dumnezeu!" și dispăru cu acea hârtie ștearsă de timp, prin care viața mea era dusă departe spre munții Pădurea Neagră Serapeum cobor în aceste manuscrise: din coasta fiecărui verb, icoativ alt univers se desprinde, până mă face mie însămi un labirinth caut cu mâinile înfrigurate, prin textul umanității pierdut la ultima sa caligrafiere pentru tot ce vom fi
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
Scriitori la Farrera sala de conferințe și Internetul vor fi instalate în fosta șură, în staule altfel totul s-a păstrat, acolo în colț au mai rămas fire de fân agățate pe grindă am lăsat, ca și primii constructori, stânca muntelui, netezită, ca perete interior (seara, veți vedea, sclipesc aproape fosforescent cristalele coapte in illo tempore, în cuptoare cât muntele) zidurile de piatră sunt cum le-au ridicat cu două-trei secole-n urmă pe temelii romanice, acoperișe de piatră peste tot
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
a păstrat, acolo în colț au mai rămas fire de fân agățate pe grindă am lăsat, ca și primii constructori, stânca muntelui, netezită, ca perete interior (seara, veți vedea, sclipesc aproape fosforescent cristalele coapte in illo tempore, în cuptoare cât muntele) zidurile de piatră sunt cum le-au ridicat cu două-trei secole-n urmă pe temelii romanice, acoperișe de piatră peste tot, sunt din plăci de...cum îi zice, cândva scriau copiii la școala primară... ardezie, da... o, mulțumesc, ce bine
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
mulți au studiat apoi cei de la universitatea franțuzească fenomenul, cu instrumentele la modă - trecând, mai înainte, pragul cuvintelor tale materne Nu pleca Jordi-Pere, Antoni, domnule Cerda nu pleca la părinți și nici altundeva stai și spune-ne din falduri de munte, de la șes cum păzeai oile când erai copil și ciopleai fluiere de alun cum puneați voi țăruși la stână, cum îi legați pe crăcane să faceți oilor adăpost - lăsând și lui Dumnezeu culcuș printre ele Mai spune-ne tu câte
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
-ne tu câte nu știm - suntem atât de uituci Cuvintele cu gâtlej luminos ți se hrănesc în palmă se pregătesc să zboare Citind poezie catalană încerc să descifrez cuvintele tale, poet catalan prin peretele aproape transparent al acestei distanțe, între munții tăi și munții mei, la două margini de continent auzim și acum pulsând miezul latinei - din care odată în direcții opuse, viae stratae s-au răsfirat și multele poteci neștiute Prin perdele campestre de lumină prin zidul de rocă translucid
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
nu știm - suntem atât de uituci Cuvintele cu gâtlej luminos ți se hrănesc în palmă se pregătesc să zboare Citind poezie catalană încerc să descifrez cuvintele tale, poet catalan prin peretele aproape transparent al acestei distanțe, între munții tăi și munții mei, la două margini de continent auzim și acum pulsând miezul latinei - din care odată în direcții opuse, viae stratae s-au răsfirat și multele poteci neștiute Prin perdele campestre de lumină prin zidul de rocă translucid, timp condensat față
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
somnul de după-masă al vîntului din cîte litote veghea sufletului tău rece de-acum cum clanța ușii. Cum am putea? Cum am putea sta de vorbă ca să vorbim? ape curgătoare pînă la capătul pămîntului care și-au devorat toți peștii munți orizontali și vulturii lor striviți de pașii oamenilor nori săpînd galerii subterestre aidoma cîrtițelor și noi deasupra țepeni înfoiați gesticulînd cum surdo-muții. Poezia Cuvinte jucîndu-se cu alte cuvinte așa cum pisica cu șoarecele. Semn de carte Niciodată văzduhul n-a fost
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
să te confisc în saci de catifea reiată, ca pe comorile călătorite între cocoașele cămilelor, prin pustie...să mori hămesită de sete și de iubire... să te readuc, brav, la viață... Construiam beciuri imaginare, hrube sinistre, galerii scobite-n miezul munților necunoscuți încă în geografii... să te odihnești nestigherită de oameni... cu hrana la picioarele leneșe... cu fructele la îndemînă, lîngă buzele uscate ale gurii somnoroase, șoptitoare...cu băuturi soporifice în ulcioare de lut, proaspăt scoase din cuptoarele manufacturierilor medievali... Proiectam
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]