1,285 matches
-
cu lupta pentru renaștere și unitate națională, au fost Costache Negri, Vasile Alecsandri și Nicolae Docan, așa cum reiese dintr-o scrisoare a acestora, din 3/5 august 839, către Ion Ghica. Scrisoarea prin care Alexandru Golescu anunța fraternizarea moldovenilor cu muntenii la Paris, a fost interceptată de poliția secretă de la Viena, de unde s-a făcut cunoscută și Cabinetului de la Petersburg. Nesselrode îl informa pe consulul rus de la București că niște „odioase mașinații” se urzeau în Țara Românească și în Moldova. Atrăgea
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Filipescu a străbătut Moldova de la Iași la Bohotin și până la Galați cu popasuri repetate la Blânzi și la Mânjina, însoțit de V. Alecsandri, C. Negri, C. Rolla, frații Rosetti. în martie, se întorcea acasă, cu scopul de a convoca pe munteni la o întâlnire cu moldovenii, la Mânjina, moșia lui Negri, lângă Galați. Scopul era clar subliniat într-o scrisoare a lui Negri și Alecsandri către Ion Ghica: „A bineînțeleșilor români gândul întâi trebuie să fie Unirea a tot ce iaste
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
1679, ocupă trei funcții importante: mare agă, apoi Împreună cu alți boieri devine ispravnic de scaun ca la sfârșit să devină mare postelnic. În anul 1682, Brâncoveanu devine mare spatar, iar În același an cu asediul Vienei, unde au participat și muntenii conduși de Șerban Cantacuzino, să devină din nou ispravnic de scaun. Cu un an Înaintea urcării sale pe tron, Brâncoveanu devine mare logofăt. Trebuie menționat faptul că situația Țărilor Române nu era deloc una bună, În condițiile În care Transilvania
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
ales că se afla Între două puteri dușmane, dar cu dorința comună de a anexa Țările Române. Orice alianță cu una din aceste două țări nu Îi garanta independența Țărilor Române. În anul 1701, țarul Petru I Îi trimitea domnului muntean scrisori de mulțumiri pentru informațiile pe care i le furniza despre austrieci și turci. În schimbul acestor informații, țarul le-a promis domnitorului și stolnicului Constantin Cantacuzino azil În cazul În care țara ar fi fost invadată de turci. Dar
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
așadar în relație cu imaginarul păcatului și al implicitei puniții divine: voievodul necredincios, ucigașul păgân, veneticul, ambițiosul supus Porții, vicleanul, uneltitorul, imoralul etc. Principiul etic funcționează atât în cazul "intransigenților" cărturari moldoveni, cât și în subiectivele cronici de familie ale muntenilor. Credința și datoria față de domn, la rându-i "supus țării și lui Dumnezeu", dau criteriul moral suprem după care este ierarhizat și judecat evenimențialul. Acolo unde istoria, sub voința divină, nu intervine coercitiv, imaginarul își pune în funcțiune sistemul grilelor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reportajul” Patru zile în Ardeal și ampla nuvelă În voia valurilor. Icoane din Siberia (semnată C. Nistrul), embrion al romanului-fluviu În preajma revoluției. Acestor prozatori legați strâns de redacția V.r. li se raliază, chiar de la primele numere, alții „din afară”: munteanul I. Al. Brătescu-Voinești, care intră în sumar cu numeroase nuvele ( În lumea dreptății, Convenție, Călătorului îi șade bine cu drumul, Blana lui Isaia, Niculăiță Minciună, „Un reghiment de antilerie”, Scrisorile lui Mișu Gerescu ș.a.), ardeleanul Ion Agârbiceanu, prezent frecvent cu
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
de nordvest a orașului Iași, pe versantul vestic al Copoului. Există două căi de acces spre grădină: prima este din Bd. Copou, prin parcul Expoziției sau pe strada Dumbrava Roșie, iar a doua cale este dinspre cartierul Păcurari, pe strada Munteni. Cele două intrări sunt în același timp și axele principale de compoziție peisagistică a grădinii care intersectează toate sectoarele. Prima intrare începe din strada Dumbrava Roșie și străbate Grădina, având în fundal Podgoria Copou, iar a doua este o continuare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
intrări sunt în același timp și axele principale de compoziție peisagistică a grădinii care intersectează toate sectoarele. Prima intrare începe din strada Dumbrava Roșie și străbate Grădina, având în fundal Podgoria Copou, iar a doua este o continuare a Șoselei Munteni și are în fundal Biserica Anastasie și Chiril. 2.2.Caracterizare fizicogeografică Indici geografici: 47011" latitudine nord și 27033" longitudine E. Altitudinea variază între 54 150m, cu o diferență de nivel de 96 m. Temperatura medie anuală este de 9
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
februarie 1944; ea mobilizează mai mult de 100.000 de soldați din trupele NKVD, deși doar câteva unități de avangardă germane pătrunseseră în Cecenia, aflată la o distanță de mai mult de 500 km de Stalingrad. Deportarea acestor popoare de munteni se efectuează în condiții îngrozitoare: deportații sunt îngrămădiți în vagoane pentru vite, și ei sunt lipsiți de hrană și de apă în condițiile în care transportul durează săptămâni întregi. Afectați pe lângă Kolhozuri sau uzine, fără haine și fără haine și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Trecînd în revistă numele cu care sînt prezenți românii în istoriografie, numeroase, ca și în cazul altor popoare, Miron Costin observa că “acest nume, moldovan, este de pre apa Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care sînt prezenți românii în istoriografie, numeroase, ca și în cazul altor popoare, Miron Costin observa că “acest nume, moldovan, este de pre apa Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și înrădăcinat
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost întîi la descălecatul lor și de cînd s-au osăbit și au numele acest de acmu, moldovan și muntean, în ce parte de lume iaste Moldova, hotarele ei pînă unde au fost întîi, ce limbă țin și pînă acmu, cine au lăcuit mai înainte de noi pe acest pămînt și sub ce nume, - scot de știre tuturor carii vor vrea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la modul direct: „Cine sîntem și de unde ne tragem noi moldovenii?“, pentru a da și răspunsul: Moldova de peste Prut, Muntenia, Oltenia, Banatul, Ardealul, Bucovina „sînt locuite tot de neamul nostru, cu toate că ei se numesc - unii moldoveni, ca și noi, unii munteni, bucovineni, bănățeni, ardeleni, în sfîrșit, fiecare după țara lui, dar au același grai, același obicei, același trecut și sînt de același sînge și lege ca noi“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812 - 1940
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
footnote „Forum“, 1993, nr. 11-12, p. 104. footnote> , limba literară și limba populară în diversele ei ipostaze aflîndu-se într-o veșnică interrelaționare; limba română literară s-a edificat prin contribuția largă a tuturor graiurilor dacoromâne, chiar dacă „e adevărat că vorbirea muntenilor e cea mai apropiată ca rostire de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri“ <footnote Mihail Sadoveanu, Despre limba literară, p. 218 footnote> . Dincolo de aceste aspecte, „limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cuvinte și expresii“ (p. 3). footnote> (vezi, de pildă, AGRIȘ, AGRIȘĂ, fără corespondente în limba română, AGONOSEALĂ, cunoscut în tot spațiul românesc, tălmăcit prin „pomost“, cu circulație regională, în Muntenia, dar cu sensuri necorespunzătoare, nici măcar în exemplul citat din folcloristul muntean C. Răduleascu-Codin, etc.). Există însă numeroase nepotriviri între cuvintele folosite de autor și cuvintele cuprinse în dicționar, fapt ce-l transformă în ficționar. Pentru a convinge, introducem în text la pagina 5 formele pronumelui și ale adjectivului demonstrativ din dicționar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Cozma Răcoare, devenit un fel de simbol pentru români, nu numai pentru moldoveni. Sau poate l-ar caracteriza mai bine expresia „cumplit român“, pe care o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile dintre moldoveni și munteni încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va îndrăgosti de „un pui de româncă“, cucoana Sultana: „Ce strașnică muiere!“. Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
un fel, deși reflexele „lor” de gândire, de comportament, mă atrăgeau, mi-erau cumva străine, străine totuși de felul meu, fiind un ins mai degrabă greoi, fără acea celebră replică a bucureșteanului și fără arta sarcasmului care Îi ajută pe munteni, mai ales, să suporte istoria, nenorocirile, dar și personalitățile incomode, autohtone sau venite de aiurea; pe scurt, deși Îl admir, nu sunt un fan necondiționat al lui nenea Iancu Caragiale, trac la origine (spune Drăghicescu!Ă, cu influențe scânteietoare grecești
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
adevărata, profunda, organica noastră „Unire a tuturor Românilor” Încă nu este Încheiată?! Voi cita Încă o dată cruda, paradoxala frază a lui Nietzsche: „Feriți-vă de visuri, de idealuri - ele se pot Îndeplini!...” Nu, bineînțeles, noi ardelenii mai ales, dar și muntenii lui Heliade sau moldovenii lui Asachi și Eminescu, „nu ne vom feri nici de visuri naționale și nici de idealuri!”, dar vom Încerca Încă o dată să ne păstrăm capul pe umeri, vom refuza orice sentiment de panică sau de catastrofism
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ne vom apăra ideea de națiune, ideea națională, deoarece ne vom apăra demnitatea; acea demnitate pe care noi, Românii, am primit-o În „dar” - ca pe o ofrandă, se’nțelege, a viselor și luptelor antecesorilor noștri, indiferent că erau moldoveni, munteni sau trăitori În țara ungurească! - odată cu Întregirea națională! Fapt, proces, eveniment major Întâmplat nu foarte departe În timp, deși unor tineri, cosmopoliți prin vârstă și prin elanul firesc universalist al tinereții, li se poate părea Înecat Într-un trecut prăfuit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că am întrerupt școala un an de zile, dar și mai mult că nu am continuat tot la Bârlad. Mi-aduc aminte cu drag de școală, de colegi, de meleagurile bârlădene, de iarmarocul de toamnă, de luptele dintre coteni și munteni, de fântânile lui Ștefan cel Mare în care am coborât de atâtea ori. Cu Enachi Pompei Ghica m-am întâlnit la Bacău la școala militară. Am făcut armata în aceeași companie timp de 9 luni de zile. Cu tine m-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cuviincios la cuvinte, ne-am adăugat, șase-șapte în cușcă, genunchiul îndoit unitatea de măsură a spațiului, crucificat! îi zice biletului perforat tînărul zeu urcat din Crasna, trenul de la Huși, paredra îl ascultă, îți stau alături dispusă la zeificare prin asociere! Muntenii încurcați în inscripții, Munteni de Jos a fost intrarea de pe șosea, lipsa articulării din autoritatea nomenclaturii feroviare, îi lipsește determinarea adjectivală și a servit ca model denumirii comunei, replici pe cele dintre călători, tu ține-ți în brațe portretul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
am adăugat, șase-șapte în cușcă, genunchiul îndoit unitatea de măsură a spațiului, crucificat! îi zice biletului perforat tînărul zeu urcat din Crasna, trenul de la Huși, paredra îl ascultă, îți stau alături dispusă la zeificare prin asociere! Muntenii încurcați în inscripții, Munteni de Jos a fost intrarea de pe șosea, lipsa articulării din autoritatea nomenclaturii feroviare, îi lipsește determinarea adjectivală și a servit ca model denumirii comunei, replici pe cele dintre călători, tu ține-ți în brațe portretul cu chip zîmbitor, lucrat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pornografia fotbal, luăm un prezervativ, mai multe dacă ai! îi și patruzăși, nu mai pleacă, îi rup capu' de la genunchi! centru pierdut pe spațiul de trecere, fata stă prea cuminte, picior peste picior, interval în pensionarul interzis de proximitatea simetrică, Munteni Ștefan cel Mare ecvestru în locul bătăliei lui și mai mult pe scările de lumină, pistă de decolare hiperbolică, cu Înălțare în Sadovenian, Bulboaca, Crasna, două mii de vasluieni a treia stație de cînd coborîm puștanii, la Bulboaca eram puștoaik, mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
glas obosit și lipsit de convingere cuvintele pe care trebuie să le spună oferind Coroana. Regele răspunde cu o voce nesigură și tremurătoare; hotărît lucru, el nu este un orator care să-și impresioneze audiența, iar albanezii aceștia, care sunt munteni războinici, privesc uluiți și cu timiditate la omulețul așezat într-un scaun mare, poleit cu aur, lîngă care se înalță o gigantică statuie de bronz a lui Mussolini. Ei nu pot înțelege ce înseamnă toate acestea.13 Ținînd cont de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
peninsulă cu două armate, asediază fără succes Saragossa și se retrage, în cele din urmă la vestea unei răscoale în Saxonia. În timpul retragerii, ariergarda francă, pe care o conduce ducele Mărcii de Bretania, Roland, este masacrată în defileul Roncevaux de muntenii basci. În timpul următoarelor două decenii, Carol reușește să ocupe totuși principalele orașe ale Cataloniei Gerona, în 795, Barcelona, în 801, Tortosa, în 811 și să stabilească între Pirinei și Ebru o zonă controlată de franci Marca Spaniei. De asemenea, numeroasele
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]