2,502 matches
-
nu-l spiona nimeni. De ce ar fi fost speriat? Pe măsură ce se gândea, se convingea tot mai mult de veri dicitatea raționamentului său. Nu era vorba de nici un blestem al Muntelui Rău, nici un zeu, antic ori modern nu se uita la muritorii ce ajungeau acolo. Era doar o superstiție care îi apăsa pe localnici, nimic mai mult. În ceea ce-l privea pe Cristi, acel al șaselea simț al său, îl pusese în gardă. Însă, nereușind să-l surprindă pe urmăritor și ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și știu că nu pot ajunge pînă În al șaptelea cer. Așa că mă Încumet pînă la al șașelea cer. Al șaptelea cer Îl atingi doar cu gîndul, căci acolo este numai lumină și beatitudine. Iar beatitudinea nu-i este dată muritorului.“ „Gata cu filosofia“, zise un ucenic al lui Petru. „Măcar să atingi norul acela, atunci vom ști să te prețuim ca pe Nazarinean.“ Vestea ajunse pînă la capătul satului cu măslini rămuroși, că avea să se petreacă ceva neobișnuit, flecarul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
În privința ecoului nemaivăzut În rîndul cititorilor. În ce privește autenticitatea, nimeni n-a pus-o vreodată la Îndoială, Antichristul lui Nilus, pe baza căruia s-au făcut toate celelalte traduceri existînd negru pe alb În fondul Bibliotecii Muzeului Britanic. Iar cum majoritatea muritorilor au față de litera tipărită aceeași venerație ca față de Sfînta Scriptură, mulți vor admite această dovadă fără crîcnire și fără circumspecție intelectuală. „Oare este posibil, se Întreba Îngrozit un redactor de la Times, ca o bandă de criminali să elaboreze un astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
rezumă numai la actul credinței în sine. Aceste mari sărbători care jalonează timpul de peste an sunt prefațate de posturi lungi, când abținerea de la mâncarea de frupt (carnea, laptele, ouăle) este un test psihică care nu poate fi trecut de fiecare muritor. Purificarea trupului este însoțită de purificarea locuinței și a întregii gospodării: se face curățenie peste tot, se spoiește cu var și se dezinfectează locuința, se scutură, se spală lenjeria, se spală trupurile obosite de muncă și se întâmpină sărbătorile curat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
notarului, polițaiului sau jandarmului, nu mai vorbim de boierul locului, proprietarul. La Anul Nou se organizau de către oameni în toată firea, echipe de urători, cu „buhai”, clopote, chiar plug cu boi care trăgea o brazdă prin zăpadă. Pentru cine dintre muritorii de astăzi se întreabă care-i rostul aratului în ianuarie, trebuie să le spunem că în trecut, începutul anului nou era fixat în primăvară, la 1 aprilie sau chiar la 1 septembrie, perioade când în calendarul agro-pastoral începea aratul pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să cumpăr vreunul. — Poate nu sunt eu dispus să vând vreunul. — Îți câștigi ușor existența? l-am întrebat zâmbind. Mi-a răspuns chicotind: — Așa ți se pare când te uiți la mine? Pari pe jumătate mort de foame. Chiar sunt muritor de foame. Atunci hai să mergem să mâncăm ceva. — De ce mă inviți? — Nu din filantropie, i-am răspuns cu răceală. De fapt nu-mi pasă nici cât negru sub unghie dacă mori sau nu de foame. Ochii i se aprinseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Și pe urmă la Cuillère de Soupe unde vreme de o săptămână la orele unsprezece și patru poți să capeți o farfurie de supă subțire și sărată. Cele două clădiri sunt situate la mare distanță una de alta astfel încât numai muritorii de foame să fie ispitiți să ajungă la ele. Drept care își luară micul dejun și astfel începu tovărășia ciudată dintre Charles Strickland și căpitanul Nichols. Probabil că au petrecut vreo patru luni la Marsilia unul în compania celuilalt. Cariera lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
aveam nevoie de un supraveghetor alb. Pe băștinași nu-i poți face să muncească dacă n-au un alb ca șef. I-am zis: „O să ai destul timp pentru pictură și poți să și câștigi niște bani“. Știam că e muritor de foame, dar i-am oferit un salariu bun. Nu mi-l pot închipui ca supraveghetor bun, am comentat eu zâmbind. — Eram destul de îngăduitor. Întotdeauna am avut simpatie și înțelegere pentru artiști. Știi dumneata, asta e în sângele nostru. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și foarte complicată. Era indescriptibil de minunată și de misterioasă. Îi tăia pur și simplu respirația. Îi provocă o emoție pe care n-o putea înțelege ori analiza. Simți spaima și încântarea pe care ar fi putut-o avea un muritor la începuturile lumii. Totul era copleșitor, senzual, pasionant. Și totuși era ceva oribil acolo, ceva care-l umplea de frică. Era opera unui om care a săpat până în adâncurile ascunse ale naturii și a descoperit taina care era deopotrivă frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
negre ale pardoselii, care alcătuiau tabla de șah a unui joc început în noaptea vremurilor, în care oamenii sunt pioni și există doar cei bogați, cei puternici și războinicii, în timp ce, de departe, căzând unul câte unul, îi privesc slugile și muritorii de foame. Primarul deșertă totul dintr-un foc. Fără să înfrumusețeze situația și fără să-și caute cuvintele. Vorbea, cu ochii la carourile de pe jos și la ghetrele lui Destinat, din piele de vițel, de cea mai bună calitate. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ascundă de ceilalți și să studieze cu interes mitologia, nu numai pe cea românească, ci toată mitologia, de la cea grecească la cea celtică, indo-europeană, ariană, slavă, citise pe ascuns Eliade, gândindu-se, de fapt, la apariția mea în lume, eram muritor, venisem de sus, fusesem însemnat de zei prin bila de foc?, ce mituri născuseră pământurile din Cristești, credințele alea cu Muntele Kogaion, care dintre ele își puseseră amprenta și care își vor pune amprenta pe fiul său, pe mine, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
intră, care dă - l-am învățat lozinca asta, că trece și profesoratul, măcar să rămâi cu bani după atâta chin, după atâtea meditații și atâta risc... care admitere la facultate e mai subiectivă ca admiterea la Teatru... dar nu pricep asta muritorii de rând, din film, din teatru, din reclame sau din vânzarea de case la unul, la altul. Intermedieri. Ia comisioane mărișoare, dar mai mici decât alea de la firmele imobiliare, vânzătorul se bucură că a scăpat mai ieftin, că rămâne cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
caută în continuare vocea și vor să-l asculte, îi cumpără piesele înregistrate și stau ore întregi, privindu-l și ascultându-l, Vorbește,/ Vorbește, înger de luciri cerești!/ Deasupra mea, în noapte, strălucești/ Ca-naripatul sol trimis de ceruri/ Spre care muritorii uluiți/ Nalță ochii și-și sucesc grumazul/ Când trece, fără teamă, peste nori/ Pe culmile văzduhului!*... texte de-astea, doar vorbele au rămas după el, vorbele scriitorilor. Noi suntem mâna a doua, îmi zicea!, o prostie, păi, cum să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
le cânta el băltoacelor din cale -, de aur văzduhul, note de aur din mandoline de aur, acorduri de aur din viori de aur, frumusețe, obositoare frumusețe... Gheme de aur În coșuri Împletite din aur, pe care nu le pot ține muritorii; o, ce zeu tânăr și extravagant ar ști sau ar Întreba despre ele?... Cine poate dărui atâta aur...? AMORY ESTE RESENTIMENTAR Încet, dar inevitabil, cu un avânt brusc la final, În timp ce Amory vorbea și visa, războiul a trecut iute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
știut că asta înseamnă modestie! Noi, profesorii, greșim uneori în felul în care îi etichetăm pe elevi. Aceasta este nu numai o trăsătură a meseriei noastre, dar, din păcate, și a neamului nostru românesc și chiar a condiției noastre de muritori. Știu însă că și Iertarea este un sentiment care ne caracterizează, mai mult decât pe alte popoare. Îmi aduc aminte de doiul pe care vi l-am dat la bacalaureat. Îmi pare rău. Dar poate că a fost mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
face teatru în detrimentul bucuriei de a-și cumpăra frigidere și mașini. M-am întors la hotel foarte mulțumit în acea seară, de parcă stătusem de vorbă pe îndelete cu el și-mi transmisese un mesaj care mă făcea un foarte fericit muritor al teatrului. Jean Louis Barrault jucase în acea seară exact cum trebuia pentru a-i da dreptate lui Grotowski: se întâlnise cu noi, spectatorii săi, și poate din această cauză nu am mai simțit nevoia să intru în cabină, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
atât mai mult pe oameni să se ocupe de ei cu cât nici nu le pasă de viitorul și de destinul lor. Asemenea concepții fac imposibilă o religie. Mai rău, ele ruinează credințele grecești ale momentului care, bazate pe frica muritorilor de aceste forțe nemuritoare și capabile de răutate, făceau posibilă existența unui cler sau a unei puteri politice acționând în numele zeilor și legitimând ordinea, opresiunea, supunerea prin invocarea unor divinități înrolate cu forța, împotriva consimțământului lor - și pe bună dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fără mormânt cu flori, cu sau fără reputație - nu prezintă niciun interes; a consimți la tot ceea ce presupune o viață plasată sub semnul pulsiunii de moarte: iată păcatul de moarte... Pentru a rezolva problema morții, pentru a trăi ca un muritor și a ajunge senin la ceasul fatal, Philodemos se sprijină pe o teologie. Paginile lui Epicur consacrate acestei chestiuni sunt completate cu texte ale omului din Gadara, printre care îndeosebi cel intitulat Cum trăiesc zeii. Regăsim aici tot ce știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
nivel de gândire creativă și artă poetică, făcând o paralelă cu divinitatea din Luceafărul lui Eminescu, l-ai depășit pe marele poet în creația ta...”, iar argumentul forte este că „..la Eminescu divinitatea e redusă la geniu, privit prin ochiul muritorului...La tine divinitatea din plus infinit este superspațiu, incluzându-l și pe Dumnezeu, nemuritorul devenind muritor. Interesante și captivante sunt paginile din romanul „Escroci sentimentali”. Aici, autoarea face o radiografie a vieții unor români plecați în străinătate, angrenați într-o
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
coexistă armonios și se complinesc reciproc, ca-n „Templul iubirii”, bunăoară. Proza scurtă nu-i resoarbe întreaga capacitate de invenție și toată gama posibilităților sale de expresie, „Narațiunea” care dă și titlul volumului, de exemplu este povestea tragică a unui muritor anonim care-ș târăște zilnic crucea grea pe arterele urbei, până cade sub greutatea ei, spre indiferența consătenilor săi. Nemțean de origine, scriitorul arată o preferință aparte față de relieful muntos, care prevalează în ansamblul topografiei narative, iar dintre anotimpuri, opțiunea scriitorului
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
destulă apă vie cât să încapă într-o cană de vorbă, spălați-vă cu ea amintirile. Sau visele. Sau rănile. N-o să vă vindece de dor (că nici nu trebuie). Dar o să vă dăruiască Neuitare - un soi de nemurire pentru muritori. PS. Îți multumesc, mama, că m-ai învățat să-mi fie dor!” În timp ce acelor ce-aud, ascultă și iubesc glasul artistei Florica Bradu, le este dor mereu de Florica Bradu. Și atunci când au urechea, ochii și cerul sufletului în alipire
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
lor. Parcă toată realitatea palpabilă și înconjurătoare, devine subit fluidă și curge împrejurul meu fără să mă mai atingă. Mă simt ca un spirit revoltat care încearcă să ignore totul. Sau care își dă seama că și el este un muritor ca ceilalți și nu buricul pământului. Adu-ți aminte Caius că ești muritor! O nestăvilită dorință de viață de care nu mă credeam în stare, țâșnește însă ca o impetuoaassă flacără de orgoliu: Caius, da, și ceilalți la fel, sunt
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
meu fără să mă mai atingă. Mă simt ca un spirit revoltat care încearcă să ignore totul. Sau care își dă seama că și el este un muritor ca ceilalți și nu buricul pământului. Adu-ți aminte Caius că ești muritor! O nestăvilită dorință de viață de care nu mă credeam în stare, țâșnește însă ca o impetuoaassă flacără de orgoliu: Caius, da, și ceilalți la fel, sunt muritori. Dar eu, eu nu vreau să mor! Sau cel puțin, nu vreau
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CÂND GURA TA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Când gura ta pe trupul meu dospește Senzații netrăite de nici un muritor, Când mâna ta, alunecând, sfințește Povești nemuritoare de amor. Când buza ta în buza mea se frânge, Când trupurile noastre devin unul, Simt timpul cum aleargă ca nebunul Cu tălpile-nroșite , plin de sânge . În gură, sânul tău e proaspăt înflorit
CÂND GURA TA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361332_a_362661]
-
de Geo Bogza sau Emil Botta, Valentin Marika își mărturisește și el îndoielile și temerile simțindu-se pândit de forțe necunoscute. Încercarea de a le explica îl apropie de aceeași neputință de a atinge absolutul. Conștient de condiția sa de muritor, Nicolae Vălăreanu Sârbu și-ar dori ca propriile-i mâini să capete contur de aripi pentru a-și domina temerile. Concluzia este însă dezolantă, poetul simțindu-se "ca o pasăre adormită pe cablu / deasupra fluviului" (Mâinile, contur de aripi). Neputința
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]