1,647 matches
-
datat 1931 și rămas necunoscut până în 1967, pagini de un umor savuros, ce întredeschid o ușă spre traiul copleșit de năravuri laice al unor tinere măicuțe și al stareței lor. A mai folosit pseudonimele N. Dumitriu, Ion Pravăț, George din Muscel, Van Ryd, Ion Retevei, Tugomir, Alma Deodor, I. Pretor, Eriantus. Descoperite întâmplător, însemnările Din carnetul unui medic de plasă aparțin unui om care aproape treizeci de ani a dus o existență seminomadă, obligat de autoritățile locale, nemulțumite de dârzenia și
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
VĂDUVA-POENARU, Ion (15.XI.1934, Poienarii de Muscel, j. Argeș), poet, prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Butură) și al lui Bucur Văduva, maistru miner. Urmează școala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung (cu intermitențe), în 1949 trecând la Școala Medie de Marină
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
tău, desemnând cel mai adesea un lac de munte, foarte răspândit în Carpații Transilvaniei, de unde trebuie să fi luat și ungurii cuvântul lor tó. Mal este tot un cuvânt de substrat (în albaneza cu multe vestigii lingvistice tracice - mali); în Muscel și cu sensul de deal - Malu cu Flori. A intrat în toponimul antic Malva, capitală a Daciei Malvensis, tradusă în limba latină prin Dacia Ripensis. În sudul Dunării, adică în sudul acestei Dacia Malvensis, Vidinul a fost numit de către geto-daci
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Septimiu Chelcea" Scriu despre tatăl meu, profesorul Ion Chelcea (5.02.1902-9.09.1991), la masa de pe prispa casei din Boteni, județul Argeș. În această casă, cu două camere, celac și prispă ridicate peste beci, cum sunt atâtea în zona Muscel, s-a născut; aici a murit. La masa asta l-am lăsat la sfârșit de august, pregătind o „lucrălușă”, un articol, un studiu sau o însemnare - nu mai țin minte. La 8 septembrie s-a sărbătorit „Ziua fiilor satului”. A
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cadrele hotărau totul”. Reproducem Fișa de personal la care am făcut referire. FIȘA DE PERSONAL pentru EVIDENȚA CADRELOR 1. Numele de familie:Chelcea. Prenumele: Ion 2. Data nașterii: ziua: 5, luna: Februarie, anul: 1902 3. Locul nașterii. Comuna: Boteni, Județul: Muscel 4. Naționalitatea: română 5. Originea socială: a) Numele și domiciliul părinților: Gheorghe și Ecaterina + b) Starea socială a părinților (averea): 2 ha pământ c) Ocupația de bază a părinților: agricultori 6. Starea civilă: căsătorit în 1932 Numele soț: Viorica. Actul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a) Numele și domiciliul părinților: Gheorghe și Ecaterina + b) Starea socială a părinților (averea): 2 ha pământ c) Ocupația de bază a părinților: agricultori 6. Starea civilă: căsătorit în 1932 Numele soț: Viorica. Actul Nr. 17/932. Com. Voinești, Jud. Muscel Ocupația soț: casnică. Apartenența politică: - Copii a) Numele b) Data nașterii Ligia Chelcea 1934 Maria Chelcea 1937 Septimiu Chelcea 1940 7. Situația mitară Arma din care face parte: em Ctg 1924, gradul: sergent, cercul de trupă căruia aparține: Muscel, Terit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Jud. Muscel Ocupația soț: casnică. Apartenența politică: - Copii a) Numele b) Data nașterii Ligia Chelcea 1934 Maria Chelcea 1937 Septimiu Chelcea 1940 7. Situația mitară Arma din care face parte: em Ctg 1924, gradul: sergent, cercul de trupă căruia aparține: Muscel, Terit. unde a recrutat: Muscel 8. Studii generale sau de specialitate școala elementară: 1909-1912. Liceul 1918-1928 (întrerupt studii 1924-1926) Universitatea din Cluj: 1929-1934. Licențiat Universitatea din Cluj 1934-1939 (ani de specializare) Diplomă de doctor în etnografie 9. Profesia de bază
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Apartenența politică: - Copii a) Numele b) Data nașterii Ligia Chelcea 1934 Maria Chelcea 1937 Septimiu Chelcea 1940 7. Situația mitară Arma din care face parte: em Ctg 1924, gradul: sergent, cercul de trupă căruia aparține: Muscel, Terit. unde a recrutat: Muscel 8. Studii generale sau de specialitate școala elementară: 1909-1912. Liceul 1918-1928 (întrerupt studii 1924-1926) Universitatea din Cluj: 1929-1934. Licențiat Universitatea din Cluj 1934-1939 (ani de specializare) Diplomă de doctor în etnografie 9. Profesia de bază (ocupația) semnatarului: Conferențiar de etnografie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ad vitae communis usum se conferant, debitum suae eruditionis testimonium legitimo acquirant modo. Cum itaque Ornatissimus ac Doctissimus Dominus, I O N C H E L C E A annorum aetatis XXXVII., religionis Gr. or., e pago Boteni in comitatu Muscel natus, in hac Universitate Litterarum Regia Dacoromana Napocensi suam in disciplinis philosophiae et quidem in disciplina Ethnographiae ut principali, et in disciplina Sociologiae ut subsciva eruditionem scientiamque compbaverit, Eundem Ornatissimum ac Doctissimum Dominum I O N C H E L
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se îndrepta către practica vieții comune, să obțină dovada meritată a erudiției lor, în mod legal. și astfel, după ce domnul ION CHELCEA, foarte pregătit și erudit, în vârstă de 37 de ani, de religie greco-otodoxă, născut în satul Boteni, județul Muscel, a dovedit erudiția și știința sa în această Universitate Regală Daco-Română în disciplinele filosofiei, adică în disciplina Etnografie, ca principală, și în disciplina Sociologie, ca secundară, l-am făcut, l-am anunțat și declarat Doctor în Filosofie, în ziua, luna
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1959/1975, p. 34). Citind autobiografia lui I.C. (prima din dosarul de personal, de dinainte de 1950), nu putem să nu fim de acord cu cele remarcate de sociologul american C. Wright Mills. Autobiografie Sunt născut în satul Boteni din județul Muscel, din părinți muncitori de pământ, ambii analfabeți. Ei au pus porumb în viața lor pe moșii boierești.- Clasele primare le-am făcut în sat, dorința mea cea mare în viață a fost să învăț carte, dar părinții, neavând cu ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru a înțelege atmosfera timpului, presiunea psihică exercitată de serviciul de personal prin cerința repetată de a-ți face autobiografia, prin completările impuse, reproducem încă una dintre cele patru A.d.p. ale lui I.C. Autobiografie Sunt născut în satul Boteni - Muscel (1902) din părinți muncitori de pământ. Tata și mama n-au știut carte. Din cauză că nu aveau îndeajuns pământ, puneau porumb pe pământ boieresc (în Valea Bradului, la Niță Popescu). școala primară am făcut-o în sat. De mic copil, mi-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
C.F.R. - locuiește în comunca Valea Mare Podgoria, raion Pitești - are avere 3 ha loc. După câte știu, n-a făcut nici un fel de politică. Soția are 5 surori: pe Lizeta, de profesie casnică, este căsătorită cu Bumbulici, profesor în Câmpulung Muscel - nu știu ce avere are și nici ce politică a făcut. Veta Mușatescu, de profesie casnică, este căsătorită cu preotul Eana - are avere 3 ha. Nu știu ce politică a făcut. Puița Mușatescu, de profesie casnică, este căsătorită cu profesorul Preda Ionescu - locuiește în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mușatescu, de profesie casnică, este căsătorită cu profesorul Preda Ionescu - locuiește în Pitești; nu știu precis câtă avere are și nici ce politică a făcut; Lucica Mușatescu, de profesie casnică, este căsătorită cu preotul Aurică Petrescu - din comuna Voinești, raion Muscel, reg. Argeș. Elena Mușatescu, de profesie casnică, este căsătorită cu preotul Moise Vișoiu, preot în București, Parcul Rahova. Părinții soției s-au numit Gheoghe Mușatescu și Paraschiva Mușatescu. Gh. Mușatescu a fost de profesie preot, a locuit în com. Voinești
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Argeș. Elena Mușatescu, de profesie casnică, este căsătorită cu preotul Moise Vișoiu, preot în București, Parcul Rahova. Părinții soției s-au numit Gheoghe Mușatescu și Paraschiva Mușatescu. Gh. Mușatescu a fost de profesie preot, a locuit în com. Voinești, raion Muscel, reg Argeș. A avut circa 10 ha pământ. Nu știu ce politică a făcut. Soția lui a fost casnică, posedând aceeași avere. Ion Chelcea 26.06.1953 Ca și în răspunsurile la întrebările din fișa de personal, în A.d.p. oamenii încercau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
I. C. vorbea nu despre faptul că părinții lui au fost „țărani săraci”, ci că provine dintr-o familie de moșneni, de oameni liberi. În convorbirea cu Iancu Filipescu (1988, p. 97) spunea: „Sunt născut în satul Boteni, fostul județ Muscel, într-o regiune reprezentativă din punct de vedere etnografic. Acesta probabil că a fost motivul principal care m-a îndrumat spre o precupare etnografică. Mă gândesc, în special, la oameni, la faptul că sunt descendent al unor moșneni din satul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și fete în viața poporului român”. Acest doctorat nu i-a fost însă recunoscut, I.C. nebeneficiind niciodată de sporul salarial prevăzut pentru titlul de doctor în știință. Despre lucrările tipărite înainte de instalarea comunismului (Neam și țară, 1940; Les „Rudari” de Muscel, 1943; Țiganii din România, 1944) I.C. nu amintește. Să fie doar o amnezie?! De ce nu uită I.C. să menționeze că „printre alte scopuri ale mele a fost și acela de a da Moldovei un Muzeu Etnografic” și că „în vremuri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sus. Ceea ce acolo era doar sugerat aici e spus lămurit, uneori cu farmec. Acolo se afla sugestia delicată a unui paradis pământesc localizat pe malul Argeșului, pe când dincoace „instruirea” e făcută de-a dreptul: „Vezi, raiul e o casă din Muscel,/ Tot prin livezi de stele sui la el.// O casă albă cu ferestre mici,/ În care îngerii sunt rândunici.// Și sufletele stau în cuibul lor/ Ca pui golași sub strașină de nor”. Ideea acestei strămutări geografice a „poveștii” sacre este
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
, revistă apărută, bilunar și din al doilea an de existență lunar, la Priboeni (Muscel) între 15 aprilie 1911 și iunie 1916 și la Câmpulung din ianuarie 1923 până în februarie 1926. Este o publicație de popularizare, îngrijită de un comitet de preoți și învățători din Muscel, la inițiativa lui C. Rădulescu-Codin. În prima etapă redacția
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
din al doilea an de existență lunar, la Priboeni (Muscel) între 15 aprilie 1911 și iunie 1916 și la Câmpulung din ianuarie 1923 până în februarie 1926. Este o publicație de popularizare, îngrijită de un comitet de preoți și învățători din Muscel, la inițiativa lui C. Rădulescu-Codin. În prima etapă redacția se află în comuna Priboeni (Muscel), unde locuia C. Rădulescu-Codin, iar administrația se află la Câmpulung. Fidelă scopului propus, această „revistă pentru popor” își alcătuiește sumarul din cântece bătrânești, snoave, povești
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
iunie 1916 și la Câmpulung din ianuarie 1923 până în februarie 1926. Este o publicație de popularizare, îngrijită de un comitet de preoți și învățători din Muscel, la inițiativa lui C. Rădulescu-Codin. În prima etapă redacția se află în comuna Priboeni (Muscel), unde locuia C. Rădulescu-Codin, iar administrația se află la Câmpulung. Fidelă scopului propus, această „revistă pentru popor” își alcătuiește sumarul din cântece bătrânești, snoave, povești, legende, tradiții, aforisme etc., unele culese de învățători și preoți, altele preluate din cărți, ziare
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
rege cu diverse ocazii, iar la „Partea științifică” se găsesc sfaturi practice pentru locuitorii de la sate. În numărul din 15-30 ianuarie 1912 redacția își propune reorganizarea publicației, prin „întocmirea ei pe baze mai largi, ca să folosească tuturor claselor sociale din Muscel”. În consecință, se anunță apariția unor articole care să privească „învățământul, clerul, comerțul, industria, meseriile, proprietatea și toate problemele economice și sociale ale vremii în care trăim, fără a se afișa nici o culoare politică”. Dar de la 1 septembrie 1912 revista
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
comerțul, industria, meseriile, proprietatea și toate problemele economice și sociale ale vremii în care trăim, fără a se afișa nici o culoare politică”. Dar de la 1 septembrie 1912 revista devine organ de cultură populară al asociațiilor preoților și învățătorilor din județul Muscel, urmărind, așadar, tot „luminarea și ridicarea sătenilor”, precum și dezvoltarea gustului acestora pentru citit. C.Br.
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
care se formează sub îndrumarea profesorului de limba și literatura română Gh. Șapcaliu, fost student al lui A. I. Odobescu și al lui B. P. Hasdeu. Din 1897 a fost învățător în comuna argeșeană Priboieni și apoi revizor școlar al județului Muscel (1914-1926). A condus publicațiile „Prietenul nostru” (1911-1916, 1923-1926), „Gazeta țăranilor din Muscel” (1920-1921) și „Revista pentru popor”. Debutează ca folclorist în 1896, publicând o poezie populară în „Convorbiri literare”, și editorial în același an, cu volumul Din Muscel. Cântece poporane
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
Șapcaliu, fost student al lui A. I. Odobescu și al lui B. P. Hasdeu. Din 1897 a fost învățător în comuna argeșeană Priboieni și apoi revizor școlar al județului Muscel (1914-1926). A condus publicațiile „Prietenul nostru” (1911-1916, 1923-1926), „Gazeta țăranilor din Muscel” (1920-1921) și „Revista pentru popor”. Debutează ca folclorist în 1896, publicând o poezie populară în „Convorbiri literare”, și editorial în același an, cu volumul Din Muscel. Cântece poporane. Colaborează la „Albina”, „Ion Creangă”, „Neamul românesc literar”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Șezătoarea”, „Foaia
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]