2,646 matches
-
ne certăm, n-ar fi mai bine să facem o „asociație de idei"? • Preclasicii habar n-au avut că după ei vor urma clasicii. Concluziile trebuie trase, nu împinse. • Anunț publicitar: „Vindem orice"... Te ia cu groază... • Nu oricine are mustrări, are și conștiință. • E de neînchipuit? Depinde cine o spune. • „Mai mult decât adevărul" e deja minciună. • Îngâmfarea se plătește. Dar modestia costă și mai mult. • Nu există ecou care nu s-a lovit, mai întâi de un obstacol. • Oh
OMUL LIBER & LINIA DREAPTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377741_a_379070]
-
tehnice să fie alese, nu putea decît să-i facă să tremure pe unii conducători privilegiați din România, iar pe tinerii lupi nerăbdători să dorească schimbarea. Vizita lui Gorbaciov în România din 1987 este percepută în Vest ca purtătoare de mustrări din partea URSS față de România. Oficial, vizita este explicată în România ca o manifestare de interes a sovieticilor pentru inovațiile românești. E greu de măsurat felul cum a fost resimțită această prezență de către opinia publică românească. Există aici unii care cooperează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
găsește că toate sânt bune și frumoase; deci, mai alaltăieri mînă-n mână cu d. Fleva, ieri cu onorabilele Serurie, crede de datoria sa de a da un relief politic alegerilor județene din Ilfov, credință pentru care și-a atras aspre mustrări de la "Binele public" și o călduroasă apărare din partea "Romînului"... Din această apărare relevăm și noi câteva puncte. Viciul caracteristic al coteriilor politice fără viitor este esclusivismul.... Un om de valoare intră într-o partidă, o părăsește, daca-și schimbă ideile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fără program, părîndu-i-se că viața-i prea scurtă pentru a o pierde în fleacuri. Dar același moment îi cere să țină cont de imperativul său. Unul nou, turbulent, contrariant pentru spiritele clasate. E la modă decadentismul, morală a "hedoniștilor cu mustrări de conștiință", căruia Pallady îi plătește tribut pe măsură, însușindu-și forma de dandysm care-i convenea cel mai mult, nu o frondă plebee și păguboasă, ci un aristocratism pe care oricum îl purta în sînge și-l determina să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conform căreia instruirea eficace este rezultatul exclusiv al sancțiunii negative, concepție de sorginte herbartiană, care includea între metodele de educare, coerciția aspră obținută prin severe examene de selecție, prin sistemul de notare, până la unele practici educative bazate pe violență pedagogică - mustrarea, blamul, sau chiar bătaiaă; bă Necesitatea de a trece la o instruire bazată pe o motivație intrinsecă și pe satisfacția învățării, mutație ce presupune schimbări, nu numai la nivelul motivației educatului , dar, mai ales, la nivelul educatorului, situație în care
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
fiind "un accident neprevăzut" și se supuneau pedepsei așa cum se supun oamenii unei maladii, unei calamități sau morții, fără revoltă, cu un fatalism curajos 44." Ei concepeau remușcarea într-un mod foarte apropiat de definiția pe care Spinoza o dă mustrării de cuget, morus conscientiae, adică ca o "tristețe născută din imaginea unui lucru trecut, de realizarea căruia ne-am îndoit"45. Potrivit lui Nietzsche, grecii antici s-au folosit de zeii lor pentru "a se feri de orice veleitate a "conștiinței
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în pragul dreptului penal"60. În primul rând, pedeapsa consta într-o reacție pasională. Încălcarea normelor sau vătămarea unui cogentil determina reacția întregului colectiv sau direct a victimei, sprijinită de colectiv. Împotriva celor care încălcau normele, colectivitatea aplica diverse măsuri: mustrarea, alungarea din gintă sau chiar moartea. În mod instinctiv, în societatea primitivă, individul lezat răspundea într-un mod simplu, printr-o reacție fizică puternică, imediată. Violenței i se răspundea astfel în mod reflex cu violență, fără a se ține seama
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
n-avea ce să-ți facă... Baliverne... Știam eu ce fac...! Costache: ...Și el știa ce face... Acuma n-are rost să... Marieta: Ei, asta-i acum! Eu am și uitat demult! Costache: Eu nu... Marieta: Lasă-mă, domnule, cu mustrările astea de conștiință! Trebuia să fi rămas pe locurile noastre... Ce-o fi fost în capul tău cînd ți-ai cerut pensionarea, Dumnezeu știe! Mă mir că nu te-ai sinucis... cum au făcut unii... Mamă, ce proști! În sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
necesităților care vizează sistemul de valori al salariaților, a aspirațiilor și așteptărilor lor de natură moral - spirituală. Din această categorie fac parte: titlu onorific; medalie; mulțumiri; laude; ceremonii de sărbătorire; delegarea autorității salariaților cu rezultate recunoscute de organizație; avertisment scris; mustrare scrisă; manifestarea dezaprobării; critică. Această formă de motivație este folosită pentru toate categoriile de salariați din firmă dar, cu o eficiență sporită în cazul specialiștilor și managerilor. Folosind același criteriu, alături de motivația economică și cea moral - spirituală s-ar mai
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
sau tezele din care s-a inspirat, dar mai ales în stilul lor cuceritor. El nu se urcă la amvon doar pentru a săvârși un ritual. Vrea să instruiască, să educe, să deștepte conștiințele somnolente. Cu indignare, vehemență sau cu mustrări părintești, denunță păcatele obștei, îndeosebi ireligiozitatea și nesupunerea în fața cârmuitorului. În fond, A.I. e un moralist, auster, veghind cu ochi de Argus la păzirea bunelor moravuri și irumpând tonitruant când i se pare că neregulile au întrecut măsura. O utopie
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
și duios, frământat și capricios. A.I., cel mai de seamă orator bisericesc la noi, a dat prin suita de didahii străluciri literare elocvenței sacre. Spontaneitatea exordiilor, trecerea firească de la planul material la cel alegoric, reintrările familiare în chestiune, indignările, întristările, mustrările, interogațiile retorice, curmate la timp înainte de a deveni bombastice, pasiunea ce echilibrează toată exacta mașinărie a cazaniei destăinuie un orator excelent și un stilist desăvârșit. Didahiile rămân și azi vii. G. CĂLINESCU SCRIERI: Predice făcute pe la praznice mari, îngr. și
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
f...cut celelalte democrații, dac... se ținea cont de faptul c... Partidul român avea „În posturile sale importante oameni care au luptat În Spania și Franța, unde serviciile de spionaj englez și american erau extrem de active” (citat de C. Durandin). Mustrarea a dat roade. La 27 mai 1952, Comitetul Central a anunțat excluderea lui Vasile Luca, ministrul de Finanțe, si a lui Teohari Georgescu, ministrul de Interne, pentru deviaționism. La 5 iulie, Ana Pauker, secretar general al partidului din august 1944
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
fides), în care creștinul (christianus) face închinăciune lui Dumnezeu (Domine deus), Domnului (Iisus), în biserică (basilica). El (creștinul) se roagă (rogatio)-rugăciune, rugă-îngenunchind, este binecuvântat, se cuminecă (comunicare), după mărturisirea păcatelor-dar spovedanie este slavon-opera celui rău (diabolus), iartă (iertare), are mustrare de cuget, de conștiință, ajunează (ajun, ajunare), postește-postul este slavon-dar fruptul latin, blăstămul se împărtășește, cunună (nuntă), mire, cumătru, înmormântează, mormânt, cimitir-țintirim, în Moldova-altar (popular, oltar), sfânta masă, antimisul, clopotul (slavon), toaca (italian). Sărbătorile (latinul "servatoria") sunt latine, în general
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a spiritului, ele poartă totuși amprenta condițiilor în care au fost create. Expresia directă a trăirilor atroce din temniță e cu totul rară (Cântec bolnav, Cântec de după gratii, O păsărică, Cântecul foamei), prevalând una indirectă, ce schițează tablouri angoasante (Desrădăcinat, Mustrările, Ghionoaea, Întuneric) ori, contrastant, de o luminozitate feerică (Hohot de lumină, Renaștere, Grigoresciană, Seceriș). Rareori însă imaginile nu le amintesc pe acelea din volumele anterioare ori chiar pe ale altor poeți. Pe de altă parte, eufonia, răspunzând negreșit unei nevoi
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
în topul performanței. La puțin timp de la această îmbunătățire spectaculoasă, șeful a chemat-o și i-a spus: „Nu știu ce faci tu acolo, dar vreau să încetezi”. Femeia a rămas stupefiată. Așteptându-se la laude, ea a primit în schimb o mustrare! „Omul ăsta trebuie să fie nebun!”, a gândit ea. „Nu m-a angajat să fac tot posibilul pentru a îmbunătăți activitatea cabinetului?” Abia după câteva zile și-a dat seama ce anume a declanșat reacția sa ciudată. Înainte de a începe
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Românul”, „Dacia”, „Steaua Dunării”, precum și la „Gazeta de Moldavia” a lui Gh. Asachi. La treisprezece ani (1852), C. traduce romanul Palmira și Flaminia sau Secretul de M-me de Genlis și tot din limba franceză, drama Maria sau Mustrările de cuget a unei mame de Al. Duval. Subiectul piesei i se pare imoral cenzorului Gh. Asachi, care cere interzicerea ei. Dar Secretariatul de Stat nu ratifică propunerea, apreciind drept nefondate acuzele aduse traducerii. Prin concepțiile ei politice, susținute cu
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
vocația deschizătorilor de drum. Soarta i-a fost însă potrivnică. SCRIERI: Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, pref. Iulia A[ricescu], București, 1862. Traduceri: M-me de Genlis, Palmira și Flaminia sau Secretul, I-II, Iași, 1852; Al. Duval, Maria sau Mustrările de cuget a unei mame, Iași, 1852. Repere bibliografice: Iulia A.[ricescu], [Viața Sofiei Cocea], în Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, București, 1862; Radu Rosetti, Despre cenzura în Moldova, IV, București, 1907, 6-7, 45; Emilgar [Emil Gârleanu], Sofia Hrisoscoleu
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
din Vlaicu-Vodă a lui Al. Davila, eroina continuă șirul unor personaje tradiționale ale teatrului românesc, precum Vidra din Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu sau Carmina din Despot-Vodă de V. Alecsandri. Bulevardieră este Crimă sau virtute (1901). Ultima piesă, Mustrare de cuget (1913), e o reușită idilă în mediu rustic, B.-D. realizând aici un tablou de un pitoresc robust, susținut de un dialog vivace, cu replici iuți. SCRIERI: Radu cel Frumos, Iași, 1875; Olteanca, Iași, 1880; Pygmalion, regele Feniciei
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
pitoresc robust, susținut de un dialog vivace, cu replici iuți. SCRIERI: Radu cel Frumos, Iași, 1875; Olteanca, Iași, 1880; Pygmalion, regele Feniciei, București, 1886; Amilcar Barca, generalisim al Cartaginei, București, 1894; Cumințenia fetelor, București, 1894; Criza și armata, București, 1901; Mustrare de cuget, București, 1913. Traduceri: Ch. Nuitter și E. Tréfeu, Princesa de Trebizund, Iași, 1875; Clairville, P. Siraudin și Koening, [Versuri din „Fata mamei Angot”], Iași, 1875. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 15-17; Ciorănescu, Teatr. rom., 88-89, 122-126, 155-156; Mănucă
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
ANNA De ce? Că nu pot defel să te urăsc. Dar tu te superi... Nu... nu! Așa că nu-i fi rău Cu Anna ta cea mică?... nebună cum sânt eu. Cine-n lume-a mai văzut Grădină fără cărări, Dragoste fără mustrări, Grădină fără prilaz Dragoste fără necaz! Ce simt? Știu eu ce este și nu știu cum să spun, Dar chiar durerea-i dulce, puțin necaz... e bun... BOGDAN Deschide-mi ochii-n patru, o Doamne!, s-o văd bine... Ce-i zice
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a fi slugile leșilor... măduva se usucă în puiul de leu și mintea se turbură în creierii săi... A intrat veninul necrezărei în inima lui și a mușcat-o, încît trebuie să turbe de nu vom arde rana... arde cu mustrări {EminescuOpVIII 151} și cu aduceri aminte... (cugetînd) Un cap de va cădea începutul e făcut celelalte urmează... Ce alunecoasă e poteca răului! (tare) Maio! MAIO Portare! ARB[ORE] Tu zici că-n curtea cea neagră pe țărmurii mărei, acolo petrece
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și dulce, pe-acest sfânt... O, sfinte... Tu, ce-n viața ta ținuși cuvânt, Tu, un viteaz, bărbat făr' de pereche. Am în mâna mea o carte, chiar domnească... de iertare, Ți-o arunc în față... lume, fără cuget și mustrare. O vedeți-l cum stă.................., parcă râde Acest demon fără frică, aceost tiran, acest gâde. [*** *** ***] îngeri cerești, De ai copii, îndură-te de mine! Cum vrei să-i lași l-așa rușine-adîncă Că muma-avu iubit pe-acela Care-a ucis
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mort. Dar nevrednică sunt astăzi chiar și mâna a-i atinge. A-i atinge fața moartă ce lipsită e de sânge. Am în mâna mea o carte, chiar domnească, de iertare,? Ți-o arunc în față, uite, fără cuget și mustrare. O! uitați-vă la dânsul cum se uită... parcă râde Un tiran fără de suflet, un despot cumplit, un gâde. O, copiii mei, sărmanii, ce vor zice ei odată? Muma a trăit cu omul ce-a ucis pe-al nostru tată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din Bosnia. Mai târziu acest prinț fu cuprins firește de remușcări, care-l opreau de la îndeplinirea acelei făgăduințe nesocotite, de vreme ce ar fi trebuit să se oștească împrotiva coreligionarilor săi proprii, însă papa Onorie al III[-lea] se adresă cu serioasă mustrare cătră cruciatul trăgănător și, în caz de împrotivire, îl amenință cu toate cenzurele bisericești indicate de canoane în cazul unui asemenea sperjuriu. Ca și regele Bela IV sub Grigorie IX, tot astfel Vladislav IV se văzu silit în anul 1279
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și calcă tratatele". Cu toate acestea Ioan Asan, după ce-și luă în primire fata, trimise îndărăt suita ei întreagă, se puse pe cale spre casă, ocolind Balcanii, luă direcțiunea spre Tîrnova, iar pe drum nu putu să nu reprime cu mustrări simțitoare și cu redresări pe prințesa Elena, care se mâhnea și se căina pentru despărțirea de bărbat și soacră, 113 {EminescuOpXIV 114} poruncindu-i să se liniștească și să aibă răbdare. Astfel rupse de atunci încoace scurt și coprinzător toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]