38,366 matches
-
din spațiile Muzeului Național de Artă. Juriul, condus de Rodica Matei și din care au mai făcut parte Ioana Vlasiu, Marilena Preda Sânc, Pavel Șușară și Gheorghe Vida, a selecțonat următoarele expoziții: Balcicul în pictura românească, realizată de Doina Păuleanu, Muzeul de Artă Constanța, Lapidariul de la Muzeul Colecțiilor de Artă, curatori Rodica Matei și Anca Lăzărescu, și Constantin Cerăceanu, curator Pavel Șușară, galeria Luchian 12. Un premiu pentru întreaga activitate i-a revenit lui Liviu Stoicoviciu, figură singulară și enigmatică a
Constantin Cerăceanu și "Premiile Margareta Sterian" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12167_a_13492]
-
Juriul, condus de Rodica Matei și din care au mai făcut parte Ioana Vlasiu, Marilena Preda Sânc, Pavel Șușară și Gheorghe Vida, a selecțonat următoarele expoziții: Balcicul în pictura românească, realizată de Doina Păuleanu, Muzeul de Artă Constanța, Lapidariul de la Muzeul Colecțiilor de Artă, curatori Rodica Matei și Anca Lăzărescu, și Constantin Cerăceanu, curator Pavel Șușară, galeria Luchian 12. Un premiu pentru întreaga activitate i-a revenit lui Liviu Stoicoviciu, figură singulară și enigmatică a picturii românești contemporane. În acest context
Constantin Cerăceanu și "Premiile Margareta Sterian" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12167_a_13492]
-
articulat, structurat în jurul unui unic element, cel expus aici. Un procedeu artistic și o emblemă mnemonică se confundă, invitând atât la refacerea vechilor trasee, cât și la înțelegerea unei logici de creație teatrală. Odin propune singura formulă veritabilă pentru un muzeu al teatrului: salvarea mitologiei marilor experiențe scenice. Astfel, ca într-un muzeu de științe naturale, pornind de la relicve, fiecare poate, după talentul lui, să-l reinventeze sau să-l lase cufundat în uitare. Barba se întoarce și ni-i prezintă
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
și o emblemă mnemonică se confundă, invitând atât la refacerea vechilor trasee, cât și la înțelegerea unei logici de creație teatrală. Odin propune singura formulă veritabilă pentru un muzeu al teatrului: salvarea mitologiei marilor experiențe scenice. Astfel, ca într-un muzeu de științe naturale, pornind de la relicve, fiecare poate, după talentul lui, să-l reinventeze sau să-l lase cufundat în uitare. Barba se întoarce și ni-i prezintă pe cei doi maeștri brazilieni, modești și stânjeniți, care, cu prețul unor
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
comerțului cu negri. Și deodată îmi vine în minte locul acela bine știut, în apropiere de Cotonou, în Bénin, Ouida, unde erau adunați viitorii sclavi ca să fie îmbarcați pe corăbiile morții ce luau drumul Americii. Ceva mai departe, în micul muzeu al satului, descrierile acestor călătorii ofereau detalii desprinse din acest infern uman. În spectacolul lui Odin, spectrul bătrâneții și imaginile morții circulă ca o temă cu variațiuni, imprimând totodată ansamblului un soi de lejeritate ludică, de exaltare poetică, concluzie a
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
oraș, reunite cu acest prilej. După ce vedem, cum au văzut toți copiii din Holstebro, un spectacol brazilian, scânteietoare metamorfoză de obiecte și de ființe, ne îndreptăm spre expoziția omagială dedicată lui Odin, organizată de o artistă daneză, Caroline Vallejo, în cadrul muzeului orașului, unde au fost adunate cadouri, scrisori, afișe trimise "con amore" - titlu sub care sunt grupate! E un ansamblu sentimental, găzduit într-un spațiu savant scenografiat! Apoi, în catedrala din Holstebro, asistăm la un concert de cântece venite din îndepărtata
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
Carmen Brăgaru Ce reprezintă Ermitajul? Iată o întrebare la care, de regulă, găsești răspuns într-un ghid sau într-un album. La acest nivel, Ermitajul este prezentat ca unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, găzduind în interiorul zidurilor sale o comoară de opere de artă și relicve aparținând mai multor culturi și epoci. Colecția muzeului atinge astăzi aproape trei milioane de obiecte, dintre care un sfert sunt expuse permanent în cele peste trei sute
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
un ghid sau într-un album. La acest nivel, Ermitajul este prezentat ca unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, găzduind în interiorul zidurilor sale o comoară de opere de artă și relicve aparținând mai multor culturi și epoci. Colecția muzeului atinge astăzi aproape trei milioane de obiecte, dintre care un sfert sunt expuse permanent în cele peste trei sute de săli: peste 16000 de pânze, 600000 de gravuri, schițe și desene, 12000 de sculpturi, 250000 de obiecte de artă aplicată, peste
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
ermitaj. Acesta cuprindea două mese a câte șase locuri fiecare, iar pe pereți, împărăteasa luminată atârnase, spre delectarea musafirilor ei, tablouri alese din colecția existentă în Palatul de Iarnă. Prima achiziție importantă, considerată a fi și data de naștere a Muzeului Ermitaj, a fost făcută în 1764, când un număr de 225 de tablouri, majoritatea aparținând școlilor flamandă și olandeză, a fost trimis de negustorul berlinez Gotzkowski, în schimbul banilor pe care îi datora trezoreriei imperiale rusești. Ulterior, Ermitajul a intrat în
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
Giacomo Quarenghi și, în fine, Noul Ermitaj, cea mai târzie clădire, construită de Vasili Stasov și Nikolai Efimov între 1839 și 1850, pentru a găzdui expozițiile Ermitajului Imperial, deschis spre vizitare din 1852. Galeria imperială începuse să capete trăsături de muzeu încă de la începutul secolului al XIX-lea. Vizitarea acesteia necesita însă un bilet special și ținută obligatorie: civilii, numai persoane demne de această înaltă cinste, trebuiau să poarte frac, iar militarii, uniformă. Orice vizitator, după prezentarea biletului de acces, era
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
și decăderea dinastiei Romanovilor. Este și motivul pentru care regizorul Aleksandr Sokurov a ales să creeze, pentru sărbătorirea celor 300 de ani de existență a orașului Sankt-Petersburg, al cărui simbol este, fără îndoială, și Ermitajul, nu un documentar clasic dedicat muzeului și istoricului acestuia, ci un film poetic, în descendență tarkovskiană: Russkij kovceg/ Arca rusă, 2002 (prezentat în cadrul recent încheiatului Festival BIFEST, alături de Moloh, 1999, și Tată și fiu, 2003, purtând semnătura aceluiași Al. Sokurov). Clasicul narator al filmelor rusești ne
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
pe marchizul de Custine, când pe Pușkin și pe a sa Nathalie, când pe Ecaterina cea Mare, când pe Griboedov, alături de puzderie de conți și contese, baroni și baronese, ambasadori din Răsărit sau din Apus, vizitatori din diverse epoci ale muzeului, inclusiv contemporani, ba îl recunoști chiar și pe actualul director, împovărat de imensa responsabilitate ce-i apasă umerii. E un fel de vârtej postmodern al tuturor vârstelor muzeului-reședință imperială, alimentat de două fluvii distincte: cel al actanților propriu-ziși și cel
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
Sokurov și cadrul final (în care, una dintre ferestrele deschise lasă să se vadă nu peisajul de afară, ci magma timpului care curge precum Neva cea din apropiere) sugerează o altă dimensiune a Ermitajului - și, prin extensie, a oricărui alt muzeu - aceea de arcă sacră, păstrătoare de-a pururi a spiritualității unui popor.
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
de Consiliul Europei la Delhi, așezământul a fost clasat printre primele trei instituții de conservare a istoriei recente din Europa, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia. Nu demult, la Weimar, în cadrul unei dezbateri pe tema Comunismul la muzeu, un grup de universitari germani, care a evaluat muzeele de acest gen din șase țări ale Europei, a plasat pe locul întâi Memorialul de la Sighet, considerându-i remarcabile: obiectivitatea și rigoarea (în plan științific) și austeritatea și bunul-gust (în plan
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
printre primele trei instituții de conservare a istoriei recente din Europa, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia. Nu demult, la Weimar, în cadrul unei dezbateri pe tema Comunismul la muzeu, un grup de universitari germani, care a evaluat muzeele de acest gen din șase țări ale Europei, a plasat pe locul întâi Memorialul de la Sighet, considerându-i remarcabile: obiectivitatea și rigoarea (în plan științific) și austeritatea și bunul-gust (în plan artistic). Memorialul de la Sighet are două unități componente: Muzeul
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
muzeele de acest gen din șase țări ale Europei, a plasat pe locul întâi Memorialul de la Sighet, considerându-i remarcabile: obiectivitatea și rigoarea (în plan științific) și austeritatea și bunul-gust (în plan artistic). Memorialul de la Sighet are două unități componente: Muzeul propriu-zis și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului. Muzeul (str. Corneliu Coposu nr. 4, Sighet), inițial cu un caracter exclusiv expozițional, a fost ulterior regândit și reamanajat, astfel încât în prezent este alcătuit din 43 de săli definitive, care pot fi
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
a plasat pe locul întâi Memorialul de la Sighet, considerându-i remarcabile: obiectivitatea și rigoarea (în plan științific) și austeritatea și bunul-gust (în plan artistic). Memorialul de la Sighet are două unități componente: Muzeul propriu-zis și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului. Muzeul (str. Corneliu Coposu nr. 4, Sighet), inițial cu un caracter exclusiv expozițional, a fost ulterior regândit și reamanajat, astfel încât în prezent este alcătuit din 43 de săli definitive, care pot fi vizitate zilnic. Alte opt încăperi urmează să fie completate
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
2005. În afară de exponatele cu valoare documentară și istorică, în incinta lui se află lucrări de o remarcabilă valoare artistică: Spațiu de reculegere și Rugăciune de arh. Radu Mihăilescu, Convoiul sacrificaților de Aurel Vlad și două sculpturi de Camilian Demetrescu. Anual, muzeul este văzut de peste 35.000 de vizitatori, în perioadele de maximă solicitare atingându-se cifrele record de 400-700 de vizitatori zilnic. De câțiva ani a început amenajarea, la marginea Sighetului, a altui spațiu evocator, Cimitirul Săracilor, dedicat milioanelor de victime
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
Sighetului, a altui spațiu evocator, Cimitirul Săracilor, dedicat milioanelor de victime ale comunismului. Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (Piața Amzei nr. 13, București) și-a constituit treptat o bogată bază de date, care alimentează deopotrivă cercetarea științifică și dezvoltarea Muzeului. Au fost realizate, fișate și prelucrate cu ajutorul computerului 3.000 de ore de înregistrări de istorie orală. S-a strâns, totodată, o prețioasă colecție de documente scrise, a căror cercetare va dura mulți ani de acum încolo. S-au organizat
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
descris cât se poate de exact atmosfera care a însoțit Conferințele Microsoft în absolut toate orașele unde s-a desfășurat până acum: "știți cum a fost la Timișoara? Nu mai încăpea lumea în Aula Universității. La Oradea am fost la Muzeul Țării Crișurilor și a rămas lumea pe scări". Într-un an, 2004, în care "cearta intelectualilor" a împărțit lumea creatorilor de la noi în două tabere, publicul românesc a dovedit că rămâne constant alături de valoare. Deocamdată, pentru Microsoft au conferențiat trei
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
dispus să "accepte toate vizitele și toate întâlnirile", vizitează un Luna-Park ce devine un fel de emblemă a lumii derizoriu-spectaculare ("trista și adevărata parodie a progresului uman"); altădată personaje adunate într-o încăpere au stranietatea figurilor de ceară dintr-un muzeu Grévin, reactualizând gustul suprarealist pentru manechine și aerul de pictură "metafizică" din tablourile unui De Chirico; cutare casă e "plină de fragmente de conversații diferite", iar aceste fărâme de limbaj au aparența absurdă a unor dialoguri și secvențe din piesele
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
a bucurat, aproape exclusiv, de critica favorabilă a avangardiștilor înșiși, autori, ce e drept, mai mult de manifeste decît de analize, dar părînd să știe detul de bine ce fac. Abia după ce Sașa Pană, devenit un fel de custode al muzeului avangardei, a publicat în 1969 Antologia literaturii române de avangardă, se poate vorbi de o revalorificare a mișcării în ansamblul ei. începutul îl face Matei Călinescu în prefața la antologie, urmat de Ion Pop, Ov. S. Crohmălniceanu, Adrian Marino (cîndva
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
în ochii posterității, altfel, - cum l-a văzut și l-a cioplit, l-a dăltuit în marmură Michelangelo. Voi reproduce, pentru final, un text al meu vechi apărut în anul 1971 în Destinul cuvintelor după ce văzusem întâia dată în viață muzeele Romei. O replică scandaloasă, pentru habotnici; un sacrilegiu nepieritor. La Catedrala Sfântul Petru în lanțuri� introduc o fisă într-un aparat ca să se aprindă becul electric de deasupra lui Moise. Fără taxa aceasta, El zace în umbră. Marmura singură se
Deuteronomul (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12645_a_13970]
-
Artists in residence), preiau la urma urmei aceeași idee la nivelul unor forme și tehnologii diferite de expresie artistică. Dincolo de atmosfera trecătoare de emulație pe care simpozioanele de sculptură o promovează, au rămas prin toate părțile țării, câmpuri de menhiri, muzee sui-generis, neglijate în general de autorități. (În treacăt fie spus, acum câțiva ani, am avut ocazia să constat starea deplorabilă în care se găsesc sculpturi ale unor autori importanți - George Apostu, Silvia Radu, Ion Condiescu, Anton Eberwein, Adina }uculescu etc.
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
Pavel Șușară Voind să marcheze, în 2001, împlinirea a nouăzeci de ani de la nașterea lui Ion Țuculescu, pictorița Eugenia Iftodi a expus din arhiva proprie, pentru prima oară, la Muzeul Literaturii Române, fotografii, documente și desene ale marelui pictor, împreună cu un număr important de lucrări de pictură al căror statut este absolut unic în întreaga noastră cultură. Pe scurt, este vorba despre acele lucrări pe care, cu patruzeci de ani
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]