1,401 matches
-
Un om fericit Mijloc de primăvară cu un aprilie capricios care ne oferă, după bunul plac, când zile însorite și călduroase, când dimineți friguroase cu vânturi reci și ploi repezite. Truditorii pământului din nord-estul țării - o cuprinzătoare parte a Moldovei, nădăjduiesc și așteaptă ploi așezate și îndelungi care să potolească setea pământului și să-i ajute ca să obțină recolte îndestulătoare. După mai multe zile însorite și contând pe altele cu vreme frumoasă, m-am hotărât să mă achit de promisiunea pe
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
în lumea viselor cu privirile în ecranul televizorului și cu gândurile strecurându-se insidios spre vremurile de altă dată când Revelionul era o mare sărbătoare și un prilej de bucurie și de petrecere pentru familia mea, atunci întreagă și unită. Nădăjduiesc că voi avea șansa să sărbătoresc și primul revelion european al românilor, 2008. Dramă Năzuiesc spre viitorul cu iz de trecut bulversat, doresc să-mi potolesc foamea de amintirile nenăscute ale mileniului III, caut o făclie miraculoasă cu care să
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Iar soarta hotărâse că nu avea să-l mai vadă întorcându-se acasă, să-i taie părul în cinstea Sperheului, râul tutelar al regatului său, nici să-i aducă jertfă o sută de boi și cincizeci de berbeci, așa cum făgăduise, nădăjduind. I-au rămas doar lacrimile. Mai târziu, Ahile, în ținutul umbrelor, se teme că tatăl său, slăbit de bătrânețe și de așteptare, nu mai este ținut în mare cinste și este poate pradă samavolniciilor celor din ținuturile vecine, lipsit de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
liberi, ca și când ar putea să-și schimbe ursita sau lucrurile ar putea lua cumva alt curs. Oricât ar ști că totul este hotărât din nevăzut, ei tot aleg și stăruie să spere până și ceea ce prevestirile le-ar interzice să nădăjduiască. Iar atunci când Soarta îi constrânge să aleagă doar între o cale sau alta, se simt liberi s-o aleagă, chiar când e mai crâncenă, pe cea hotărâtă de ei în numele unei ierarhii de valori. E cazul lui Ahile. Prin întreaga
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
îi va aduce o jertfă nespus de bogată în sanctuarul de acolo, plin de bune miresme, pe al cărui altar Ahile își va tăia pletele, în cinstea zeului lor de acasă. Și, chiar știind că toate acestea nu vor fi, nădăjduia că măcar Patrocles, supraviețuindu-i, se va întoarce acasă, ducându-l acolo cu el pe fiul său, Neoptolem, rămas în insula Sciros, și îi va arăta domeniul și locuitorii acestuia, pământul rodnic, hergheliile, cirezile și turmele, oamenii de acolo, casa
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
voiau, fără a glumi, să fie acoperiți cu aferim, pentru că nu l-au pedepsit (deși acesta nu făcuse nimic). Calici zdrențuroși și ogârjiți hoinăreau pe străzi. Își zgâncileau în fața lui bubele provocate de păduchi, sub care stătea să crape puroiul. Nădăjduiau să se împiedice de vreo pungă cu galbeni pentru a fi izbăviți de viața mizeră. Prin gunoaie, colcăiau șobolanii care băgau spaima în motani. Purici, ascunși în colbul drumurilor pietruite, mușcau trecătorii, răspândind ciuma. În fiecare bortă se năștea și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
copiilor și nepoților noștri. g. Un aliat de încredere Pentru a ne feri din calea vrăjmășiilor, am căutat, pentru ținuturile noastre, protecția naturii. Am luptat, cu mai mult sau mai puțin succes, pentru a ne înconjura țările de frontiere naturale, nădăjduind că vor sta pavăză în fața răutăților care pohteau la meleagurile noastre. Natura a fost, totodată, cel mai de încredere aliat pe care ne-am putut bizui în lupte. În războaiele pe care le-am purtat pentru apărarea pământurilor noastre, am
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în acest ceas, trâmbițe, surle și tobe s-au pus a face o grozavă zarvă. Semn că oștirea ghiaurului era pe aproape și se pregătea să purceadă la atac. Învăluit de ceață, pașa s-a repezit cu putere într-acolo. Nădăjduia să-l răpună grabnic pe acest voievod potrivnic. Dar nimic nu fusese mai amăgitor decât să se năpustească orbește. Nu făcuse decât să se afunde și mai mult în noroi. Îi îndesă pe toți într-un loc strâmt de pe fundul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
caleștile de boieri, pentru a le jefui. Cântați în balade, doinite din fluier, ortomanii erau jurați să rupă lanțul asupririi... Și să împartă dreptatea socială sub plumbii flintelor și tăișul hangerelor. Pe înserate, călătorul trăgea pentru adăpost prin hanuri dubioase, nădăjduind a se feri de bucluc. Bucuros că a mai scăpat o zi plină de pocinoage, asculta vrăjit muzica tarafului. Ostenit, se așeza pe laviță și își ținea capul sprijinit în mâini, având coatele înfipte în masă. Se uita spre lăutarii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a pus numai o piatră de temelie României de mâine. Dar, un neam care a dat dovadă că e În stare să trăiască clipe de Înălțare și de Întinerire sufletească cum a fost cea a primei Uniri, are dreptul să nădăjduiască Într-un viitor mare, care-i va cere Întreaga lui putere de viață. Astfel, generația tânără de la noi, ca și aceea de acum 50 de ani, luptă din răsputeri ca să dea Întrupare acestei a doua Uniri, tot așa de grea
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
lung, și își declară loialitatea față de dinastia de Habsburg-Lotharingia. În articolul-program, Desfășurăm steagul, este exprimată dorința de a se întreține spiritul românesc în ciuda tuturor greutăților întâmpinate: „Nu avem universitate românească, nici prilej să ne stâmpărăm setea la izvoarele culturii românești. Nădăjduim că învățații noștri de pretutindeni vor veni cu sprijinul lor, ca să umplem cât de cât un gol.” Rubrici: „Glosse”, „Accente”, „Momente”, „Cronica veselă”. Publică Aron Cotruș (poeziile Ce-mi pasă de Fatalitate, E-un drum divin, Pădure, dragă pădure ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288575_a_289904]
-
a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică trufie: „Eu mă înalț tot mai drept, tot mai sus spre văzduhul albastru și limpede al speculației precise, neîndurate și - nădăjduiesc - al marii creații. Condiția primordială: menținerea singurătății și zăgăzuirea, dând peste bot, la orice încercare de intimitate a oamenilor mediocri. Iubesc tot mai mult pomii, plantele și animalele. Munca și copiii sunt două coordonate arhisuficiente pentru viață.” Ieșit din închisoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
mea psihică. Modelul șamanic m-a bântuit în anii de maturitate, iar dacă am renunțat la el am făcut-o silit, fiindcă viața mea socială și meseriile pe care le practic nu mi-au îngăduit să stărui asupră-i. Dar nădăjduiesc să pot reveni cândva la el, și chiar să-l aplic. După decembrie 1989 am descoperit că modelele culturale nu mă mai satisfac neapărat - mi se par perisabile și uneori zadarnic-orgolioase, structura mea interioară îndreptându-se spre altceva: modelele etice
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
sovietic amenința însăși inima României, cu zona petroliferă, de însemnătate vitală pentru Axă în continuarea războiului. Este adevărat că Mareșalul Antonescu mai dispunea de câțiva ași în manecă pentru a spera să răstoarne cursul operațiunilor militare, dar, în primul rând, nădăjduia să stăvilească ofensiva inamicului pe aliniamentul Focșani-Nămoloasa-Brăila. Dar, pentru aceasta, Mareșalul l-a avertizat pe Friessner, la 22 august 1944, și se impunea ca, prin eforturi conjugate, trupele germane și române să bareze înaintarea Fronturilor 2 și 3 ucrainene înainte
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
îmbrăcat această haină monahală, am fost hotărât să dau ascultare tuturor poruncilor, dar mai ales, am făcut un legământ cu mine însumi să nu judec pe nimeni, ci numai pe mine. Și am respectat cu sfințenie acest legământ. De aceea nădăjduiesc că voi primi milostivirea lui Dumnezeu și gândul acesta îmi dă pacea, cu care plec de pe acest pământ. Pacea cu Dumnezeu, cu semenii mei și cu mine însumi. După scurt timp, călugărul a plecat la Domnul, învăluit de o tainică
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
această convorbire: Vreau să mă mărturisesc ăspovedesc), Petre! Bine, Iuda, îngenunchează și spune ce ai pe suflet. Iuda, aruncându-se la picioarele lui Petru, îi zise cutremurat: Sunt un nenorocit, Petre, căci l-am vândut pe Domnul și Mântuitorul nostru. Nădăjduiește, Iuda, căci eu am fost mai vinovat decât tine! Cum așa, Petre?! Eu Iuda, de trei ori L-am trădat pe Domnul, dar plângând cu lacrimi de pocăință, El m-a iertat. Iuda se ridică din genunchi și nu voi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
apoi se întristează, etc. Părinții neptici, referindu-se la păcatele recidive, spun că sunt unii care, în nădejdea pocăinței, alunecă a doua oară, umblând astfel cu Dumnezeu cu viclenie. Pe aceștia însă îi prinde moartea și nu mai ajung timpul nădăjduit de ei, ca să împlinească faptele virtuții<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 60, în Filocalia, vol. X, p. 311,312 footnote>. Aceștia nu iau păcatul în serios, sau îl iau din ce în ce mai puțin în serios. Amânând pocăința sau înfăptuirea unei virtuți
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
s-au adunat aici, cerșind pe toate căile cetății, răcnind la hipodrom, pândind noaptea palatele, așteptând căderea domnilor. Palatul autocratorului e sub sabia străjerilor; ș-aceștia stau la pândă, râvnind comorile. M-am îndreptat spre cuvioșii monahi din sfintele mănăstiri, nădăjduind să găsesc la ei altă lege. Am cunoscut și într-înșii cerșetorii vieții și zarafii rugăciunilor. Am socotit pe cei buni, ostenindu-mă a-i cerceta și la răsărit și la asfințit. De la unu - numărul lor nu l-am mai
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un scop, deși daturile acestui pământ ne-ar fi putut ispiti spre aceasta, ci ne-a fost viața prilej de mântuire, mulțumind și lăudând pe Dătătorul a toate, iar când am greșit, am plâns la picioarele lui Iisus cel răstignit, nădăjduind iertarea. Virgil Maxim Prolog Așteptam cu nerăbdare această carte, și nerăbdarea mea s-a umplut de bucurie. Aproape toată literatura memorialistică ce s-a scris până acum, prima ediție a apărut în 1997, prezentând conflictul dintre Mișcarea Legionară și cele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o să pățiți! Și Fiul Meu a luat asupra Lui de bunăvoie păcatele lumii. Veți pătimi și voi! Frații voștri de sânge și dușmanii Mei vă vor ucide! Da, Doamne, răspundem noi, dar așa cum pe El L-ai înviat din morți, nădăjduim să fii și cu noi, ca la Învierea Neamurilor să nu fim în afara dragostei Tale! Și credem că această nădejde ne va izbăvi! Aceste legi, porunci și jurăminte au constituit pentru noi, FDC-iștii, eșafodajul construcției noastre bio-psihice și spirituale
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am căzut rănindu-mi genunchii și palmele. La dreapta era Corpul gardienilor, unde se administrau pedepsele. Instinctiv m-am îndreptat într-acolo, rugându-mă în gând: „Ușa milostivirii, deschide-o nouă, binecuvântată de Dumnezeu Născătoare, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine...”. Stai pe loc! Nu acolo, îmi tăie rugăciunea glasul răstit al gardianului. Oare mă și auzise Maica Domnului?) Am intrat în clădirea administrativă. Gardianul m-a lăsat în anticameră și a intrat pe ușa capitonată deasupra căreia scria
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la câțiva ani închisoare. Sile era prin 1933 student în ultimul an la chimie. Singurul fiu, inteligent și talentat, adorat de părinți - cu „soarele mamei” i se adresa biata mamă. În subsolul casei, tatăl, plin de afecțiune pentru fiul care, nădăjduia, le va mângâia bătrânețea, îi amenajase un laborator de chimie; strălucitul student făcea experiențe și aplicații practice: recipiente, alambicuri, eprubete, scule și aparate care ar fi făcut gelos pe oricare coleg sau chiar profesor al lui Sile. Satana a făcut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
va răbda până la sfârșit, să nu fie însemnat pe mână sau pe frunte cu numărul numelui fiarei (666), se va mântui”. Noi „turmița mică” a Ortodoxiei, ne rugăm pentru mântuirea tuturor și pentru întoarcerea la pocăință a celor înșelați și nădăjduim să primim putere de mărturisitori în ziua cea mare a încercării noastre. Dar ne cutremurăm și vă plângem, copii ai Apusului și ai Lumii Noi, pentru viitorul fericit ce vi l-au pregătit părinții și conducătorii voștri masoni, slujitori ai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
satisfacțiile pământești, de mărire și bun trai? Nu este în Planul divin acest lucru, pentru tine! Pentru tine e actul mărturisirii, că Dumnezeu este mai presus de toate acestea și că tu, lepădându te de ele și suportându-ți crucea, nădăjduiești să fii cu El în chip desăvârșit. Eu știu toată teologia, dar în aceasta stă diavolismul meu, nu să o împlinesc, ci ca să-i înșel pe cei ce se încred în ei înșiși, lucrând fără Dumnezeu de partea lor. Frate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
înaintea mea este pururea”, zice David, Împăratul și Proorocul. Lasă-mă, îngăduie să îngenunchez alături de sfinția ta, să plângem împreună păcatul meu și al tău, doar va auzi Dumnezeu glasul rugăciunii noastre izvorâte din inimi umilite și zdrobite, pe care nădăjduim să nu le urgisească. Iartă-mă! Alt moment dureros a fost prilejuit de domnul Tache Savin. Era lângă un milițian și striga de pe o listă 15-20 de nume, între care și pe al meu. Am fost invitați reverențios de milițian
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]