1,379 matches
-
alte cunoștințe și gândesc la alt nivel. Nu tot ce există și nu există trebuie aruncat în spatele lui Dumnezeu. Nu asociați limitele umane cu DUMNEZEIREA. Acolo sunt un alt timp și un alt spațiu, alte dimensiuni spre care omul tinde nădăjduind prin credința lui. Vezi tu, și căldura și frigul sunt percepții influențate de ceva. E posibil ca universul să aibă o constantă încadrată în aceste limite. Ea trebuie calculată separat de influența elementelor spațiale și rezumată strict la vid. Asta
DUMNEZEIREA ŞI OMUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378876_a_380205]
-
pe sub copaci zăpada nu era prea mare și se putea merge lesne. Începusem truda cea mare de a urca și coborî peste culmile și văile muntelui, în linie dreaptă, ca să nu ne abatem prea mult de la țintă. Pe fiecare culme nădăjduiam să putem corecta direcția. Prima culme a traseului era atât de puțin înaltă și atât de împădurită încât, realmente, nu am reușit să văd nimic. În schimb la următoarea, mult mai înaltă, am avut șansa să-mi regăsesc reperele. Pentru
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
Gândul acesta, că poate ai o prietenă de care eu nu știu, mă chinuie. Cât aș vrea ca acest gând să fie doar un vis urât. Dar când te priveam, acolo sus, pe munte, și după cum mă priveai și tu, nădăjduiesc că nu-i nimic adevărat din cele de care mă tem eu și că am atâtea neliniști doar din cauză că nu ne cunoaștem bine. Cât am stat la bunica mea, în fiecare zi am trăit cu speranța că vei veni să
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379950_a_381279]
-
își înscrie numele pe listă este acesta: Emily Dikenson a fost în cer Și acolo a văzut un rubin uriaș Eu am fost în iad Și în iad este un rubin uriaș Ea se bucura de o companie aleasă Eu nădăjduiesc într-o societate distinsă Satana e frumos ca un cer negru Suferința lui e măreață ca o patrie (...) Până în centrul iadului mai este mult de mers De aici se vede un rubin uriaș ca un tron Și un ochi mare
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
eclezială personală, prin integrarea sa liturgică; într-o viață autentic creștină, toate aspectele se subordonează țelului hristocentric al realizării Împărăției lăuntrice. Scopul vieții noastre pământești este mântuirea sufletului prin preamărirea lui Dumnezeu, al cărui atribut este veșnicia iubirii, la care nădăjduim toți. Harul lui Dumnezeu dăruit nouă prin Sfintele Taine, în Biserică, ”ajută la creșterea Trupului tainic al Domnului nostru Iisus Hristos, atât în sens extensiv, cât și intensiv”. Dar omul are sarcina să facă lucrător harul primit în dar, prin
STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREȘTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOȘILOR, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2014, 422 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 172 [Corola-blog/BlogPost/381870_a_383199]
-
le dea Prunc Și-I aduseseră și Jertfe : o turturea, un țap, un junc... În Casa DOMNULUI bătrânii, din dragoste Credincioșească, Au promis : ce se va naște, lui DUMNEZEU să-I Dăruiască ! "-DOAMNE, iartă-mi ne-Credința, că nu mai Nădăjduiam Ca să nasc la bătrânețe, pe Fecioara Miriam !" N-au știut c-a lor Fecioară, de la Pronia Divină, Va fi aleasă ca să Nască, pe Cel ce avea Să vină, Prin DUHUL de la TATĂL Sfânt, ca Să aducă Mântuire Nu doar poporului ales
NAȘTEREA PURUREA FECIOAREI MARIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381910_a_383239]
-
pătimire din sufletu-mi pribeag, Revărsată în a sorții menire, Că parte n-am avut de ce mi-a fost mai drag, Las ploaia gândului să-mi inunde privire. Să-mi pot alunga coșmar de neputință Din viețuirea cu visuri efemere, Nădăjduind în miracol de credință, Voi duce speranța-n veșnica tăcere. Puțin câte puțin murind în orice zi, Cu lacrimă de tuș las zestre de idei, Cititorilor, când amintire va fi Raza gândului revărsat din ochii mei. Că doar o cruce
LA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381908_a_383237]
-
tată-său călătorise încoace la rugămintea unui amic din afară. Îl ducea la Horezu, fiind grozav amator de smălțuite. Le văzuse la un târg în țara lui. Venise la Cocoșul de Hurez, târg pomenind în formă și culoare neuitarea trecutului, nădăjduind să descopere cu ochii lui cum olarii hurezeni, precum și cei veniți din întreaga țară, mânuiesc gaița și cornul pentru încrustarea în smalț a valului, a spiralei, a șarpelui și a cocoșului, motive deja recunoscute în lume. Așa ajunseseră bunicii să
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
decât altele, uitând de concluzia Sfântului Vasile cel Mare „că nu există păcate mari sau mici ci numai păcate!...” Și chiar ne resemnăm și ne consolăm cu gândul că nu avem păcate chiar atât de mari ori atât de multe, nădăjduind cu toții în marea bunătate, dragoste și milostivire a lui Dumnezeu spre iertarea păcatelor noastre, uitând faptul că El este atotbun și atotmilostiv dar și atotștiutor și, mai cu seamă, atotdrept!... În dezbaterea și evaluarea noastră valorică și axiologică, ce este
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Toți ne duc cu zăhărelul, Noul șef, tot vultur, cred, e... Tot în vulturi se încrede. Niciun gest, nicio măsură Să își mântuie poporul, Tot cu tagma și soborul, Tot cu masca pe figură Și cu ura-n uitătură... Am nădăjduit degeaba Că-i vreun Țepeș, dar de unde...?! Pregetă și se ascunde, Mai încetișor cu... graba, Nu cumva să-ncurce treaba... La americani cu steaua, La evrei cu sorcova... Să nu-l certe Moscova, Ne-a strâns și mai mult cureaua
NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379614_a_380943]
-
neprielnic... în jur, adieri de schimbare... Totul o copleșea! Dacă n-ar fi fost pânda, ar fi căzut strivită de obida căldurii nemăsurate! Îngrijorată, lua seama avidă la copcă. O țintuia cu privirea cam de multișor. Din clipă-n clipă nădăjduia că foca se va iți! Și-atunci, va vedea! Flămândă, furioasă, îi părea în zadar așteptarea... Peste o clipă, iar spera... Și tot așa... Banchiza parcă se mai strâmtase. Ochiuri de apă îi impugeau trăinicia. În adânc, scrâșnete de gheață
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
recunoaște singur, căci nu mai e alta ca ea pe întreg pământul, nu numai în regat. Mai curios decât fusese vreodată, regele făcu semn să intre fetele. Frumusețile regatului începură să treacă prin fața lui una câte una, unele dintre ele nădăjduind să ajungă regine, altele speriate de faima cumplitului rege. - Care e? Care e? Întreba mereu regele, dar căpitanul de oști nu făcea decât să dea din cap, căci nici una nu semăna măcar cu fata cărbunarului. Când se isprăvi șirul fetelor
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
pierdea vremea urmărind zborul păsărilor. Încerca bietul împărat să-l facă să coboare de acolo ca să dea o mână de ajutor la treburile împărăției, dar flăcăul nu dădea nici un semn de ascultare. Mâniat peste măsură de nevrednicia fiului său și nădăjduind că o pedeapsă îi va băga mințile în cap, împăratul hotărî să-și închidă fiul într-un turn singuratic ridicat la malul mării, de unde să nu poată urca pe acoperiș și să nu mai poată vedea pană de pasăre. Bietul
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
ceilalți feciori, cu gândul de a se întoarce în turn pentru a-și lua aripile fermecate dăruite de cele patru vânturi. Prințul Negru și Prințul Galben se înțeleseră să își continue drumul împreună, căci îi lega o mare prietenie și nădăjduiau ca împreună să reușească să treacă de toate probele, pentru ca apoi să tragă la sorți care dintre ei avea să o ia pe prințesă. - Cu aripile fermecate prinse de umeri, Ador ajunse cât ai clipi la poarta castelului în care
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
volume cu acest titlu, în special pentru medicii tineri, ca să aibă la îndemână informații de bază privind diferite specialități, boli, tipuri de rețete, medicamentele noi etc. Iar dacă medicii începători pot fi călăuziți efectiv prin astfel de vademecum-uri medicale, nădăjduim ca și doctorii sufletești, preoții, să aibă un sprijin similar în prezentul «vademecum omiletic»”. De asemenea, autorul a menționat că acest volum poate fi considerat și ca anexă la Cursul Universitar de Omiletică, aflat sub tipar la Editura Basilica a
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
merg? Ce mă așteaptă? O viață sau o moarte?Să merg e întrebarea,sau...poate mai aștept!Pășesc timid,cu frică și nu mai am cuvinte,Dar simt cum mă cuprinde.. Lumină din Tabor!Ce sfântă-i revederea,Iubitul ... II. NĂDĂJDUIȚI ÎN DOMNUL!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017. Nădăjduiți în Domnul! Să faci din viață,sfântă bucurie, Înalt și mândru-i valul ,însă imensă-i marea! Trăirea pe pământ? Folos mântuitor să-ți fie
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
mai aștept!Pășesc timid,cu frică și nu mai am cuvinte,Dar simt cum mă cuprinde.. Lumină din Tabor!Ce sfântă-i revederea,Iubitul ... II. NĂDĂJDUIȚI ÎN DOMNUL!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017. Nădăjduiți în Domnul! Să faci din viață,sfântă bucurie, Înalt și mândru-i valul ,însă imensă-i marea! Trăirea pe pământ? Folos mântuitor să-ți fie, Când e aproape țărmul,îndepărtată-i zarea! De n-ai iertare-n suflet,zadarnică-i
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
fiind de fapte bune, Și trup n-om mai avea și nici măcar un nume: Voi ,ce-ați făcut,trăind atâta viață?" Prinși în necaz,stați lângă El,urmați-vă Păstorul, De sunteți goi,luați cu împrumut,de la ... Citește mai mult Nădăjduiți în Domnul!Să faci din viață,sfântă bucurie,Înalt și mândru-i valul ,însă imensă-i marea!Trăirea pe pământ? Folos mântuitor să-ți fie,Când e aproape țărmul,îndepărtată-i zarea! De n-ai iertare-n suflet,zadarnică-i
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
altfel, i s-ar putea dedica poezia Crez, din care citez: Înger crescut din coasta unui drac Îmi murmur clipa, respirând speranță; Nimeni nu știe ce eforturi fac Să-mi țin oglinda firii în balanță. Câțiva prieteni chiar au încercat, Nădăjduind că dragostea mă schimbă, Să-mi caute un leac de vindecat Și mi-au extras otrava de sub limbă. Când vrut-am lumii-ntregi să-i fac pe plac, M-au luat unii de prost, alții de frate; M-am lămurit
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
atâția ani, se poate observa cu relativă ușurință un fenomen de o evidență clară, ce are în vedere ca acestei noțiuni fundamentale (suveranitatea națională) să i se reconfigureze definiția specifică prin mijloace felurite de parametrizare circumstanțială a sa. Mai putem nădăjdui că, în viitor, gândind lucrurile într-o perspectivă bine delimitată istoric, acest concept nu va fi obligat să iasă definitiv din vocabularul curent al limbilor lumii?!... După starea de lucruri din prezent, răspunsul adecvat se construiește, cred, de la sine. Încercarea
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
tată-său călătorise încoace la rugămintea unui amic din afară. Îl ducea la Horezu, fiind grozav amator de zmălțuite. Le văzuse la un târg în țara lui. Venise la Cocoșul de Hurez, târg pomenind în formă și culoare neuitarea trecutului, nădăjduind să descopere cu ochii lui cum olarii hurezeni, precum și cei veniți din întreaga țară, mânuiesc gaița și cornul pentru încrustarea în smalț a valului, a spiralei, a șarpelui și a cocoșului, motive deja recunoscute în lume. Așa ajunseseră bunicii să
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
spun și eu, că a-l numi pe Părintele Stăniloae „părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „Părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
Fiți curajoși. Nu renunțați ușor. Perseverați. Nu vă limitați. Autodepășiți-vă. Nu judecați. Iertați. Nu luptați Împotrivă. Luptați pentru. Nu supraviețuiți. Faceți istorie. Nu vă vindeți sufletul pentru un mititel. Sau pentru un Hermes. Pentru nimic! Nu vă mai îndoiți. Nădăjduiți. Nu mai disperați. Credeți! Nu mai faceți lucruri de mântuială. Fiți competenți. Fiți profesioniști. Nu mai cereți. Dați. Nu mai împiedicați. Ajutați. Nu vă plafonați. Învățați. Nu mai plecați capul. Stați drepți. Îndrăzniți!” (Capitolul V. Întoarcerea Fiicei Risipitoare, p. 219-223
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
cu unicul cosmonaut și, de ce nu, putem afirma despre acesta că se numără printre acei fericiți care au fost binecuvântați de Pronia Divină și credem că a înțeles faptul că Dumnezeu este mai aproape de suflet decât de bolta cerească și, nădăjduim că l-a și găsit, atât în Cosmos, cât și aici pe pământ. La mulți ani, erou al națiunii române ! Ștefan Popa Referință Bibliografică: Patria mea este Cosmosul! / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1366, Anul IV, 27
PATRIA MEA ESTE COSMOSUL! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373571_a_374900]
-
vine...Turtoi încropește tot la două zile. Îl coace sub țestul încins cu crengi aduse de milog... Și orice-ar face, își bombăne nevoința. Cu ce să plătească ’aracan de ea dările?! Mai an, o ajutase Părintele. Nu mai putea nădăjdui la mila bisericii și-acum! Da’ de unde creițari?! Milogul aude bolboroseala maicii azi, o aude mâine. Nu dă semn că pricepe oftaturile femeii. El își primește tainul, soarbe încetinel din dulceața laptelui, necruțând nici o picătură, iar cu boțul de mălai
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]