738 matches
-
mergeam la colindat în ceata copiilor mari, nu acceptam să merg cu cei mici și plângăcioși. Afară era ger, troienele erau mari, pe ulițe ne lătrau câinii, ciomegele fiind foarte prețioase. În plus, le mai foloseam și ca bastoane prin nămeții care, pe alocuri, erau înalți cât casa. (Floarea Cărbune) Sursă poză:Wikipedia Referință Bibliografică: COLINDEȚELE-TRADIȚII DIN PURANI DE VIDELE / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1441, Anul IV, 11 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
toamna aurie...cum cad frunzele... Când colo, crivăț cu troiene. Iar îl întrebai pe băiat: Ce, mă, sări iarna peste toamnă? Care iarnă, bă tete, suntem în octombrie. Aha, te duci la semănat... Care semănat, bă tete? Așteptai să treacă nămeții... și iar mă uitai pe fereastră. După ce trecură, spusei lu' Mihăiță: Nu te duci, mă, la semănat? Că se sfârșește toamna. Care toamnă, bă, tete, că mâine-poimâine tre' să tăiem porcul. Acu vine revelionul! Ce, bă, trecu anul? Care an
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
E-așa ușor să nu mai vrei să plângi, să-nmugurești visând c-o tinerețe venită din senin te-a pus să strângi buchete mari de tandră frumusețe. Nu-mi pasă că afară ninge des și-n mine cresc încet-încet nămeții, când pot să-i dau un altfel de-nțeles, plin de candoare și iubire,vieții ! 21 ianuarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Bucurie / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor
BUCURIE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369224_a_370553]
-
decembrie 2015 Toate Articolele Autorului COPILĂRIE FĂRĂ MOȘ NICOLAE Revăd copilăria mea Într-un sat uitat de lume, Unde ,,Moșul" nu ajungea Să-nfăptuiască minune. Drumul era prea lung și greu Pentru-a moșului magie, Că se împotmolea mereu În nămeți de sărăcie. Dar nuielușa nu lipsea Niciodată de la ușă, Să-mi amintească viața grea, Când mă-ncălzeam la cenușă. N-aveam ghete lustruite, Iar cismulițe curate, De multe ori peticite, Pe ,,Moși" îi ținea departe. Spălam cisme și ciorăpei Sperând
COPILĂRIE FĂRĂ MOȘ NICOLAE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369208_a_370537]
-
neștire, decorul hivernal, cuprinde-a mea privire; dar fulgii ating buzele demult, sălbăticite și îi preschimbă-n boabe de rouă aurite. Colind printr-o iarnă păstrată-ntr-o ramă și-n muzeul din suflet are chiar, dioramă, visu-i congelat, iar nămeții l-au acoperit, parcă-i Hibernatus și se vrea descoperit. Într-o iarnă flămândă ți-am fost visul alb, făr' să știi, cât o să doară visarea-n dalb, herghelii din cuvinte au tras sania-gând și timpul scrib le-a așezat
VISUL ALB de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374219_a_375548]
-
Liniștea o pui să stea De veghe în casa mea! Clipele le-mbraci în nard Eu le simt cum încă ard Și-n potecile de dor Trimiți grabnic un izvor... În alaiul iernii mele Îmi dai crini și viorele, Prin nămeți să trec frumos Către cerul luminos.... 2 decembrie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: În alaiul iernii... Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808, Anul V, 13 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea
ÎN ALAIUL IERNII... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378647_a_379976]
-
de franceză pătătă de cerneală , autobuzul de oraș, costumul popular de la serbarea de anul trecut, măicuța pieptănindu-i părul, panere cu struguri copți, iarăși tabla pe care tovarășa de matematică scrisese un șir lung de semen ciudate,bascheții albi de Drăgășani, nămeții de zăpadă din iarnă,bujorii din Poienița Cucului, și iarăși tabla din clasă pe care cineva scrisese “La revedere,scoală!"..... Mai avu puterea sa meargă pînă la banca de lîngă școală și obosită se așeză ca o umbră, tinînd în
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
serenitate. Crăciunul copilăriei noastre a captat, deopotrivă, imensa poftă de sfințenie și de petrecere. Totul pe un fundal fabulos-decorativ. Sărbătoarea pioasă a nașterii Domnului se îngemăna, atît de fericit, cu scenariul vag-păgîn al eresurilor. Peregrinările înfiorate pe la ferestrele mîngîiate de nămeți au rămas intacte în mirifica noastră amintire. Azi? Ce farmec mai are înălțatul stelei cu liftul? Și totuși... Acum cîteva seri, spre miezul nopții, la ușa noastră (de bloc) am ascultat cu dragă înfiorare un colind de o execuție perfectă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
duc la școală.” (Elena Dragoș, Joc de toamnă) „Oaspeții caselor noastre, cocostârci și rândunele Părăsit-au a lor cuiburi și-au fugit de zile rele...” (Vasile Alecsandri, Sfârșit de toamnă) Iarna lasă în urma ei vânt și ger, acoperă totul sub nămeții de zăpadă, viețuitoarele stau la adăpost, iar în zilele însorite copiii se bucură din plin pe ulițele satului cu jocurile lor, sub privirea oamenilor din jur care își văd liniștiți de gospodării. Poeziile propuse pentru învățare sunt: Joc de chiciuri
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
bicicletă prin munții de omăt?! Și cum să vii pe bicicletă înfășurat în rubale?! Dar le-a pierit râsul, când l-au putut urmări plecând, după ce a băut din câteva înghițituri o sticlă întreagă de răchie: individul se îndepărta printre nămeții înalți tot doar în cămașă! Afară erau minus cincizeci și nouă grade! Acea curiozitate, acel Bleier, s-a stabilit într-una dintre numeroasele case părăsite și putea fi întâlnit doar în cămașă, mergând prin munții de zăpadă, de parcă s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
o aură mistică: „Și toate din casă mi-s sfinte”. Zăpada (element, în genere, negativ, obstacol în calea spiritului și sursă de neliniște pentru psihicul poetului înspăimântat de lucruri) a creat un cadru favorabil. Poetul este, în camera străjuită de nămeți, un prizonier bucuros. Frica de elemente - sentiment dominant în poemele bacoviene - este înlocuită aici cu o scurtă stare de tihnă și desfătare: „Și vino și tu mai aproape; / Citește-mi ceva de la poluri, / Și ningă... zăpada ne-ngroape. Ce cald
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
cade ca o jale nouă”; „E ora când cade gândul amar, / Tăcere... e ora lașității”; „Blestemată mai fie și toamna / Și frunza ce pică pe noi -; / Blestemat să mai fie și târgul / Ursuz, și cu veșnice ploi... / Cetate, - azilul ftiziei - / Nămeți de la pol te cuprind... / Cetate, azi moare poetul / În brațele tale tușind...” Nu se poate spune de unde vine farmecul bizar al acestor versuri care nu formulează nici o comparație de preț și nici o metaforă care să ne fure ochii și să
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
udă. Dar, uneori, mai ales pentru a-mi face plăcere, probabil, îmi apuca fularul și se lăsa salvat. După o astfel de baie, ne duceam spre vreuna dintre carcasele bărcilor vechi ce se vedeau ici și colo înălțându-se printre nămeți. Aprindeam un foc mare de lemne în măruntaiele lor înnegrite. Pașka își scotea cizmele lui groase de pâslă, pantalonii vătuiți și le punea aproape de flăcări. Apoi, stând desculț pe o scândură, începea să prăjească pește. În jurul focului de lemne deveneam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în pogromul din ianuarie 1941, mama rămasă de atunci cu sufletul strivit și mintea rătăcită sunt chemări ale unei realități din trecut pe care nici nu o bănuise. Tragedia iernilor bucureștene din anii ’80, cu procesiuni de bătrâni porniți prin nămeți spre cozile din fața Alimentarelor, situează narațiunea în sinistra „epocă de aur”. Bucureștiul vremii oferă puține consolări: colegul lui Adrian, Mauriciu, e concediat din cauza demersurilor oficiale pentru emigrare, presa caută „țapi ispășitori” pentru ilustrarea tezelor lansate de plenarele Comitetului Central, iar
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
Chișinău, 1961; Prietenii se întâlnesc la drum, Chișinău, 1963; Cirip-Cip și Floricica-Soarelui, Chișinău, 1964; Iarna în codru, Chișinău, 1966; Între munte și-ntre mare, Chișinău, 1968; Orașul din poiană, Chișinău, 1969; Capcana, Chișinău, 1971; Răspântii, Chișinău, 1972; Hai băieți, prin nămeți, Chișinău, 1976; Cinci povești pentru copii, mai așa și mai hazlii, Chișinău, 1977; Diapazon, Chișinău, 1978; Spre cosmodrom, Chișinău, 1979; Darul primăverii, Chișinău, 1980; Povestiri, Chișinău, 1980; Din cartea c-un noian de file, Chișinău, 1982; Ia, măgăruș cuminte, Chișinău
FILIP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286999_a_288328]
-
o horă deasupra satului zgomotos. Deodată, undeva în depărtare, se zărește o micuță rândunică albă care, la o mică neatenție, dispare. Am crezut că sa prăbușit, dar nu era așa. Ea a intrat pe porțile unui castel tainic aflat sub nămeții mari de zăpadă. În palat, pe un tron de gheață, era o prințesă foarte frumoasă, înaltă, cu ochii verzi precum zgribulita iarbă a primăverii, cu un păr alb ca laptele și catifelat ca mătasea și niște mânuțe fragile și albe
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
îndeplini treaba din acea noapte, ea a pornit un crivăț foarte puternic și orbitor, care, cu mantia lui, acoperea privirile oamenilor de la ferestrele înghețate. Zburând lin prin văzduhul limpede, Crăiasa Zăpezii, acompaniată de fulgii de nea, transforma casele acoperite de nămeți în niște delicioase torturi, parcă acoperite cu frișcă. După aceea, le împodobea punând țurțuri la streașină, care se uneau și păreau precum un policandru din fluturi argintii. După ce a lucrat toată noaptea, Crăiasa Zăpezii era obosită și a vrut să
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
afecțiune (visul lui de iubire e un „soare stâns”), cuprins în răstimpuri de o sete de viață care e reflexul spaimei de neființă, „ultimul trubadur” (E. Lovinescu) își susură într-un decor sublunar, de irizări simboliste, cantilena. Frapează generozitatea luminii („nămeții de lumină”) în ambianța împânzită de semnele extincției. Întunericul ce se apropie, lugubru, ațâță părelnicele străluminări. De fapt, senzitivul, împăienjenit de oboseală, agonizează cu o îndurerată resemnare într-un peisaj de umbre, în preajma unui țintirim pe care o rece rază
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
fură observate jeturi înalte și două ambarcațiuni - a lui Stubb și a lui Flask - fură lansate în urmărirea lor. Depărtîndu-se din ce în ce mai mult, ele aproape că dispărură din cîmpul vizual al oamenilor de pe catarge. Deodată însă, aceștia zăriră în depărtare niște nămeți de apă și curînd după aceea semnalară că una, dacă nu chiar ambele ambarcațiuni, erau „prinse“. După un timp, ambarcațiunile fură văzute foarte dar - o balenă le remorca drept spre corabie. Monstrul ajunse atît de aproape de coca vasului, încît la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pândeam în acea solitudine. Tu, în fața unei ferestre întunecate pe care o lumina vâlvătaia incendiilor de pe străzile vecine. Tu, cu ochii închiși, lungită alături de mine într-o noapte de la sfârșitul luptelor, povestindu-mi o zi de iarnă, pădurea amuțită sub nămeți, o casă pe care o descopereai după ce traversai un lac înghețat. Tu... Mă ridicasem, observând că nisipul începea să se coloreze de la prima licărire a zorilor. Noaptea, mereu negativul ăsta care mă adăpostea, avea să evolueze spre gama de nuanțe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
depărtă. Când soarele clipea în asfințit deasupra omătului, procurorul se întoarse la gazdă. Sunând aspru, vântul ridica în orizont turnuri de negreață. La noapte iar avea să se stârnească viscol. APE MARI După viscolele iernii care au astupat casele în nămeți, vara a plouat câteva săptămâni în șir. Când a stat puhoiul, pe pământ năboiră pâraiele. Ca un fluviu, din zare în zare, gârlele împânzeau șesul cu valuri mâloase. Abia ghicită în mijlocul noianului, vâltoarea era departe, purtând ca într- un exod
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din jurul clădirii! Mârâi apoi ceva către Vagabonzi, lucru care îi contrarie pe ceilalți, și îi puse în mișcare. Aveau cam două sute de metri până la clădirea vizată. Alergară cât putură de repede, dar nu avansau cum vroiau ei. Se împiedicau în nămeții proaspeți și se poticneau mai des decât ar fi vrut. Sergheiov se piti de câteva ori și luă în cătare câte ceva ce i se părea a fi vreun paznic, dar de fiecare dată era dezamăgit. Ninsoarea îi juca feste. Ajunseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
spune Jack. O nimica toată. Un simplu interogatoriu Afară, zăpada se Înălța mai sus de pervazul ferestrei. Soarele intra pe fereastră și strălucea pe harta agățată de peretele din scânduri de pin al cabanei. Soarele se ridicase și lumina pe deasupra nămeților. Săpaseră un șanț de-a lungul colibei și În fiecare zi senină razele soarelui străluceau pe zid, reflectând căldura pe zăpadă și lărgind, astfel, șanțul. Era spre sfârșitul lui martie. Maiorul stătea la o masă de lângă perete. Adjutantul său era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-i mai ușor. Cel puțin pentru sărmanul căluț. Dar, deodată, picioarele-i alunecă, iar pământul îi fuge, parcă, de sub picioare. Sania a început acum să danseze pe oglinda gheții. Nu se știe cum, fetele au zburat, fiecare, spre câte un nămete de zăpadă. Sorina la dreapta, Alina la stânga. Alin e și el în genunchi; reușește însă, să se ridice și să scoată sania de pe luciul ghețușului. Eu cred că... am să merg pe jos, în urma săniuței! face Sorina. Asta nu se
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
scheunat subțire, ca un șuier, de care toti câinii și chiar oamenii se înspăimântau. Poate de aceea Decebal l-a numit Șuier și l-a învățat să adune vânatul săgetat de el în pădure. Odată, pe vreme de iarnă cu nămeți mari, Decebal s-a răzlețit de ceata vânătorilor. Și iaca, într-o poiană, s-a năpustit asupra lui o ceată de lupi flămânzi. În primele clipe Șuier și-a sticlit ochii, parcă bucuros că-și vede frații. Decebal lângă tulpina
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]