823 matches
-
mod evident colaborarea cu consultantul, care permite, Între altele, o mai bună cunoaștere a contextului. Tranzitele lui Jupiter O simplă trimitere la mitologie ne poate permite accesul la adevăratul sens al tranzitelor lui Jupiter. Fiu al lui Saturn, care avea năravul de a-și devora copiii, Jupiter a fost salvat de mama sa, Rhea, care a pus În locul lui un pietroi Învelit În scutece. Hrănit cu lapte de capra Amalteea și cu miere din muntele Ida, a crescut În pace pe
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cu jumătate mai mult decât PDL. Deci este mare perdant. CANDIDAȚII au fost cum i-am prezentat anterior și sper că cei care au ajuns în Parlament nu sunt șchiopi în bâlci și nici decoruri din recuzita nouă a unor năravuri vechi. Sub 40 % participare la vot, parlamentarii sunt aleși doar de mai puțin de un sfert dintre votanți și 10 % dintre cei cu acest drept. Cum pot ei reprezenta cu adevărat voința poporului ? UNINOMINALUL (așa cum e prin lege) e o
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
apostrofează pe bătrânul bolnav pentru că ceruse o țigară (apostrofare făcută de pe poziția unui om sigur pe sine, care nu este robul acestui obicei), naratorul furnizează cititorului o informație suplimentară, pe care Bobrov nu o știe: "Eu însumi renunțasem la acest nărav cu o lună în urmă, abia am reușit"294. Explicația este plasată în paranteze, ca și cum ar constitui un secret șoptit la ureche, cu scopul de a-i oferi cititorului o imagine completă: cel care îl ceartă pe bătrân pentru dorința
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prin țara noastră. Au observat că minunata Carpathian Garden le-a purtat pașii în gropi, în rahat sau într-o combinație feerică a celor două, iar partea cea mai proastă, e că a fost greu să priceapă de fiecare dată năravurile băștinașilor, de a lua și pielea de pe om, dacă l-a prins la ananghie că are nevoie de cazare și masă. Și comisia aceea, după aproape un an de studiu în țară și peste hotare, cheltuind doar modesta sumă de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
În cazuri excepționale (carnet la alt partid, conștiință îndărătnică) se vor oferi la asemenea votanți, pe lângă bicicleta cu portbagajul plin și o sută, două de lei, să le ajungă pentru câteva zile, nu mai mult, fiindcă altfel se învață cu nărav! 4. Ca președinte al tuturor bicicliștilor, rezultați după vot se va propune din partea PDL, doamna Nuțy Biciclista von Pleshkoy. 5. Se va studia fezabilitatea unui minister al poporului român biciclist, unde să fie ministru cel mai biciclist dintre toți foștii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lui intelectuală". Mesianice cuvinte, valabile și în ziua de azi. Doar e vorba de Eminescu, nu-i așa? Dacă aș îmbrăca, măcar pentru câteva minute hăinuța tărcată a unei licheluțe, v-aș povățui așa: „Domnilor, luând aminte la tradiții și năravuri, așa după cum îndemna domnitorul Cuza, și mai nou Traian Băsescu, vom putea moderniza eficient societatea românească. Depinde doar de voința noastră și de voința politică neabătută a conducătorilor noștri iubiți". Dar haina de lichea nu mă prinde de fel, iar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
încetișor Pe frământul vorbelor Și cu toate, ne-ncetat, Câte-o leacă, le-au schimbat. La sunatul cel iscat, De ceva ce s-a mișcat, La sunatul îngânat, Vremile au lăturat Altele îngânături Ale cetelor de guri Pe aproape trăitoare, La nărav semuitoare. Vremuri, dacă da sau ba, Izbutiră a-l schimba, Cu migală căutând Mădularele-i pe rând, Cam în orișice cuvânt Prindem semne care-i sunt Actele de naștere. Zdravănă cunoaștere. Despre trupul vorbelor, Despre ziditura lor, După ieste spuse
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
noduroase ce fuse la gîtul purcelului, nu o va da de fel vînzătorul, că dacă o dă, el își vinde norocul și nu va mai fi niciodată în stare să aibă, ca lumea, purcei în ogradă. în una din zile, năravul făcîndu-ni-l, îl ispitirăm, așa pe Alexa Ion din Rîșcani - om bătrîn, de vreo șaptezeci ani, dar voinic - să ne spuie ceva despre funia care se afla în coarnele vacii vîndute, cînd cumpărătorul stă gata să plece, cu vita luată, pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
măresc simțitatea noastră, să ne revolte împotriva nelegiurii și să sape adânc în sufletul nostru prin formele poeziei și a meșteșugului adevărurile cele mai mari și mai folositoare."232 O formulare asemănătoare se regăsește în articolul Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații, nesemnat, publicat în Gazeta Teatrului Național: "...toate clasele societății, toate treptele alerg la teatru ca la o școală de morală, de învățătură și de bună cuviință, unde fiecare poate, desfătându-se să dobândească virtuțile cele mai de trebuință
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
313. 230 Timotei Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificație, Tiparul Seminariului, Blaj, 1960, p. 3. 231 P. Cornea, Originile, p. 553. 232 I. Voinescu II, Cugetări asupra teatrului, în G. Ivașcu, op. cit., p. 213. 233 Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații, în G. Ivașcu, op. cit., p. 201. 234 Ion Heliade Rădulescu, Teatrul Bucureștilor, în G. Ivașcu, op. cit., p. 168. 235 Ibidem, p. 168. 236 G. Baronzi, Câteva cugetări asupra poeziei, în Paul Cornea, Mihai Zamfir, op. cit., p. 274. 237
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dumnezeiesc este Cel ce le-a vestit, să poată stărui mai departe în credință așa cum o vrea Cuvântul. Potrivit voii lui Dumnezeu, proorocii au spus, fără nici un înțeles ascuns, tot ce putea fi înțeles, necesar și de folos pentru îndrumarea năravurilor. În schimb, tot ce era mai tainic și mai ascuns, întrucât făcea parte dintr-o contemplare care întrece puterea de înțelegere obișnuită, ei au exprimat-o sub forme de enigme, de alegorii, de ghicituri, de pilde sau proverbe, aceasta pentru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mese șubrede și slinoase, beam niște vin oțetit și îndoit cu apă care ne provoca dureri de cap, tratabile doar cu miraculosul purgativ al madamei Georgescu. Întotdeauna eram obsedați de teama de a nu depăși ora până la care era învoirea. Năravul fumatului l-am deprins extrem de ușor. După ce am fumat câteva țigări, pentru a le încerca gustul, am devenit dependent de nicotină și numai după mulți ani, și cu mari eforturi de voință, m am debarasat de această patimă. Mult mai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ocări nemeritate. Nu se gândise vreodată că i-ar fi fost mai bine pe meleaguri străine. Fusese de câteva ori pe la talciocul și iarmarocul din târgul de peste deal. Dar se înspăimântase când văzuse gloata de precupeți, zarafi și slujbași vicleni. Năravurile dănțuiau în tot locul. Se temuse să mai treacă pe sub poarta orașului, pentru ca neomenia să nu îl ia sub stăpânire. Se culcase în fiecare seară, mulțumindu-i lui Dumnezeu că îl așezase departe de acest loc venetic. În zori, cântecul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
rangul de stolnic. Vasile Iurașcu n-a avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte gospod, din 21 aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată că satele Vlădeni și Brehuiești au năravul de a-și pășuna vitele pe imașul Hrișcanilor, poruncește ca aceste sate să puie gard către Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
înhăța; înmîna; înșfacă; înșfăcă; învățare; jucăria; la; lăcomie; a lăsa; lăsă; lecție; de lecții; lega; lepăda; lipici; loc; lopata; lopată; lovitură; a luat; lumină; masă; mă; mărul; melodia; a lua în mînă; mîine; mîneca; cu două mîini; muncă; de nas; nărav; nebuniile; needucat; nimic; obiecte; orientare; Paștele; de păr; părul; pe drumuri; piatră; de picioare; a nu pierde; perdeaua; pisica; pixul; pîine; plasă; plăcere; pomul; pornește; a poseda; prăda; priceput; prima; primi; prind; a se prinde; pumn; puncta; pune; punga; purta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fură; furie; gașcă; găină; gălăgie; groază; hapsîn; harță; hoț; indiferență; inimă; instinct; ispită; istorie; înfometat; înfricoșător; înșelător; jivină; lacrimi; leș; lobo; loialitate; lulea; lup; luptător; mascul; măreț; mister; mîrîit; moarte; de munte; munte, stînă, oi; murdar; mușcă; Naski; natură; nădejde; nărav; ochi; pact; în pădure; păduri; pervers; producător; rănit; răutăcios; recul; rege; restanță; Roită; Roma; rupt; schimbare; sfîrșit; sfîșie; spaimă; spirit; superb; șacal; șmecher; șoc; trădare; turbat; turmă de oi; uniune; urlătură; veste; viață; viclean, singur; victorie; violent; vitejie; vivacitate; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
treabă; vacanță; valiză; vase; văr; vecin; vecina; venit; vizita; vizite; zîmbet (1); 802/193/63/130/0 obicei: tradiție (231); datină (54); prost (41); obișnuință (27); tic (19); tradiții (15); rutină (14); străvechi (12); ritual (12); viciu (11); cutumă (10); nărav (10); bun (8); strămoșesc (8); Crăciun (7); deprindere (7); sărbătoare (7); frumos (6); monotonie (6); rit (6); sat (6); tabiet (6); cafea (5); costum (5); hobby (5); mereu (5); rău (5); vechi (5); colinde (4); datini (4); des (4); fumat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
au pierdut trenul, ca să zic așa, de ce n-ar fi buni și ăștia... comuniștii...? Te întreb sincer. Octav: Pentru că ăștia de acum sînt tot ăia de-atunci... Și care și-au schimbat postul, scaunul, lozincile, pe ici pe colo, numai năravul nu! Și de ce te tot întrebi atât de sincer, cînd chiar tu ai recunoscut că omul nu se poate schimba de la o zi la alta. Costache: Da, așa e... Octav: Ei, ăștia n-au făcut decît să renunțe la tentația
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de beție, să omori o rîndunică, și sîngele de rîndunică să-l torni într un pahar de băutură; s-o mesteci bine ca să nu se cunoască și să-i dai să beie, că din ceasul acela pătimașul se dezvață de năravul beției. Belitură Dacă bea cineva rachiu cu cărămidă arsă, scapă de „be leală“ sau belitură*. Belșug Dacă ninge ori e molășniță* în ziua de Sf. Vasile [1 ia nuarie], va fi îmbelșugat tot anul. Dacă în ziua de Bobotează [6
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci îți ies cu lumînări în mînă. Bou Să te ferești de boul cu coarnele țapoșe*, că acela are draci. Să înveți boii la plug numai marțea, joia și vinerea, dar nu lunea, miercurea ori sîmbăta, că-i înveți cu nărav. Se zice că în sara de Sf. Vasile boii vorbesc, și i auzi numai dacă te culci în iesle, dar e primejdios de moarte. Se zice că unul s-a culcat și a auzit boii grăind între ei: „Hai, frate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
năluca cea rea. Năpastă După ce s-a spălat, nu se șterge cu mîneca cămeșii, cre zînd că apoi ar fi năpăstuit. Nu se piaptănă marțea, crezînd că la din contra, ar fi năpăstuit. Năpîrcă Leac de năpîrcă* nu se află. Nărav Omul care lasă un nărav ia pe altul. Năzdrăvan Puiul de găină de cîntă în găoace e năzdrăvan. Nedreptate Se crede că simbria neplătită a unui argat, ca și lucrul furat, nu încălzește pe om. Neg Negeii provin din urinarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-a spălat, nu se șterge cu mîneca cămeșii, cre zînd că apoi ar fi năpăstuit. Nu se piaptănă marțea, crezînd că la din contra, ar fi năpăstuit. Năpîrcă Leac de năpîrcă* nu se află. Nărav Omul care lasă un nărav ia pe altul. Năzdrăvan Puiul de găină de cîntă în găoace e năzdrăvan. Nedreptate Se crede că simbria neplătită a unui argat, ca și lucrul furat, nu încălzește pe om. Neg Negeii provin din urinarea pe mîni, picioare, a broaștelor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la patruzeci de ani, nu-și uită rădăcinile, raportându-se cu fruntea sus la cultura în care s-a format și fără de care nu ar fi fost posibilă integrarea în Lumea Nouă. Interesul lecturii crește odată cu abordarea polemică a unor năravuri și prejudecăți românești, cele mai grave dintre ele fiind suspiciunea generalizată, autodemonizarea, reflexul feluriților comentatori de a pune semnul egalității între scrierile despre personalitățile de dreapta interbelice și propaganda Gărzii de Fier și a Căpitanului. Simptomatică în acest sens este
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
procedează Alexandru Ipsilanti la 2 mai 1777, când, pe lângă hotărârea dată de mitropolit conform „pravilei bisericești“, consideră că este necesară și o pedeapsă conform „pravilei politicești“, deoarece pe „unii ca aceștiia să i pedepsim, mai vârtos pentru pilda și rău nărav al altora asemenea carii fără dă pricină vrednică vor să să dăsparță“. Este vorba de Maria Copcioaia din Slimnic, județul Râmnicu Sărat, care ceruse divorțul fără să aibă un motiv serios (o recunoaște și mitropolitul, deși i-l acordă) și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care, după analiza situației existente, propun soluții. Este Cazul mitropoliților Antim Ivireanul (1697-1716), Neofit Cretanul (1739- 1760) sau Grigore (1760-1787). Primul, în predi cile sale, denunță desfrâul, insulta, lipsa respectului față de părinți, nerespectarea sărbătorilor religioase, absența de la biserică, pe scurt, „năravurile céle réle și obicéele céle necuvioase“. Spre îndreptare le oferă enoriașilor pilde biblice și îi amenință cu judecata de apoi. Mitropolitul Neofit și suita sa efectuează două vizite canonice în țară, în anii 1746 și 1747. Relatările acestor călătorii sunt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]