1,096 matches
-
cititor, aici orizontul de așteptare este solicitat la maxim. Apoi, schema aventuroasă a tipului de narație amintit este ea însăși modificată, prin inserarea unor episoade care o parodiază sub forma preluării povestirilor mileziene (povestiri populare de dimensiunea unor nuvele, care narau diferite aventuri printre care se numărau, nu de puține ori, și episoade obscene) sau a poemelor eroice, în discursul celui de-al doilea narator, Eumolpus. Discursurile atribuite acestuia folosesc parodia ca procedeu, sub o formă limitată, inserând textul (epic sau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai puțin urban în conversațiile celor vechi care iubeau într-adevăr produsele gratuite ale unei ironii subțiri"207. Ea împletește elemente ale culturii populare cu infiltrații culte (adesea trimiteri la modele antice dacă nu chiar imitații explicite), pe care le narează la modul umoristic și/ sau satiric, iar rezultatul trece, nu rareori, dincolo de verosimil, fie în sfera fantastică, fie în cea fabulistică. Prezența limbii populare și a motivelor literare care își trag seva din literatura de acest gen sunt extrem de importante
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
studiile "Bazele folclorice ale cronotopului rabelaisian" și "Cronotopul rabelasian", cât și în consacratul volum François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere. La rândul lor, Marile și Neprețuitele Cronici populare erau construite pe schema romanului de aventuri medieval, narând "peripețiile" unei familii de uriași, de astă dată buni (nu căpcăunii consacrați de basme), a cărei apariție fusese posibilă mulțumită farmecelor vrăjitorului Merlin, aflat la mare preț în literatura cavalerească, cel puțin în privința motivației unei largi sfere de fenomene miraculoase
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
magice, cele ale zânelor Morgana și Meluzina, într-o țară de basm, într-o feerică Utopie"246. Cum cartea populară se bazează pe schema genezei (tată-fiu) și continuă pe cea a evoluției (aventurile celui din urmă spre satisfacția celui dintâi), narând "peripețiile" lui Gargantua, fiul uriașului Grandgousier, Rabelais decide să "alcătuiască" (acesta este verbul pe care îl folosește cu obstinație, parcă pentru a semnaliza și faptul că scrierea lui s-a ivit, de fapt, din cele vechi, remodelate) o continuare a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
noii societăți, Zotov ni se prezintă ca un fanatic-idealist. De aceea, dorințele sale cele mai intime și mai puternice nu sunt legate, în mod obișnuit, de soție și de copil, ci de soarta țării și de mersul războiului. Inițial este narată o altă întâmplare, secundară în raport cu cea care formează centrul compozițional al povestirii. În dimineața zilei precedente, în această gară se întâlnise trenul care transporta ostași ieșiți din încercuire cu trenul care transporta saci de făină. Încercuiții, înfometați, s-au urcat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acestor mituri ne vorbește cu multă claritate papa Clement Romanul (92-99), făcând o anumită aluzie Tacitus, atunci când ne spune că asemenea spectacole au fost inventate pentru creștini, inexistente anterior domniei lui Nero. Se aduceau pe scenă și se reconstruiau episoade narate de mitologia greco-romană și de istoria romană; ulterior au fost repetate și de alți împărați și au fost celebrate îndelung cu prilejul jocurilor de la Corint, după cum se poate citi în cartea a X-a a Metamorfozelor lui Apuleius (125-170). Din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau prin imaginea cerdacului în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, prin ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, în ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni, în obiectele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a personajelor și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar fi prologul sau epilogul. Fludernik arată că una din specificitățile narativității dramatice este figura: . În accepția ei, o piesă de teatru strecoară uneori pe scenă o prezență care funcționează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără să le asocieze cu actorii care participă la aceste întâmplări și fără să plaseze acești participanți într-un context spațiotemporal. Procesarea cognitivă a narațiunii presupune crearea unei imagini mentale a lumii narative adică un demers care solicită o dispunere
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
despre două scene diferite care constituie momente succesive ale aceleiași povești. El consideră că nu se poate spune dacă este vorba despre scena sosirii în tabăra lui Agamemnon sau despre revenirea lui Berseis în tabăra lui Ahile și că imaginile narează, așa cum se întâmplă în secvențele cinematografice, prin prezentarea mai multor momente. Stansbury O’Donnell analizează amfora Eleusis Polyphemos și din perspectiva combinării sintagmatice a unităților vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau prin imaginea cerdacului în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, prin ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, în ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni, în obiectele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a personajelor și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar fi prologul sau epilogul. Fludernik arată că una din specificitățile narativității dramatice este figura: . În accepția ei, o piesă de teatru strecoară uneori pe scenă o prezență care funcționează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără să le asocieze cu actorii care participă la aceste întâmplări și fără să plaseze acești participanți într-un context spațiotemporal. Procesarea cognitivă a narațiunii presupune crearea unei imagini mentale a lumii narative adică un demers care solicită o dispunere
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
despre două scene diferite care constituie momente succesive ale aceleiași povești. El consideră că nu se poate spune dacă este vorba despre scena sosirii în tabăra lui Agamemnon sau despre revenirea lui Berseis în tabăra lui Ahile și că imaginile narează, așa cum se întâmplă în secvențele cinematografice, prin prezentarea mai multor momente. Stansbury O’Donnell analizează amfora Eleusis Polyphemos și din perspectiva combinării sintagmatice a unităților vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau prin imaginea cerdacului în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, prin ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, în ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul de mici sau mari dimensiuni, în obiectele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a personajelor și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar fi prologul sau epilogul. Fludernik arată că una din specificitățile narativității dramatice este figura: . În accepția ei, o piesă de teatru strecoară uneori pe scenă o prezență care funcționează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără să le asocieze cu actorii care participă la aceste întâmplări și fără să plaseze acești participanți într-un context spațiotemporal. Procesarea cognitivă a narațiunii presupune crearea unei imagini mentale a lumii narative adică un demers care solicită o dispunere
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
despre două scene diferite care constituie momente succesive ale aceleiași povești. El consideră că nu se poate spune dacă este vorba despre scena sosirii în tabăra lui Agamemnon sau despre revenirea lui Berseis în tabăra lui Ahile și că imaginile narează, așa cum se întâmplă în secvențele cinematografice, prin prezentarea mai multor momente. Stansbury O’Donnell analizează amfora Eleusis Polyphemos și din perspectiva combinării sintagmatice a unităților vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
discursului, de regulile gramaticale, de constrângerile semantice, de urgența mărturisirii, cât și de gradul de implicare și afectare. Cu cât subiectul îi este mai apropiat, cu atât se identifică afectiv și încearcă cu orice mijloace ieșirea din impas. Monica Lovinescu narează evenimentele în ordinea lor firească, unifică mentalitățile grupului căruia îi aparține și judecă faptele subiectiv. Istoria însă nu poate fi narată în întregime. Sinele naratorului selectează informația pe care el o consideră utilă și nu există o lege care să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îi este mai apropiat, cu atât se identifică afectiv și încearcă cu orice mijloace ieșirea din impas. Monica Lovinescu narează evenimentele în ordinea lor firească, unifică mentalitățile grupului căruia îi aparține și judecă faptele subiectiv. Istoria însă nu poate fi narată în întregime. Sinele naratorului selectează informația pe care el o consideră utilă și nu există o lege care să definească o procedură de selecție a informațiilor. Fiecare eveniment este irepetabil, fiecare experiență modifică într-un anumit sens structura personalității naratorului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cației naționale nr. 1/2011 este Parlamentul României. În cazul comunicării artistice, identificarea emițătorului are în vedere poziționarea în raport cu textul operei literare, astfel încât se diferențiază: - emițătorul real, extratextual - autorul; - emițătorul ficțional, intratextual: naratorul, emițător al seriei de evenimente, „vocea“ care narează, subiect al enun țării (Julia Kristeva)/personajul, actant al întâmplărilor narate, dar și emițător al unor replici formulate în stil direct; atât naratorul, cât și personajele (sau personajul narator în proza subiectivă/narațiunea homodiegetică) sunt instanțe narative definitorii pentru opera
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
paliere de referință: a. istoria/fabula/subiectul este stratul evenimentelor narate; „universul povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează într o serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală; b. istorisirea/discursul narativ/fabulația (modul în care se narează) are în vedere mo dalitățile de enunțare a evenimentelor, discursul prin care se povestește, structurile textuale, universul povestirii, „discursul narativ“ (G. Genette), însu mând discursul naratorului și discursul personajelor. Textul narativ nonliterar este focalizat asupra istoriei/fabulei; accentuează evenimentele narate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]