619 matches
-
pe om „după chipul și asemănarea Sa”? - Îmi cereți să rezum Într-o frază-două biblioteci Întregi și nu mi-e ușor. Vulgarizând - așa cum facem de la Începutul discuției, de fapt -, aș fi tentat să spun că, probabil, dintr-un impuls de narcisism divin: cel care primește În stăpânire Pământul este mai firesc să semene cu Marele Stăpân, să fie un fel de duplicat al Său decât să se Întrupeze Într-o apariție, Într-o imagine, dacă vreți, substanțial diferită de a Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
iluzii, de chemări, de așteptări și doruri de împliniri. Am tot coborât în ea fără să știu încotro merg. Acum, ajuns aproape de capăt, o văd doar cum se deschide cu toate minunile ei. Îmi dă bucuria, ultimă, a scrisului ei. Narcisism, poate, dar mă simt într-adevăr parte a acestei Lumi de himere, pe care abia apropierea Morții mi-o dezvăluie, pe mine redându-mă, prin mine, ei. Abia acum, murind, sunt pe deplin al Lumii. De câtva timp (luni, ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a poporului la care s-a renunțat peste tot de multă vreme, și să avem în vedere „faptele sociale” care, de la Durkheim încoace, nu pot fi explicate decît prin alte fapte sociale ; și, mai presus de toate, să renunțăm la narcisismul jalnic cu care ne uităm în oglinda Occidentului și constatăm, iar și iar, că sîntem altfel. Căci cîtă vreme ne vom întreba doar de ce sîntem altfel, nu vom putea ști cine sîntem de fel. Evident, Lucian Boia are cheia de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
se scufunda în uitare. Poezia expectorează cenușa din suflete. Arta își schimbă din când în când look-ul, nu esența. Cititorii simt că scriitorii au trecut de la seducție la viol. În cultură, nepăsarea poate face mai mult rău decât dictatura. Narcisismul în artă e masca ce ascunde spaima ratării. Arta poate fi un obelisc de superlative. Și cu o limbă pitică poți izvodi o cultură mare. Arta încearcă să exploreze și fața nevăzută a lumii. E totuși o minune că, după
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ajungi pe simezele acestui muzeu care adună noile voci ale artei plastice contemporane. Sunt modestă, nu-i așa? Acum strâng, de prin ziare și reviste de specialitate, opiniile criticilor. Cred că am o doagă lipsă sau sunt atinsă cronic de narcisism. Adun niște cronici pe care, probabil, le voi citi numai eu... Chiar și așa, grav atinsă de această boală, am fost la Haus der Musik, unde m-am întâlnit cu Haydn, Mozart și Mahler, și-atunci mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
revoluție perfectă este atunci cînd obținînd puterea rămîi cinstit.“ „Acum am Înțeles că lumea trebuie să rămînă În nenorocirea ei pentru ca R. B. să-și poată scrie opera.“ „Am spart toate oglinzile, ecranul televizorului, vazele de cristal, Ca să-mi ucid narcisismul. Unde e bătrînul Freud să rîdă de mine“. Funia salvamontistului era prea scurtă și rănitul a trebuit să mai aștepte o zi și o noapte În prăpastie. Aci auzea glasuri, aci foșnete și rostogoliri de pietre, lătrături ascuțite de cîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ne sînt atît de comune Încît nu mai putem vedea În ele ceea ce ne distinge, pe cînd gîndurile, doar ele ne permit acea selecție În care ne putem recunoaște. Să-ți creezi un imperiu din fețele tale. Monstruos și sublim narcisism În căutarea furibundă a propriului chip În toate acele apariții Întîmplătoare cînd ești contaminat de o disponibilitate aproape agresivă și totul se petrece atît de material ca atunci la Festivalul tineretului și studenților cînd ai urmărit vreme de două ceasuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
eroinelor se obiectivează firav. “Hortensia PapadatBengescu aduce aici înainte de orice, o mărturisire interesantă asupra feminității, restrângând câmpul observației la planurile unde existența gravitează exclusiv în jurul gineceului.” ¹ `Literatura scriitoarei aduce o notă de francă senzualitate, de exaltare păgână cu aspecte de narcisism. Când nu se exaltă pe sine, ea se apleacă asupra misterului feminin pentru a-l sfâșia. Analitică, sub raportul cercetării tulburărilor psihologice și fiziologice ale amorului, opera ei este pur lirică deîndată ce se apropie de forța misterioasă din care
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
drama în care eul solitar aspiră la o nouă dimensiune. Oglinda e o altă modalitate de exprimare analogică, ducând la simboluri și reflecție. Pentru femeie, oglinda e martorul mut, revelator al sufletului, prezență dramatică și jubilație potrivit dispoziției de moment. Narcisismul intră în psihologia normală, ca trasatură a psihologiei feminine. Sesizând relația variabilă corp-spirit, Manuela caută în oglindă imaginile chipului ei, care purtau pe ele sufletul și ale sufletului care-i alcătuiau chipul. Eroina se situează astfel în categoria femeilor cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sexe nu sunt atât de puternic simbolizate în culturile primitive ca în condițiile de viață sofisticate și civilizate. Anumite schimbări care s-au petrecut în ultimii o sută de ani și mai mult au dus la o remarcabilă represiune a narcisismului printre bărbați o represiune care nu a avut corespondent și în cazul femeilor; hainele moderne, de exemplu, permit doar câteva manifestări ale vanității printre bărbați; a fi îmbrăcat "corect" sau cu "bun gust" este efortul suprem la care un bărbat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
head-banging" ("zguduire a capului") caracteristică muzicii heavy-metal. Așadar, atunci cînd Beavis și Butt-Head se prefac a cînta la chitară în stil heavy-metal în vreme ce privesc videoclipurile, ei lasă să se întrevadă atît propria lor agresivitate, cît și situația lor fără ieșire. Narcisismul și comportamentul lor sociopat este simptomul unei societăți care nu oferă sprijinul și educația adecvată membrilor săi. Este curios faptul că multora dintre personajele foarte populare ale culturii media li se poate pune diagnosticul clinic de narcisism. Rush Limbaugh, Andrew
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lor fără ieșire. Narcisismul și comportamentul lor sociopat este simptomul unei societăți care nu oferă sprijinul și educația adecvată membrilor săi. Este curios faptul că multora dintre personajele foarte populare ale culturii media li se poate pune diagnosticul clinic de narcisism. Rush Limbaugh, Andrew Dice Clay, Howard Stern și alte figuri media populare sînt exemple grăitoare de indivizi seci, ostili, marcați de un sentiment de insecuritate, care recurg la un comportament extrem și la afirmații exagerate pentru a atrage atenția asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asupra lor. La rîndul lor, aceștia dau glas agresivității și frustrărilor publicului, cîștigînd popularitate tocmai datorită abilității lor de a exprima o mînie socială în fierbere. În comparație cu Rush Limbaugh, se poate spune că Beavis și Butt-Head prezintă o formă de narcisism destul de decentă și de reținută. Beavis și Butt-Head, Rush Limbaugh și alte figuri notabile ale culturii media contemporane din Statele Unite se consideră experți, dar sînt ignoranți în sensul antiintelectualismului american tradițional. Aceste personaje sînt, în fond, niște bufoni, uneori amuzînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Rush Limbaugh și alte figuri notabile ale culturii media contemporane din Statele Unite se consideră experți, dar sînt ignoranți în sensul antiintelectualismului american tradițional. Aceste personaje sînt, în fond, niște bufoni, uneori amuzînd, adesea jignind, și care, conform sindromului clasic de narcisism sînt nesiguri și agresivi. Ei își ascund acest vid și această senzație de insecuritate sub masca unor durități verbale, a agresivității și a încercărilor de a atrage atenția. Ei prezintă în același timp și simptomele clasice ale fricii față de femei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ori li se oferea ocazia, în mod intenționat, nu formulau clar nici un fel de valori sau de motive care să justifice poziția lor pro-război, respectiv pro-America. Ei nu făceau nimic altceva decît să exprime un patriotism primitiv, un fel de narcisism național, precum și amenințări împotriva oricărei alte persoane diferită de majoritate. Astfel, scandarea lozincii "USA!" exprima loialitate față de echipa locală din campionatul de Super Bowl al războiului contemporan și îi strîngea laolaltă pe partizanii pro-război într-o comunitate națională a celor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
șocului și a excesului, definită prin atitudinea, comportamentul și stilul vestimentar abordate de ea. Au existat, bineînțeles, și motive de adoptare a unor asemenea strategii care țineau de marketing: ele creează imagine, atrag atenția și determină vînzarea. În fenomenul Madona, narcisismul accentuat devine din ce în ce mai vizibil, devenind un element-cheie; Madona anilor '90 poate fi privită ca o uzină ce produce imagini, propria ei imagine devenind chiar sensul textelor muzicale și a altor produse. În strădania continuă de a se depăși și de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturii contemporane a reclamei care reduce arta, politica și chiar textura vieții cotidiene la un joc de imagini, diminuînd rolul comunicării, al implicării, solidarității și interesului pentru celălalt în construirea identității și personalității individuale. Madona este o figură emblematică a narcisismului anilor '80, o perioadă ce încă exercită o puternică influență și în care cultivarea unui eu individualist și urmărirea obsesivă a interesului personal a fost sanctificat ca mitologie culturală. Imperativul "încearcă!" are ecou în întreg deceniul, iar Madona a "încercat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Din contra, pentru ea oamenii au tendințe antisociale care se opun acestei reuniri. Pentru a stabili o legătură socială durabilă, orice grup și orice mulțime va trebui mai întîi să le învingă. Două ar fi aceste tendințe antisociale: Mai întîi narcisismul, atașamentul față de sine, iubirea exclusivă pentru propriul său corp și propriul său eu. El face individul impermeabil la dorințele celorlalți și intolerant față de ceea ce nu este propriul său eu. Cum l-am putea interpreta? Individul își păstrează pentru sine libidoul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Ia vechii greci îi gratificau pe ne-eleni cu gloriosul nume de barbari. Pe de o parte, orgoliul deșănțat, patriotismul local, iar pe de cealaltă parte rasismul, ostilitatea față de străini, prejudecățile de clasă, iată care sînt fructele otrăvitoare ale arborelui narcisismului. Astfel de roade, cu gust de aversiune și dispreț, ne împiedică să înnodăm legături sociale. Dacă iubim în mod exclusivist, nu putem decît să respingem tot ceea ce este diferit. "Așa se explică aversiunea galilor față de germani, a arienilor față de semiți
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la satisfacerea lor imediată poate reduce amploarea fluctuațiilor. Pornind de aici, indivizii vor putea fi incitați să constituie o mulțime durabilă, ce are la bază o organizare și un ideal superior. Aceasta ar fi concluzia logică a acestor observații. III Narcisismul și satisfacerea directă a pulsiunilor sînt două piedici majore în calea nașterii unei colectivități demne de acest nume. Haideți să încercăm să înțelegem cum pot fi ele depășite. Să începem cu prima. Pentru aceasta, să ne întoarcem puțin la natura
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
al iubirii pentru care nucleul sexual reprezintă doar o primă schiță. Dorința de a se uni cu celălalt, libidoul erotic așadar, o dată trezit, învinge libidoul narcisiac. Și aici, ca și-n orice alte circumstanțe, iubirea permite indivizilor să ocolească obstacolul narcisismului, să înlăture tendințele antisociale, egoiste: Prin adăugirea elementelor erotice, scrie Freud, tendințele egoiste se transformă în tendințe sociale. Nu ne ia prea multă vreme ca să constatăm că a fi iubit constituie un avantaj în favoarea căruia putem și trebuie să sacrificăm
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
liderul este o persoană care nu iubește și, la limită, nu poate iubi decît o singură ființă: pe sine însuși. De aceea probabil are o încredere exclusivă în capacitățile și ideile sale, de aici sentimentul său de superioritate. La el, narcisismul se menține nezdruncinat în mijlocul celor mai cumplite dificultăți. Marea iubire de sine îi permite să se lipsească de iubirea pentru ceilalți, fapt cît se poate de evident. Ceea ce scria Freud despre conducătorul mulțimilor arhaice e valabil pentru conducătorul în genere
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau iritarea, într-un răspuns zdrobitor"393. Știm, sau cel puțin credem că știm de ce refuza Tito orice comuniune afectivă, orice reciprocitate a sentimentelor, neasumîndu-și riscul de a-i vedea pe ceilalți apropiindu-se de el. Așa cerea propriul lui narcisism. Și apoi, cum să se situeze la nivelul lor, cum să îi iubească? Pentru că nu era în stare să se iubească decît pe sine. Bariera aceasta nu are nimic extraordinar. Ne lovim de ea ori de cîte ori avem de-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a iubi dreptatea și egalitatea, poporul nu are nevoie de cine știe ce virtute, îi e suficient să se iubească pe sine!" Toți conducătorii simbolizează acest paradox al prezenței unui individ antisocial în vîrful piramidei sociale. Căci aceia care nu au îndeajuns narcisism, nu au nici putere. V Toate aceste remarci nu fac decît să completeze ceea ce deja știam despre psihologia maselor: conducătorul este cheia de boltă a mulțimilor artificiale. Membrii acestora din urmă manifestă, față de el, atitudinea unor îndrăgostiți. După Freud, în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
însăși natura libidoului, care are cu adevărat acest caracter de reciprocitate: "Chiar și astăzi indivizii care alcătuiesc o mulțime trebuie să știe că liderul însuși nu are nevoie să iubească pe nimeni, că e dăruit cu o natură de stăpîn, narcisismul lui este absolut, dar este plin de siguranță de sine și mai ales e o fire independentă. Știm că iubirea e o piedică în calea narcisismului și nu ne va fi greu să arătăm că prin această acțiune ea contribuie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]