10,006 matches
-
deloc cruțător, dimpotrivă, pune ...cireașa/ bomboana pe colivă: Am căutat, în acest fascinant arbore al veșniciei populare, o crenguță sau măcar o frunzuliță apropiată sufletului meu, un prosop, o trăistuță dintre cele admirate în copilărie, în casa mare a satului natal. N-am găsit nici un capăt de ață, în afară de ecoul melodiei cu <frunză verde>, auzită cu o seară înainte”. Pagini antologice scrie Maria Toacă despre... - Iraclie și Ciprian Porumbescu (valorificând numeroase detalii inedite, furnizate de nepoata de soră a compozitorului: Nina
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de române istorice. Românul prezintă povestea curtezanei Fiametta Bianchini, spusă din perspectiva piticului, Bucino Teodaldo. Romă anilor 1527, Fiametta o curtezana cu oarece succes la public, este nevoită să părăseasa orașul, atacat de trupele Sfanțului Împărat Român. Revine în Veneția natală unde speră să-și refacă viața. Fără bani, cu un aspect nu tocmai potrivit pentru o curtezana cere ajutor la o „vrăjitoare”, care o “salvează”. Găsim în acest român o artă a seducției, a supraviețuirii. Curtezane, vrăjitoare, pitici, clerici corupți
Sarah Dunant: În compania curtezanei. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/sarah-dunant-in-compania-curtezanei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339259_a_340588]
-
ca pe ace, ne vorbește grațios, cu accent ușor alintat. Tânăra din Lima e mică de statură și îmi pare că merge pe un cal de rasă vânjos, dar de talie joasă, precum cei care duceau poșta în munții ei natali...” (Veronica Balaj - „Mătase și cafea rece, elvețiană” Volumul antologic al scriitorilor români de pe toate continentele constituie expresia artisticului de pretutindeni, semn al actualei civilizații, dominată de radicale schimbări socio-politice, o carte atrăgătoare prin textura ideilor, care pe măsura trecerii anilor
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
Aveam în minte scrierea unui articol despre fanfare, însă numai după ce am vizionat filmul FANFARA ÎNVINGĂTORILOR o producție engleză 1996, m-am hotărât că nu trebuie să mai amân scrierea acestuia. Am ascultat încă din copilărie acea fanfară din satul natal Petia, așa numita bandă. Mai apoi îmi pierdeam serile ascultând fanfara din centrul orașului Fălticeni, renumita fanfară a regimentului de infanterie din acest frumos oraș moldav. Muzica de fanfară este atrăgătoare pentru public și reconfortantă în același timp. Elev fiind
FANFARE DISPĂRUTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fanfare_disparute_mihai_leonte_1391413950.html [Corola-blog/BlogPost/341161_a_342490]
-
de toată isprava. „Un primar foarte bun. A făcut drumurile, piscină, ajută oamenii nevoiași, bătrânii. Lumea e mulțumită. Cred că e cel mai frumos din toate satele de pe-aici“, subliniază Valeria Lemnaru, de 53 de ani, revenită pe meleagurile natale după 35 de ani de muncă în București. La întoarcere n-a mai găsit satul copilăriei, ci unul modern. Părăsim ținutul Pădurenilor, cu impresiile doldora. În minte îmi stăruie, sacadat, o singură sintagmă: „Deci, se poate!“. Sursa: www.certitudinea.ro
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
și rasoforii, iar primirea de noi tineri în mănăstiri era interzisă și supravegheată de Securitate. Părintele Cleopa Ilie a fost și el vizat, dispoziția autorităților fiind să fie dezbrăcat de haina monahală și să aibă domiciliu forțat în satul său natal. Ca mulți alți călugări, a refuzat să părăsească haina monahală și să părăsească mănăstirea. Văzând această situație grea, știind că este mereu supravegheat de organele politice, Părintele Cleopa Ilie, îndemnat de Duhul Sfânt, s-a retras din nou - pentru a
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
de stepă,/Cântecul iubitului său/ Ale cărei scrisori le păstra./ O, tu, cântec, cântecel de fetiță,/Care zboară spre soarele strălucitor/Și imbold pentru soldatul de pe granița îndepărtată,/ Cu salutări de la Katiușa./ Îi va auzi cântecul/ Va veghea asupra pământului natal/Cum Katiușa păstrează iubirea lor.” „Katerina” este o doină de dragoste și de dor: „Într-un sat de păstori/ Pe un câmp cu flori/ O poveste de dor se înfiripă./ Caterina visa/ Că în oraș va pleca,/Cu Andrei va
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
lucru, a fost dorul de casă, de frați și mamă. Cu banii strânși din tot sacrificiul făcut, așa cum mă învăța unchiul fiindcă ei nu aveau copii, m-am întors acasă la cei dragi care le simțeam lipsa, în satul meu natal cu oameni pe care i-aș recunoaște din sute de mii de țărani. Uneori îmi venea idei neașteptate. Gândurile-mi zburau hoinar prin alte părți evocându-mi imagini și întâmplări pe care le credeam deja uitate. Pluteam deasupra vieții, ca
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
n-aveau tristeți doar miresme de gutui prăvălite din soare/ de dovleac copt și brânză frământată/ de pâine de casă aburind a cartofi și a mâinile mamei/a untură și ceapă roșie zdrobită în ștergar de cânepă” (După ghebe). Locul natal, de basm, părăsirea lui, îl transpune într-o lume mirifică, plecarea echivalând cu un exil iar amintirea cu un disconfort sufletesc pentru că familia rămâne un sine qua non al vieții: “balaurul tolănit pe șalele Retezatului/ i-a păstrat solzii de
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427635001.html [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
fiecare colț de stradă, de copii și adolescenți. Îmi amintesc, cu plăcere nostalgică, cum la o oră de dirigenție, prin clasa a cincea, cred, fiind întrebați ce vrem să ne facem când vom fi mari, undeva la țară, în satul natal - Ivănești / Pădureni/ Vaslui, în clasă au început să se audă cu glas sugrumat de emoții, dar și prin vocea dorinței: „doctoriță”, „profesor”, „tractorist”, „Aurel Vlaicu”, „inginer”, „Pitagora”, „Moromete”, „colonel”, „mamă”, „Prințesa din Șega”..., și lista ar putea continua, pentru că eram
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438601330.html [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
dar știa că mama ei plângea adesea, că tatăl nu venea în unele nopți acasă și aveau destul de des certuri după care nu vorbeau câteva zile. În anul în care Silvia a început să meargă la liceul industrial din orașul natal, părinții au obținut de la primă �rie apartament nou, de trei camere, prin repartiție de la uzina la care erau angajați. Au fost două evenimente care i‑au adus tatăl pe drumul cel bun, de familist corect. Întreținerea era destul de mică, manualele
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
regizorul Marius Tabacu și operatorul Koto Zsolt. Realizatorii filmului l-au contactat pe scriitor cu puțin timp înainte de încetarea sa din viață, la domiciliul său din SUA. Sciitorul a povestit despre viața, operele sale și dragostea sa față de propriul pământ natal. Filmul-portret vorbește și despre viața literară contemporană din Transilvania. Sursa: cotidianul Haromszek din 03.02.2014, autor Iochom Istvan Organizația HVIM Târgu Secuiesc i-a comemorat pe eroii Diviziei Secuiești. Organizația HVIM Târgu Secuiesc, într-un cerc restrâns a comemorat
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ces_covasna_harghita_1403510325.html [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
sa va reuși sau nu să învețe să vorbească românește. Nimeni nu i-a dat speranțe, ba mai mult l-au descurajat, spunându-i că va fi o minune dacă va putea s-o învețe vreodată pe Nicole limba lui natală. Și totuși, în ciuda previziunilor apropiaților, după doar 6 luni, franțuzoaica Nicole vorbea românește. Nimeni nu mai întâlnise o asemenea capacitate de acumulare, atâta inteligență și talent. Așa că românii au început să bârfească și să facă supoziții. Credeau că nea Mitică
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_dragostea_la_prima_vedere_dureaza_o_viata_de_om.html [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
însuși nepotul celebrului tenor, care este în prezent și principalul dirijor al Orchestrei Filarmonice din București. Născut în Barcelona, într-o familie în care strălucea numele unchiului său José Carreras, nepotul celebrului tenor și-a făcut studiile muzicale în orașul natal, apoi la Viena și Londra. David Gimenéz a studiat la început pianul dar în final s-a decis să se dedice cu totul carierei de dirijor. Celebrul dirijor a moștenit de la unchiul său atât asemănarea fizică cât și talentul. Gimenéz
În concertul de la Bucureşti, José Carreras va fi dirijat de propriul său nepot! by http://www.zilesinopti.ro/articole/6144/in-concertul-de-la-bucuresti-jose-carreras-va-fi-dirijat-de-propriul-sau-nepot [Corola-blog/BlogPost/97867_a_99159]
-
alde Soros & comp. Ce poate fi mai trist și până la urmă mai inuman în viața românilor, decât să fi determinat (chiar și la vârsta de peste 50 de ani) să emigrezi din motive economice și să te întorci în țară ta natală odată sau de două ori pe an, pentru trei zile de sărbători, pe Paște sau de Crăciun, ca să-ți vezi părinții, copiii, soțul sau soția, rămași de 23 de ani în țară fără nici o subvenție, sau în cel mai fericit
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_atemporal_constantin_milea_sandu_1362556763.html [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
-i pe englezi că știu să-și respecte tradițiile, ritualurile, obiceiurile, că își respectă țară și rangurile, că trăiesc după niște reguli bine stabilite, fără voia mea mi-a ieșit din piept un oftat la gândul că în țara mea natală nu se mai păstrează mai nimic din acele orânduieli de viață care îți asigură stabilitate, încredere în anumite valori, respectul pentru cei din jur și în același timp respectul pentru sine. Străzile mi-au lăsat impresia nu tocmai plăcută, părea
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
parte din tinerețe studiind la universități străine, va schimba locuri, dar nu sufletul” Binecunoscutul Mugur Isărescu, concitadin al lui Al. Fl. Țene, ( orașul podgoriei Drăgășani și al prozatorului Gib. I. Mihăescu), întrebat de acesta cum explica desele reveniri în urbea natală, a dat un răspuns magistral: -„Prima înghițitură de aer pe care o inspiră copilul când se naște, rămâne veșnic în plămânul omului. Aceasta face să ne întoarcem mereu pe locurile natale, pentru a o împrospăta” Mitologia greacă ne amintește de
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
întrebat de acesta cum explica desele reveniri în urbea natală, a dat un răspuns magistral: -„Prima înghițitură de aer pe care o inspiră copilul când se naște, rămâne veșnic în plămânul omului. Aceasta face să ne întoarcem mereu pe locurile natale, pentru a o împrospăta” Mitologia greacă ne amintește de gigantul Anteu care a rămas neînvins cât timp atingea pământul. Sfârșitul său a fost provocat de Hercule care a reușit să-l salte in aer, izolându-l de pământul care-i
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
finalul romanului rămânând deschis unei noi posibile aventuri. (GHEORGHE A. STROIA) COLECȚIA JURNAL 1 NICHOLAS BUDA (New York, SUA) - ZIARIST LA NEW YORK (interviuri, A manșetat, 244 pagini) Imigrând în America, autorul a lăsat totuși o portiță deschisă spre țara sa natală. Sentimental, acesta nu a părăsit România niciodată, urmărind cu vădit interes modul în care evoluează situația economică, politică, religioasă și culturală din țară. Nu de puține ori însă în articolele sale, Nicholas Buda s-a ridicat împotriva clasei politice de la
EPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1411260449.html [Corola-blog/BlogPost/354411_a_355740]
-
Articolele Autorului Volumul scos la Editura Absolut, București, 2016 ne aduce în față versurile unei poete care și-a deschis sufletul pentru cititori. Un suflet cald, luminos, pios, plin de nostalgia trecerii prin viață, dar și a înstrăinării de satul natal. Seninătatea sufletului de copil, când viața pare un miracol, o plânge fiindcă a trecut: ,,Desculți noi alergam prin rouă,/ priveam la cer și prindeam fluturi/ și totu-n jur era divin/ că nu puteai să nu te bucuri.../ Vreau să
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
Literatura > Fragmente > ALTE SOLICITĂRI ALE VIEȚII DE LA ȚARĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Domnule Comandir, Subsemnatul ȚAPDEBERE IONETE, major fără câteva luni, din aceeași localitate cu părintele și dascălul satului natal, de profesie asistat social, necăsătorit în perspectivă, dotat cu ambii părinți în viață, fără antecedente mortale, cu hobby nesigur de pungaș pe viață, vă aduc la cunoștință ultimele evenimente pe care le-am remarcat în localitatea în care m-am
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alte_solicitari_ale_vietii_d_costel_zagan_1383933177.html [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]
-
Cornu-Cornea, scriitoare de origine română, stabilită în Franța, la Paris. După propria mărturie, gândul ctitoririi unei mănăstiri i-a apărut pe neașteptate, în anul 2002 și a avut două coordonate principale. A fost, mai întâi, dorința ca și plaiurile satului natal să aibă binecuvântarea unui lăcaș sfânt, o mănăstire de monahii, așa cum Locurile Sfinte - pe care le-a vizitat chiar în acel an și a căror asemănare cu plaiurile prahovene, mai ales în ceea ce privește zona centrală a Galileii, a uimit-o, au
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
în acel an și a căror asemănare cu plaiurile prahovene, mai ales în ceea ce privește zona centrală a Galileii, a uimit-o, au avut parte de binecuvântarea prezenței Domnului Iisus Însuși. A fost, apoi, dorința de a nu înstrăina din zestrea satului natal averea părinților, ci de a i-o redărui sub această formă: o mănăstire ctitorită în amintirea părinților Gheorghe și Eufrosina Chițu-Burchiu și a soțului Aurel Cornea. Înfățișând gândul său chiriarhului locului din vremea aceea - Părintele Patriarh Teoctist, acesta l-a
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
francez și-o punea privind în jur, „Á quoi bon?“ este definitorie pentru societatea de azi. - Da. Avem nevoie să redescoperim bucuria de a trăi. Părintele nostru Duhovnic Macarie, de la Mănăstirea Pasărea, ne vorbea despre cum trăia sărbătorile în satul natal pe când era copil. Nu vedeai în sat vreun om trist, posac. Și erau săraci. Anii imediat de după al Doilea Război Mondial. Cu multă foamete. Dar toți erau într-o inimă, într-un gând. Spunea părintele: „împărțeam cu toți ceilalți sărăcia
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
timpul liber între Cluj, orașul care a adoptat-o cu mulți ani în urmă, Sibiu și Sebeșul de Sus, pe care nu uită să-l viziteze atunci când timpul îi permite. Casa pe care a moștenit-o de la familie în satul natal a vândut-o acum câțiva ani, unei familii sărmane... Acum, doamna Luciana este pensionară și se bucură de fiecare moment, încercând sentimentul împlinirii la porțile senectuții. S-a născut în Sebeșul de Sus la 27 decembrie 1941, într-o familie
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]