201,835 matches
-
acum face pentru fani, pentru cei care îi știu toate poantele și toate replicile și totuși le savurează de fiecare dată când le văd; pentru un outsider că ține sau ca mine senzația de excludere și de plictiseală este perfect naturală... Îți mulțumesc pentru textul acesta, care mi-a mai redus din frustrarea pe care am simțit-o, exact cum descria cineva foarte bine mai sus, într-o sală plină cu provinciali mai mult sau mai putin complexați, în Oradea. Am
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
nu aveau ce să caute în emisiune (puțeați măcar să tăiați materialul la un minut). Mă refer, desigur, la partea cu mașinuțele electrice. Mai aveți încă de lucru. @miraluna, sfaturile sunt înainte, în conversație. ați progresat. acum e și țipă mai naturală. cu adecvarea la context mai are oarece scăpări. în atelier tu cu mânecile suflecate /ok, ea că o silfida cu rochia aia nu prea potrivită acolo. a...prea copilăroasa totuși. nu e de decor. ar trebui să aibă și ea
Creativitatea e bună ca viaţa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82677_a_84002]
-
țara va fi liberă. Deci nu puteam merge să ne distrăm cum o fac mulți alții, pentru că există în noi acest profund atașament pentru țară și poporul român care suferă. (...) Compatrioții Mei nu sunt nici înapoiați, nici înclinați în mod natural spre dictatură... Ei au fost guvernați de un regim care a folosit teroarea mai intens decât oriunde în Europa de Răsărit .” 11 aprilie 1990: guvernul român împiedica sosirea Regelui Mihai în România. 25 decembrie 1990: Regele Mihai ajunge în România
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
mai spun și că omul nostru conduce echivalentul unui tanc pe patru roți. Știu că-mi citește blogul și mai știu că mai sunt nenumărați alți inconștienți că el. E drept că Sărbătorile îi răresc printr-un proces de selecție naturală. Dar în fiecare an apar alții noi, pentru că stocurile de prostie din sacii Moșului sunt inepuizabile. Dacă și-ar pune doar viața lor în joc, n-aș avea nicio problemă. Dar în pariul asta pe care-l fac cu volanul
Crăciun fără victime by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82660_a_83985]
-
universală, stătea alături de Tudor Vianu, nu doar prin cultura ei întinsă, ci mai ales prin faptul că devenise un fel de "stea" a grupului. Asemenea situație nu se dobîndește doar prin muncă asiduă, ci mai ales prin situare spontană. Expansivă, naturală, comițînd "gafe" politice în serie, fremătătoarea profesoară de literatură universală purta, la vedere, semn elitist - ca și Tudor Vianu ori Edgar Papu. Apartenența la grupul luat de noi drept model nu se reducea la informația culturală; era, desigur, obligatorie, dar
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
a-l analiza pe Creangă "în mod strict estetic". De fapt, Creangă și apoi Eminescu erau priviți de Doamna Zoe de la înălțimea literaturii europene și judecați drept cele mai tipice produse românești din literatura universală. Am asistat ulterior la lărgirea naturală a orizontului ei scriptic pînă la dimensiuni la care puțini români avuseseră acces. Cărțile profesoarei s-au acumulat în ritm trepidant. Erau printre ele și culegeri de studii, tentative de "popularizare", uneori sclipitoare, dar și sinteze impresionante, pe care alții
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
fără cuvinte (,no comment"). Pe coperta a patra a romanului sunt înscrise câteva cuvinte care edifică (ele aparțin mai mult ca sigur chiar autorului) și care explică ,un gest de apărare față de procesiunea scenelor imprimate pe retină: adunate din imagini naturale, captate de pe banda de celuloid și de pe hârtia proaspăt tipărită." Doar că nu a fost rostit cuvântul ,alăturare". Astfel, într-un anume fel, strict teoretic de această dată, romanul pare a se echilibra pe linia ,marginalizată" (ca ,literatura de frontieră
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
Valeriu Cristea, S.Damian, Dana Dumitriu și Gabriel Dimisianu, bineînțeles, erau redactori, iar colaboratori permanenți Matei Călinescu, Nicolae Balotă, Dan Cristea, Mihai Ungheanu (ce mare critic s-a ratat în el!) -, tînărul care eram a fost integrat în cel mai natural chip. Eram împreună și făceam o revistă, asta era tot. Spiritul de echipă era mai presus decît diferențele de vîrstă, de operă și vechime literară, de notorietate, de autoritate. Iar cît era de important acest spirit avea să se vădească
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
drumului, și în paralel, în calitate de diarist, este bucuros să-și exprime dinamica vieții interioare, hrănite din lecturi și proiectele propriilor cărți, amânate, eșuate sau trecute prin furcile caudine ale cenzorilor. Câștigându-și existența în mediul aspru, aproape ostil, (uman și natural) al șantierelor geologice, naratorul își conștientizează mereu scindarea între geologie și litere, între pragmatismul aventuros și pasiunea jocului secund, sfidând pizma și răstălmăcirea colegilor geologi intrigați de dublul său statut. Ion Lazu nu-și dezminte nici în această carte vocația
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
jderi și mistreți și sînt cerbi minunați - dar eu, rătăcit într-o veche poveste, un leu am văzut în munții Carpați. Pliniu cel bătrîn oferă o versiune proprie asupra dezastrului din anul '79, care îl costase viața pe autorul Istoriei naturale; a fost, de fapt, o erupție de fluturi: Cărămizii, albaștri, cu dungi de chinovar Sau imitînd sideful și albul nenufar, Petale viscolite din cosmice livezi Urcau mereu spre boltă zburînd ca niște iezi. Dar la un timp azurul îi săgeta
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
sînt de ordinul patologiei, nu evenimențiale. Nicăieri în Refugii nu este evocată vreo împrejurare politică internă sau internațională care să permită, fie și aproximativ, situarea acțiunii din roman într-un moment istoric precizat. Nu sînt menționate nici evenimente culturale sau naturale care să facă posibilă o relativă datare. Apoi, deși nu este spațial restrînsă, lumea romanului pare totuși să trăiască într-o cușcă și preocupată exclusiv de ea însăși, repliată în sine pînă la autism. Evocările Ioanei se întorc înapoi cu
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
luminate. Păi, la ce ne îndeamnă eternul și fascinantul Ion Creangă, cu periculoasa sa putere de seducție, în al cărui discurs abundă atitudini jignitoare față de femei, bătrîni, minorități, persoane cu dizabilități, ignorarea drepturilor animalelor, violența domestică, exploatarea copiilor, distrugerea mediului natural, corupția, hărțuirea și șantajul? Ne face să rîdem de victime, să simpatizăm cu infractorii, să fentăm normele U.E., simțind că ele ne forțează, excesiv și dogmatic, respectul. Și ne încurajează să nu ne sfiim a ne da pe față atitudinea
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
lui Mihai Eminescu, autorul celei mai frumoase călătorii în Luna poeților, o știre pusă sub titlul Eclipsele lunei, în care, după ce se anunță ,Săptămâna trecută a fost o eclipsă parțială de lună", se dau ,noțiuni și detalii asupra acestui fenomen natural", precum și ,câteva credințe populare asupra acestui fenomen". Cu toate acestea, la 1865, Luna intelectualilor este "defazată", la Iași și la București, față de cea franceză. Romantismul românesc nu dăduse încă nici un obol important Lunii, Eminescu, elev, nici nu debutase, "între nouri
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
ani. În această „adunătură” cum declară V. Munteanu îi găsim: pe candidatul la funcția de ministru al finanțelor Ion Munteanu, doctor în economie, absolvent al ASEM și ASE din București, cunoscător a patru limbi, actualmente director economico-financiar al grupului „Gas Natural Fenosa” în Republica Moldova; pe candidatul la funcția de Ministru al Economiei Marin Ciobanu, actualmente administrator principal al Zonei Economice Libere „Bălți”, deținător al trofeului „Omul Anului 2013!” la categoria „Management”, de asemenea, pe dna Loreta Handrabura, Viorel Cibotaru ș.a. Întreg
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
am fost nevoit să părăsesc teatrul «Luceafărul», să încep bejeniile...” Revenit peste mulți ani acasă (în 1989) a fost cel care a dat citirii Declarația Marii Adunări Naționale de la 31 august 1989 de revenire la limba romana în straiul ei natural - grafia latină. Este numit în funcția de Ministru al Culturii și Cultelor (1990/1994). Este greu de enumerat câte a făcut pentru trezirea acestei așchii de popor roman din Basarabia: a readus Monumentul lui Ștefan cel Mare la locul unde
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]
-
la un moment dat, ca fiind consubstanțială („... în trup/ Eram cu mine însumi împreună.../ Când m-am trezit, alăturea un lup/ Se oglindea în Râul alb și-n lună”.), a exercitat-o mereu asupra Poetului, fie pe cale livrescă, fie pe cale naturală. În bestiarul simbolic al umanității, lupul rămâne unul dintre cele mai înfricoșătoare animale. G. Durand îl include într-un regim nocturn al imaginii, ca animal de pradă, supradeterminat de mușcătură și sfâșiere, corelat cu luna, astrul nocturn tutelar. Nu întâmplător
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
toate anotimpurile dintre care acela cel mai greu de suportat fără a avea o denumire sau fiind într-o ordine anume, a rămas să secătuiască toate celelalte anotimpuri. Este anotimpul dezrădăcinării ! Constantin Țurcanu realizează și transpune dintr-o pornire clar naturală, episoadele unei mari păcătoșenii care s-a abătut peste neamul românesc. Fiind vorba despre „importul”, mai bine zis „transplantul” de ideologie dar și de practică, via sovietism/bolșevism. În anii 60, atunci când bruma de agoniseală a omului de rând s-
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
și cuprinde de asemenea anexe și o listă bibliografică. Autorii se străduiesc să realizeze atât o amplă incursiune în istoricul orașului maramureșean (pp. 15-45), cât și o prezentare a principalelor caracteristici ale acestuia, respectiv învățământul și cultura (pp. 46-53), resursele naturale (pp. 54-68), demografia (pp. 69-90), activitatea economică a urbei (pp. 91-124), aspectele etnografice (pp. 125- 142), personalitățile locale (pp. 143-215). Bibliografia întrebuințată este, de cele mai multe ori, una adecvată cercetării și actualizată, autorii utilizând cele mai noi cercetări în materie, iar
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
viața. Un leu din savană are posibilitatea să omoare o gazelă bolnavă care abia se mai târăște, dar, sătul fiind, renunță. Și exemplele pot continua la nesfârșit. De fiecare dată, conștiința se află cu mult deasupra minții, logicii și inteligentei naturale. Ea este cea care dictează tonul muzicii pe toata durata vieții unui individ. Acestea fiind zise, afirmația lui René Descartes „cuget, deci exist”, poate fi ușor demontată și chiar demolată, cu totul. Atunci când mintea ne joacă fel de fel de
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
Eseuri > ÎNAPOI ÎN VIITOR... ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ne întrebăm, uneori, dacă vom rămâne în viitorul apropiat fără mult râvnitele resurse de petrol, gaze naturale, cărbuni, dar în special fără prețioasă apă dulce pe care o regăsim în cantități tot mai mici pe glob. Așadar, nu este vorba despre “dacă”, ci mai degrabă despre “când”. Ne despart poate douăzeci de ani, poate chiar câțiva ani
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
despre “când”. Ne despart poate douăzeci de ani, poate chiar câțiva ani de un colaps total al civilizației așa cum ni se prezintă situația acum. Pe deoparte, marile puteri ale lumii se ostenesc să formeze stocuri importante de petrol și gaze naturale pentru vremurile ce vor veni, iar pe de alta, companiile mai inventive caută în continuu metode ingenioase de a înlocui resursele finite cu resurse regenerabile. Însă cu toții au o mică (eu aș zice mare) problemă și anume faptul că au
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
că au cam pierdut deja startul în lupta contra cronometru pentru generarea de energie din alte surse decât cele epuizabile. Ne aflam deja pe marginea prăpastiei, si, uneori, nici nu gândim acest lucru. Când toate rezervele de petrol și gaze naturale vor fi epuizate, când nici suficientă apă dulce nu va mai exista pe Pământ, omenirea se va afla pe cont propriu într-o cursă contra cronometru pentru supraviețuire. Și nu mai este vorba despre supraviețuirea unui popor, ci despre supraviețuirea
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
întregi înaintea noastră nu au beneficiat de aceste “indispensabile” tehnologii, dar erau cu toții mai sănătoși și mai fericiți. Și nu i-a omorât nici războaiele, nici cancerul și nici sedentarismul astăzi mult întâlnit. Poate că întoarcerea la o viață mai naturală, fie ea și forțată, ar putea fi chiar binele făcut cu forța de către prostia sau lipsa de prevedere a marilor conducători. Apoi, mai putine materiale sintetice obținute din hidrocarburi ar însemna o reducere semnificativă a poluării mediului natural. Știm cu toții
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
viață mai naturală, fie ea și forțată, ar putea fi chiar binele făcut cu forța de către prostia sau lipsa de prevedere a marilor conducători. Apoi, mai putine materiale sintetice obținute din hidrocarburi ar însemna o reducere semnificativă a poluării mediului natural. Știm cu toții faptul că un obiect din plastic sau cauciuc poate rezista sute de ani în natură, fără a se descompune în timp, astfel că ar rămâne un real agent de poluare, secole la rând. Sau suntem deja prea impresionați
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
cuvinte, cuvinte" (protestatare) cu 16 ani înainte, pe 22 decembrie 1989. Trei personaje - profesorul de istorie Mănescu (Ion Săpdaru), moderatorul unei emisiuni și proprietarul postului TV local Jderescu (Teodor Corban) și pensionatul Pișcoci (Mircea Andreescu) - sînt urmărite în habitatul lor natural - fiecare în parte, secvențe intercalate - pentru ca apoi să se reunească la un talk-show televizat în care se dezbate dacă a existat au ba Revoluție în orășelul lor. Se fixează și un etalon: ora 12.08, la care cuplul Ceaușescu a
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]