825 matches
-
activitate socială pentru combaterea alcoolismului și în cadrul Crucii Roșii pentru Educarea sanitară a populației. Totodată, desfășoară și o largă activitate științifică și publicistică publicând peste 50 de studii și articole de specialitate în Revista MedicoChirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, dintre care se pot menționa: Observații clinico-psihometrice privind modificarea personalității în alcoolism; Considerații clinico-sintetice privind alcoolismul patologic invalidant; Mortalitatea prin delirium tremens într-un serviciu de psihiatrie; Semnificația clinică a factorului S.H2 în alcoolo-dependență; Considerații privind dinamica
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de liceu. Am Început să activez În societățile de elevi, prezentând referate ca “Ideea națională În revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan”, “Axente Sever - tribunul lui Avram Iancu”; “Vasile Lucaci sau Leul de la Sisești” dar și “Leonardo da Vinci, ca naturalist” sau “Infailibilitatea papală și ororile papalității”. Pentru pregătirea acestor referate frecventam adesea Biblioteca ASTRA și alte biblioteci sibiene, străduindu-mă să prezint comunicări cât mai documentate, pentru a mă feri de criticile uneori destul de aspre ale elevilor și chiar ale
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
atât de frumos și cu o ușurință atât de distinsă” („ne brodent pas avec une plus jolie main avec un plus beau bras et avec une aisance plus noble”). Satele din Moldova i-au atras atenția și lui Julius Edel, naturalist și etnograf austriac, care în mai-iunie 1835, la invitația Societății Medico-Naturaliste din Iași, a efectuat o spectaculoasă explorare a satelor din Moldova. Printre numeroasele târguri și orașe vizitate au fost Hușii și Fălciu. * Amintirilor, mai mult sau mai puțin elogioase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
efortul construirii celui mai prețios dintre bunurile unui popor, cultura. Astăzi este firesc să privim totul într-o sinteză o sinteză care este optimistă. Unul din motivele acestui nou optimism este noutatea apropierii dintre cele două ramuri fraterne, medicii și naturaliștii. După cum știm, uniți la început, chiar omogeni (să luăm doar cazul semnificativ oferit de Iacob Cihac, care a fost totodată medic și naturalist), vremurile (și caracterele omenești prea orgolioase) i-au îndepărtat pe medici de naturaliști. Fiecare dintre aceste părți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
optimistă. Unul din motivele acestui nou optimism este noutatea apropierii dintre cele două ramuri fraterne, medicii și naturaliștii. După cum știm, uniți la început, chiar omogeni (să luăm doar cazul semnificativ oferit de Iacob Cihac, care a fost totodată medic și naturalist), vremurile (și caracterele omenești prea orgolioase) i-au îndepărtat pe medici de naturaliști. Fiecare dintre aceste părți a devenit nu numai independentă, ci, mai cu seamă ostilă una alteia. Când știința este puțină, ifosul mult este", scrie un contemporan al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ramuri fraterne, medicii și naturaliștii. După cum știm, uniți la început, chiar omogeni (să luăm doar cazul semnificativ oferit de Iacob Cihac, care a fost totodată medic și naturalist), vremurile (și caracterele omenești prea orgolioase) i-au îndepărtat pe medici de naturaliști. Fiecare dintre aceste părți a devenit nu numai independentă, ci, mai cu seamă ostilă una alteia. Când știința este puțină, ifosul mult este", scrie un contemporan al începuturilor acestei Societăți, grecul Panthatheos din Smirna. De vreo zece ani, la inițiativa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Foarte curând, din nou, după ce s-a întors de la Congresul din Erlangen, oferă 22 păsări din America și Africa, o colecție de embrioni umani (1-5 luni), păsări rare, 150 exponate de zoologie, un leopard bengal adus de la Leida de faimosul naturalist Seebold, un tigru, un jaguar. Peste un an donează 10 volume de Enciclopedia Istoriei Naturale, un volum de obstetrică de Mahrenheim, un ordinator de Carlo Palatino-Suetonius Tranquilus notis et numismatibus. Un tratat de Medicina forensis, un tratat (2 volume) de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Neusohl se înscrie se înscrie printre donatori în 1836 cu o altă colecție de minerale, un spițer Weikum cu 200 plante din regiunea Galațiului și, din 1873, întâlnim numele marelui medic, pionier al pediatriei în România, profesor la Universitate și naturalist, Anastasie Fătu. Un număr mare de plante vivace și semințe de flori, doctorul Mihai Zotta (unul dintre întemeietori) donând, tot atunci, două volume privind poliția sanitară din Austria. Dr. G. Cuciureanu un mare număr de tratate de medicină și științe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
profesor la Universitatea din Iași, pentru a ține cursul de botanică și fiziologie. În același an donează 17000 franci pentru crearea unei clinici pentru copii din părinți săraci. Din 1872, este ales regulat ca președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, până la sfârșitul vieții sale. În această calitate, reorganizează Muzeul Societății, împarte activitatea Societății pe secții, ajutat de Poni și Cobâlcescu, iar în 1885, în discursul ținut cu ocazia primirii miniștrilor Învățământului D. A. Sturdza și Spiru Haret, arată necesitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
D. A. Sturdza și Spiru Haret, arată necesitatea dezvoltării muzeului pentru progresul învățământului și științelor naturii la Iași. Faptele arătate atestă justețea observațiilor acad. V. Rășcanu, prof. Gh. Năstase, D. Ciurea și E. Ciurea, publicate în Istoria Societății de Medici și Naturaliști, 1830-1860, conform cărora perioada cu-prinsă între 1865 și 1885 nu poate fi considerată de lâncezeală, așa cum susține dr. Otremba. O preocupare permanentă a lui Fătu a fost crearea bazei materiale și teoretice a învățământului românesc. În prefața manualului său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
rămâne fără folos". În această împrejurare, el pomenește și despre intenția de a se înființa o facultate de medicină la Iași, arătând că "este nădejde și pentru deschiderea unui curs juridic și chirurgical". Colecția muzeală a Societății de medici și naturaliști s-a îmbogățit deosebit de mult și datorită faptului că relațiile lui Czihak cu unii reprezentanți autorizați ai științei au fost fructificate în acest scop. Spre sfârșitul perioadei de care ne ocupăm și-a desfășurat activitatea încă un alt strălucit reprezentant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
economiei", apărută la Iași în 1844 și 1845. Ea trebuie însă legată de un context mai larg, și anume, apariția ideii de presă medicală românească. De altfel, tot Constantin Vârnav a fost, în 1851, redactorul "Foii Societății de medici și naturaliști". În 1840, el a publicat cunoscuta sa lucrare Despre holera epidemicească. A fost și profesor de medicină populară la seminarul "Venia-min Costachi". Promotor al mișcării Unirii, Vârnav se înscrie printre cele mai valoroase personalități ale epocii. Doctorul Mihail Zotta era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
părăsit Iașul, pentru a se instala în satul Ocna, unde s-a ocupat cu agricultura, păstrând totuși contactul cu viața culturală a Moldovei. Împreună cu Czihak, el a fost fondatorul "cercului de lectură medicală" și apoi al Societății de medici și naturaliști. În această calitate, a desfășurat o activitate intensă și plină de dăruire. În colaborare cu spițerul Abrahamfi, Zotta a descris apa minerală de la Borca, într-un studiu publicat în 1830, în "Albina Românească". În 1834 a tipărit în "Büchners Chemische
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
secolului al XIX-lea. În Muntenia, această idee a condus la proiectul de înființare a unor cursuri speciale de medicină și igienă, care să formeze "ofițeri de sănătate", încă din 1832. Cât privește Moldova, știm că, în 1838, la Congresul Naturaliștilor, la Freiburg, Iacob Cihac amintea de "nădejdea de a se deschide la Iași un curs de hirurgie". Înființarea unei școli medicale superioare corespundea unor acute necesități sociale. Puținii medici diplomați, majoritatea străini, de obicei angajați pe perioade limitate, își exercitau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
deține o importanță istorică în dezvoltarea radiologiei românești, stabilind unii din parametrii radioterapiei tumorilor maligne cutanate; totodată, abordează problema radiopatologiei, care nu era încă elucidată. Profesorul C. Thiron s-a distins și prin activitatea depusă în cadrul Societății de Medici și Naturaliști. În decursul anilor, reprezentând facultatea sau prestigioasa societate ieșeană, C. Thiron a participat ca delegat la multe congrese internaționale, obținând distincții și premii. A luat parte activă la congresele de la Madrid (1898) și Paris (1899). În anul 1899, tot la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aplauze, la o manifestare atât de zgomotoasă, la cea mai mare expresie de iubire și respect, cum s-a făcut atunci severului, exigentului profesor Nubert. ALEXANDRU SLĂTINEANU (1873-1939) Într-o frumoasă fotografie de epocă aflată la Muzeul de Medici și Naturaliști din Iași, într-un landou somptuos, doi oameni distinși, greoi, stau la taifas în ritmul lent al cailor și al vremii cu alte viteze decât acelea de astăzi. Cele două persoane importante sunt doi medici, celebrii profesori Cantacuzino și Slătineanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Bistricioara, Neamț, dar copilăria mai mare și-a petrecut-o la țară, în județul Dorohoi. Pentru un om oarecare nu ar fi importantă această circumstanță; dar pentru Ungureanu aceasta înseamnă că a păstrat în suflet și muntele și câmpia. El, naturalistul, nu poate fi desprins de natură. A făcut liceul la reputatul Colegiu "Grigore Ghica" din Dorohoi și a urmat Facultatea de Științe Naturale la Iași. A fost reținut asistent și tot în acei ani a început colaborarea cu profesorii M.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o postumitate care l-a menținut multe decenii în memoria colectivă a contemporanilor săi și a generațiilor care i-au succedat. Nicolae Leon (1862-1933) s-a născut la Ștefănești-Botoșani, într-o familie cu tradiții intelectuale. Frate, după mamă, cu marele naturalist Grigore Antipa, N. Leon a urmat studiile secundare la Botoșani și la Iași, tot la Iași începându-și și studiile superioare, urmând medicina, ulterior științele naturale. N. Leon și-a desăvârșit studiile în străinătate, la Iena. S-a consacrat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
EPISOD DUREROS 296 ÎNCOTRO? 299 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA * Lucrare prezentată la a 160-a aniversare a Societății de Medici și Naturaliști. Datele comunicate sunt, din păcate, actuale, încă, în 2009. 1 V. L.Bologa, A. Simplăceanu, S. Izsak, O lucrare din 1816 despre bolile dominante în Moldova și Muntenia, în vol. Contribuții istoria medicinii în R.P.R., București, 1955, pp. 213-221. 2 N. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că are mai puține probleme cu poluarea. Din ce motive, vom vedea mai departe. Deci, utilizarea alcoolului drept carburant. Dar care alcool? Dacă clasificarea pe care o fac acum va fi receptată superficial, desigur voi fi criticat de chimiști, iar naturaliștii mă vor considera de-al lor: ambii ar greși Însă. Deci aș Împărți marea clasă a alcoolilor În două: naturali și sintetici. Desigur, nu există nici o deosebire, pentru un alcool dat, Între cele două categorii, din punctul de vedere al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Doar că clorofila a fost Înlocuită cu antociani ce dau acea diversitate de culori, inclusiv albastrul de care mă legam mai demult, vorbind despre o frunză albastră. Într’un secol și jumătate, cât a trecut de la teoria lui Goethe, părerea naturaliștilor s’a nuanțat, dar niciuna dintre teoriile apărute n’a putut, decât parțial, detrona părerea inițială a lui Goethe, adică că floarea e un smoc de frunze modificate pentru a Îndeplini o funcție nouă. Prin urmare, pentru floare și frunză
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru această societate a studenților din Cernăuți, din care un exemplar l-a depus la bibliotecă Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. A mai publicat note, medalioane, comunicări și studii în presa vremii (Zori noi, Clopotul, Dobrogea nouă, România pitoreasca, Bibliotecă Naturalistului ). Nu a fost căsătorit. A fost un adevărat cavaler, deosebit de elegant îmbrăcat, cu o pendanterie în discuții, a fost un om de caracter și de o mare distincție sufletească, s-a bucurat de mare simpatie din partea tuturora. Elevii l-au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
Iași (casele Dan din str. Buna Vestire, astăzi transformată; casele Zmeu din Beilic; Conservatorul de muzică, din str. Banu, foste Ghica; etc.). Clădirea a aparținut familiei Sturza, de la care a trecut pe la 1840, prin vânzare, către Societatea de Medici și naturaliști, cea mai veche societate română științifică din țară. În una din sălile acestei clădiri, grupul unioniștilor au hotărât alegerea ca domn a colonelului Cuza. (Foto-Regal) Pag. 206. Prăvălii vechi pe str. Ștefan cel Mare: fosta Farmacie Lohman. (Foto-Regal) Pag. 207
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la 1894. Apoi grupul Viața Românească, succesorul celuilalt, continuatorul acțiunei lui; cel mai numeros, mai strălucit și mai cu autoritate din întreaga serie. Deși cu alt caracter și cu altă structură, nu pot trece cu vederea nici Societatea Medicilor și Naturaliștilor, cea mai veche asociațiune culturală din principatele unite, și care nu demult și-a serbat o sută de ani de existență activă. Toate aceste formațiuni (afară de Societatea medicilor...) nu contează însă numai prin activitatea lor literară și culturală, ci mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Universitățile din Gand și Liège. A participat la cursuri și specializări în Belgia, Franța, Polonia, Germania. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice, prof.dr. Traian Baran a fost numit membru în diferite societăți științifice de specialitate: Societatea de Medici și Naturaliști (1949), unde a fost secretar al secției de morfofiziologie, membru în biroul de conducere, secretar științific (1962-1973) și vicepreședinte (1973-1990); Asociația Tehnicienilor Superiori în Radioprotecție (ATSR) din Franța (Leonvillesur-Orge, Montlhéry); Uniunea Medicală Balcanică (UMB); Societatea Franceză de Biofizică; Societatea Internațională
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]