562 matches
-
Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...”" În anul 1774 a fost construită în satul Bosanci o biserică de lemn de către meșterii populari Chiril Ungureanu și Crăciun Cazac. Aceasta devenind neîncăpătoare a devenit necesară construirea unei noi biserici. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica (aflat în apropiere de Bosanci). a fost construită între anii 1902-1905, jumătate din cheltuielile de construcție fiind suportate de prințul
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea s-au mai construit și alte legături feroviare către orașul Sibiu: Odată cu extinderea căilor ferate pe teritoriul Transilvaniei și spre Regatul României, fluxul de călători și de mărfuri din a crescut mult. Clădirea gării devenise neîncăpătoare, astfel că edificiul a trebuit să fie extins. În Proiectul de iluminare al gării elaborat la 13 decembrie 1898 este reprezentată o aripă laterală în extremitatea stângă a edificiului având un rezalit cu un ax spre piață și foarte puțin
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
6 noiembrie 1801, pentru cei cununați de la 26 ianuarie 1802 și pentru cei decedați de la 13 februarie 1802. Cronicile parohiei atestă ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți: Ca urmare a creșterii populației, mica biserică de lemn a devenit neîncăpătoare și atunci obștea (în frunte cu preotul paroh Vasile Cocorean) a hotărât să construiască o biserică mai mare. Prin decizia Consistoriului Arhiepiscopesc nr. 1802 din 10/22 martie 1887 s-a aprobat desfacerea bisericii vechi și s-a orânduit ca
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
crescut în secolul al XIX-lea. În anul 1850 ea număra 490 de credincioși. În anul 1907, arhiepiscopul Nicolae Iosif Camilli a ridicat comunitatea catolică din Răducăneni la rangul de parohie. Ca urmare a faptului că biserica de lemn devenise neîncăpătoare pe măsura dezvoltării comunității, în anul 1903 se ia inițiativa construirii unei biserici noi, din piatră, mult mai mare și se începe strângerea de fonduri. Boieroaica Ana Catargi a donat comunității catolice terenul pentru construirea bisericii, precum și locul de cimitir
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
lemn la începutul secolului al XIX-lea, prin anii 1800-1802, în apropierea locului unde se află actuala biserică. Locul unde s-a aflat altarul ei era însemnat la acea dată. Ca urmare a creșterii populației localității, biserica veche a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1834, alături de bisericuța din lemn, s-a pus temelia unei biserici de zid, prin străduința preotului Ilie Ștefănescu. Construcția bisericii a durat 12 ani (1834-1846), iar după finalizare lăcașul de cult a fost sfințit de către episcopul Sofronie
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
firma a început sa realizeze produse conexe. Spre finele anilor 1950, Lage a observat că piața “do-it-yourself” (descurca-te singur), se dezvolta tot mai mult, pe lângă piața tinichigiilor, oferind tot mai multe oportunități. Sediul din Lidhult a început să devină neîncăpător, iar autoritățile nu păreau să fie de ajutor în dezvoltarea afacerii. Într-una dintre călătorii, Lage a ajuns la Grevie, unde a auzit din întâmplare despre o zonă disponibililă pentru a fi transformata în sediul firmei. În curând avea sa
Istoricul companiei Lindab () [Corola-website/Science/322445_a_323774]
-
Galaction la 5 iulie 1959, episcopul Glicherie a devenit conducător al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, fiind ridicat oficial la 18 septembrie/1 octombrie 1968 la rangul de arhiepiscop și mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Considerată neîncăpătoare, biserica a trebuit să fie extinsă. Între anii 1978-1982 s-au efectuat lucrări de reconstrucție ale bisericii, demolându-se chiliile și lărgindu-se biserica. Biserica a fost sfințită în anul 1982 de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase. În același timp, s-
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
Legătura dintre mișcarea studențească și elevii seminarului era secretă. Ca urmare a grevelor, mitingurilor și a mișcărilor studențești, în august 1884, printr-un ucaz (decret) imperial, a fost anulată autonomia universitară. În scurt timp, aresturile politiei și pușcăriile au devenit neîncăpătoare. S-a recurs la deportări în Siberia 3. Dacă istoria românilor și literatura românească se puteau studia mai ușor la Kiev, Odessa, Moscova, Petersburg, la Chișinău aceste cărți din regat nu puteau ajunge. Pe de alta parte bunăstarea materială a
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Vatra Dornei pentru a participa la săvârșirea slujbelor religioase. Aceasta era construită din lemn și se afla pe locul actualei biserici romano-catolice. Cu timpul, ca urmare a creșterii considerabile a numărului catolicilor, biserica de lemn s-a dovedit a fi neîncăpătoare. Astfel, a apărut necesitatea de a se construi o biserică mai mare. Vechiul lăcaș de cult a fost demontat și mutat în anul 1895 în cimitirul catolic din Vatra Dornei, el servind astăzi drept capelă mortuară. Actuala biserică parohială a
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc (Casa Vladimir). Aceasta a ars până la temelie la 2 septembrie 1954, în urma unui incendiu devastator, înscenat de către autoritățile comuniste. Pe parcursul anilor, numărul credincioșilor ortodocși a crescut, iar lăcașul de cult a devenit neîncăpător, iar Consiliul Parohial condus de preotul Gavril Cîrstean a hotărât modificarea vechii biserici. După obținerea avizelor, biserica a suferit o serie de reparații capitale în perioada 1984-1993, dându-i-se forma actuală, după stilul moldovenesc. Altfel, edificiul a fost extins
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
În urma celui de al doilea război mondial, prin repatrierea populației de origine germană, biserica a fost lăsată în părăsire. Astfel, în anul 1947, ea [a] fost trecută în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Datorită faptului că această biserică a devenit neîncăpătoare, Consiliul Parohial condus de P.C. Pr. Gavril Cîrstean a decis modificarea vechii biserici, prin reparații capitale, dîndu-i-se forma și stilul moldovenesc de astăzi, lucrări ce au durat din 1984 pînă în 1993. În următorii ani, în timpul arhipăstoririi Î.P.S. Pimen
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Onciul (1883-1895), Modest Avram (administrator în perioada 1895-1897), Amfilochie Boca (1897-1908), Ion Voloșciuc (administrator în perioada 1908-1910) și Eusebie Constantinovici (1910-1930). Ca urmare a creșterii importanței localității și a numărului de locuitori din Câmpulung, vechea biserică de lemn a devenit neîncăpătoare. Prin urmare, în apropierea vechii biserici s-a început construirea unei noi biserici parohiale, din inițiativa preotului administrator parohial Ioan Voloșciuc. Piatra de temelie a acestui lăcaș de cult a fost pusă la 20 iulie 1908. Construcția acestei biserici s-
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
6 noiembrie 1801, pentru cei cununați de la 26 ianuarie 1802 și pentru cei decedați de la 13 februarie 1802. Cronicile parohiei atestă ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți: Ca urmare a creșterii populației, mica biserică de lemn a devenit neîncăpătoare și atunci obștea (în frunte cu preotul paroh Vasile Cocorean) a hotărât să construiască o biserică mai mare. Prin decizia Consistoriului Arhiepiscopesc nr. 1802 din 10/22 martie 1887 s-a aprobat desfacerea bisericii vechi și s-a orânduit ca
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
turn clopotniță din lemn. Biserica de lemn din Brașca are dimensiuni foarte mici, neavând strane, ci doar două băncuțe de lemn, lipite de perete și acoperite cu țoale donate de săteni. Ca urmare a faptului că bisericuța devenise cu timpul neîncăpătoare pentru locuitorii satului Brașca, la mică distanță de ea, înspre nord, s-a început în anul 2006 construcția unei biserici noi, din cărămidă. Biserica de lemn din Brașca este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
Derhet Matei după cum consemnează pisania cu caractere chirilice aflată la parea superioară a ancadramentului ușii de intrare. Textul pisaniei este următorul: ""Luna iunie anul 1796 această biserică o au făcut Derhet Matei"". Odată cu trecerea timpului, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Ea a fost desfăcută și reconstruită în anul 1937 în cimitirul satului, iar pe locul ei s-a ridicat o biserică de zid având același hram. Pereții exteriori au fost placați cu scânduri orientate vertical. În aprilie 2001, 21 de
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
anul 2015. În urma măsurii luate de austrieci de a anexa Bucovina la Galiția în 1786, satul Pârtești a fost împărțit în două sate: Ca urmare a creșterii numerice a locuitorilor satului, biserica de lemn din Pârteștii de Jos a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1887 s-a construit în cimitirul satului o biserică de zid cu același hram (Sf. Nicolae), ca și al bisericii de lemn. În anul 1892, biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos a
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Solonețul-Nou locuiau 915 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 74,14% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie poloneză. Capela de lem fiind neîncăpătoare și destul de ruinată, a devenit necesară construirea unui nou lăcaș de cult. Astfel, în perioada 1937-1940 s-a construit o biserică romano-catolică mai mare, în vârful unui deal din centrul satului. Lucrările de construcție au fost începute în 1937 de
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
a fost strămutat în localitatea sătmăreană Lazuri, după ce un alt lăcaș, tot din lemn i-a luat locul. În situațiile Comisiunii Monumentelor Istorice - secția pentru Transilvania, pe anii 1926-1928, printre bisericile care primesc acordul de demolare pe motiv că deveniseră neîncăpătoare sau se aflau în stare de ruinare se numără și cea de-a doua biserică de lemn din Poșaga de Jos (cea a greco-catolicilor). Din Șematismul Veneratul Cler al Archidiecesei Metropolitane Greco-Catolice Române de Alba-Iulia și Făgăraș pre anul 1900
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
Maria Teresa achiziționează cinci mari tablouri pictate de Rubens, printre care și "Adormirea Maicii Domnului". În anul 1780, Maria Teresa se stinge din viață, iar tronul este ocupat de fiul său, Iosif al II-lea. Galeriile din Palatul Stallburg devin neîncăpătoare odată cu aducerea aici a obiectelor colecție din Viena, a icoanelor de altar pictate de Rubens și de Van Dyck și a tablourilor achiziționate de Maria Teresa. Iosif al II-lea transferă, așadar, colecțiile familiei imperiale în Palatul Belvedere. Acesta a
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
municipiul Arad. A fost ridicat între anii 1872-1874 în stil neoclasic. În anii 1958-1960 au loc importante lucrări de modernizare în timpul cărora se realizează actuala fațadă a Teatrului. Primul care are propunerea ridicării unui alt teatru, deoarece clădirea primului era neîncăpătoare datorită interesului crescut al arădenilor pentru spectacolele de teatru, a fost baronul Banhidy Bela în anul 1862. Lipsa fondurilor oprește orice inițiativă, până când primarul Atzel Peter contractează un împrumut de 700.000 de florini. Adăugând la această sumă și donațiile
Teatrul Clasic „Ioan Slavici” () [Corola-website/Science/322735_a_324064]
-
pe criticul de artă Gheorghe Vida care apreciază lucrările expuse și primind un răspuns favorabil și din partea publicului vizitator, pictorul Paul Ciuciumiș se simte motivat să se concentreze și mai mult pe munca asiduă din atelierul ce începea să devină neîncăpător pentru operele sale. Anul 2010 marchează maturizarea sa artistică. Îl cunoaște pe pictorul și scriitorul Valeriu Pantazi, vecin cu el pe Strada Mecet, care în scurt timp, prin impactul pe care îl are asupra sa îi devine un adevărat mentor
Paul Mecet () [Corola-website/Science/329563_a_330892]
-
și în cadrul guvernelor. Prusia îi datorează succesul, nu atât regelui Wilhelm I, cât primului său ministru Otto von Bismarck, cancelar începând cu 1862. Pentru a asigura hegemonia Germaniei, acesta vrea să declare război Austriei. El considera că Germania era prea neîncăpătoare pentru ca Prusia și Austria să poată conviețui acolo împreună. Pentru punerea în aplicare a scopului său, Otto Bismarck se baza pe simpatia Angliei, cât și pe aceea a țarului pe care Prusia îl ajutase să reprime o insurecție în Polonia
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]
-
monahicesc, părintele Visarion trăda o mare trăire. O lumină ca a sfinției sale nu putea fi ascunsă sub obroc și, în scurt timp, se adună în juru-i o mulțime de tineri, biserica începu să se umple de lume și să devină neîncăpătoare. Mulți din cei împovărați de păcate, care intrau în contact cu sfinția sa, oricâte vicii ar fi avut, se transformau, renășteau în niște oameni însănătoșiți sufletește. Sfinția sa împărțea în dar, cu generozitate cruciulițe, icoane, cărți religioase cu învățături sfinte, vieți de
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
a fost „Théâtre des Variétés” (Teatrul de varietăți), inaugurată la 4 decembrie 1832, după lucrările de transformare realizate de arhitectul Johann Freywald casei agăi Lascărache Costache. Crescând numărul trupelor teatrale locale sau în trecere prin oraș, clădirea a devenit repede neîncăpătoare. A fost închiriată de la domnitorul Mihail Sturdza casa lui Teodor Balș, pe care acesta o moștenise și care slujise drept palat domnesc lui Ioniță Sandu Sturdza. Clădirea, situată cam la jumătatea distanței între Râpa Galbenă și Parcul Copou, a fost
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
din comunitatea ortodoxă s-a desprins comunitatea greco-catolică. Din anul 1948 și până în prezent aici viețuiește doar comunitatea ortodoxă. După demolarea bisericii care a aparținut comunității unite, biserica ortodoxă de lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a devenit neîncăpătoare. În anul 1972 consiliul parohial a luat hotărârea, aprobată de forurile superioare, să zidească o biserică nouă. Preotul paroh de atunci, Ioan Câmpean a reușit cu sprijinul credincioșilor și forurilor ecleziastice ierarhic superioare să edifice biserica în anul 1978. Întrucât
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]