1,048 matches
-
cuvinte, care erau ca o punte invizibilă aruncată între noi, mă făceau să simt și mai mult prăpastia dintre mine și femeia de alături - atât de aproape și atât de departe prin tot ce are necunoscut sufletul altui om, prin neștiința mea despre ceea ce se petrece în ea, prin șovăirile mele față de dânsa și față de mine însumi și prin frica mea de ea. Eu 1 Nu mă atinge (lat.) mergeam gândind toate acestea. Ea visa sfârșitul serenadei lui Schubert, atât de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
stai afară”. - „Când sunt cu tine, fiul meu, sunt și afară și înăuntru, adică peste tot unde ești și tu, trupul pe care-l vezi nu are nici o importanță, nici în timpul vieții n-a avut, dar îi acordam noi din neștiință și obișnuință. Totuși mi-e frig, în adevăr, mi-e frig”. - „Lasă-mă! Gândește-te că n-au vrut să ne primească... trupe uitate de Istorie, acolo am înghețat. Dar am murit, domnilor, am murit - am reușit să le strigăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și cu un aer rătăcit, la o milă depărtare de noua mea locuință, tot orașul, deși devastat de ciumă, își bătea joc fără nici o reținere de „ochiul august“, acela al monarhului, se înțelege. Primul vânzător de sirop întâlnit, ghicindu-mi neștiința și amuzându-se foarte, consideră că era de datoria lui să mă lămurească imediat, îndepărtându-și cu un gest disprețuitor clienții însetați. Povestea pe care mi-au spus-o mai târziu diverși cetățeni de vază și neguțători nu se deosebea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îi era arătat. Erau dimineți când nu-mi doream nimic altceva decât să-mi pierd mințile, să scap de tot ce mă înconjura, să mă ia o putere nevăzută și să mă piardă în tăriile fără seamăn ale uitării, ale neștiinței, ale înstrăinării. Să-mi rămână doar atotputernicia neștiinței și izbeliștea unui țărm pe care să mă tot pierd într-o mereu deschisă depărtare. Troienit de alb, în alba depărtare a niciundelui... Dimineți în care m-aș fi vrut un imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
doream nimic altceva decât să-mi pierd mințile, să scap de tot ce mă înconjura, să mă ia o putere nevăzută și să mă piardă în tăriile fără seamăn ale uitării, ale neștiinței, ale înstrăinării. Să-mi rămână doar atotputernicia neștiinței și izbeliștea unui țărm pe care să mă tot pierd într-o mereu deschisă depărtare. Troienit de alb, în alba depărtare a niciundelui... Dimineți în care m-aș fi vrut un imens fluture pornit în maiestuoase rotocoale spre înalt, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și ordinare toate acestea și multe altele. Am încercat să le ignor, deși de multe ori mi-au otrăvit zilele. M-a rănit, adeseori, lectura tâmpă, rea a cărților mele. Am suferit atunci pentru cărțile mele. Am suferit din acea neștiință a coborârii în text. Nu-mi fusese încă îngăduită intrarea în text. Nu mi se arătase încă drumul coborârii, cufundării, înaintării. Nu primisem Luminarea. Coborând, acum, toate acestea îmi sunt parcă străine. Pot sta, ca în astfel de clipe, în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
înspăimânte. Mă făcea să plâng mai mult, văzând dâra de urină care se scurgea din cracii pantalonilor lui. Omul nu mai putea ține. Dar era nevoie de dușmani care să ne înspăimânte și care să justifice ascensiunea noilor stăpâni. Din neștiință, din frică, din supunere sau lichelism, cântam imnuri de slavă călăilor, acoperind gemetele condamnaților. Cântăm și acum imnuri de bucurie unui viitor care lasă tot mai mulți înfometați până la venirea lui apoteotică. Elogiem marii hoți ai națiunii și saltimbancii patriotismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mână, cu capul veșnic plecat, cu ochii țintiți (supremă demnitate națională!) nu spre țărâna spre care suntem țintuiți, ci spre buzunarul stăpânului, iscodind cum să-l golim cât mai repede. Tulbure și straniu sentiment. Mă simt acum vinovat pentru această neștiință. Complice fie și pentru că am trăit în neștiință și mi-a fost frică să cred. O vină târzie, ireală în absolutul ei. Dureroasă, apăsătoare, în cadența zilelor mele. Abia textul acesta în care cobor dă contur vag vinovăției mele. Vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
supremă demnitate națională!) nu spre țărâna spre care suntem țintuiți, ci spre buzunarul stăpânului, iscodind cum să-l golim cât mai repede. Tulbure și straniu sentiment. Mă simt acum vinovat pentru această neștiință. Complice fie și pentru că am trăit în neștiință și mi-a fost frică să cred. O vină târzie, ireală în absolutul ei. Dureroasă, apăsătoare, în cadența zilelor mele. Abia textul acesta în care cobor dă contur vag vinovăției mele. Vina de a fi slăvit, poate, ticăloșia. Vina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Ziua Împăraților! Cotoșman: Și de ce n-o pui decât atunci? Împăratul: Nu știu, așa a dat dispoziție Marele Dregător. Cotoșman: Cine este persoana aceasta? Împăratul: Marele Dregător? Nu știi cine este Marele Dregător? Cotoșman: Habar n-am! Împăratul: (Amuzat de neștiința lui Cotoșman) Auziți, auziți lume, persoana aceasta nu știe cine e Marele Dregător. Pe șoarecii mei, dacă te cred!... Cotoșman: Aveți și șoricei pe aici? Împăratul: Ce șoricei drăguță? Am ditai șoricioii! Mișună împărăția de șoricărime!... Cotoșman: Îmi pare rău
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
acestea, preoții care fac slujbele, intră totdeauna în partea dintîi a cortului. 7. Dar în partea a doua intră numai marele preot, o dată pe an, și nu fără sînge, pe care îl aduce pentru sine însuși și pentru păcatele din neștiință ale norodului. 8. Prin aceasta, Duhul Sfînt arăta că drumul în Locul preasfînt, nu era încă deschis cîtă vreme sta în picioare cortul dintîi. 9. Aceasta era o asemănare pentru vremurile de acum, cînd se aduc daruri și jertfe, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
mai bun coleg al meu din liceu, cât și eu, eram într-o situație asemănătoare: insuficient pe întîiul, insuficient pe al doilea, și vreo două trei notări cu "rău" pe al treilea! Aceste note proaste se datorau în bună parte neștiinței noastre, însă dușmănia cea mare a profesorului ne-o atrăseseră șotiile nenumărate pe care i le făcuserăm în decurs de un an de zile, spre marea satisfacție a clasei și spre ușurarea sufletului nostru. Ah, dar cu toate acestea, ce
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
auzi dumneata ― e la coadă! Treci la loc, domnule! Ești atât de slab la materia mea, cea mai frumoasă materie de învățămînt, încît nu pot să-ți dau nici o notă, pentru că nu există nici o cifră care să exprime totala dumitale neștiință... Și zero ar fi prea mult! Cred că și dumneata ești de acord! Ca să debiteze cineva astfel de inepții, este ca și cum ar spune că... vulturul, care este cea mai mare pasăre de pradă, vede cu coada... sau ceva cam în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Hristos Isus, Domnul nostru, care m-a întărit, că m-a socotit vrednic de încredere, și m-a pus în slujba Lui, 13. măcar că mai înainte eram un hulitor, un prigonitor și batjocoritor. Dar am căpătat îndurare, pentru că lucram din neștiință, în necredință! 14. Și harul Domnului nostru s-a înmulțit peste măsură de mult împreună cu credința și cu dragostea care este în Hristos Isus. 15. O, adevărat și cu totul vrednic de primit este cuvîntul, care zice: "Hristos Isus a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
coapsele minții voastre, fiți treji, și puneți-vă toată nădejdea în harul, care vă va fi adus, la arătarea lui Isus Hristos. 14. Ca niște copii ascultători, nu vă lăsați tîrîți în poftele, pe care le aveați altădată, cînd erați în neștiință. 15. Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfînt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră. 16. Căci este scris: "Fiți sfinți, căci Eu sunt sfînt." 17. Și dacă chemați ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
măsura ei, și se zidește în dragoste. 17. Iată dar ce vă spun și mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiți cum trăiesc păgînii, în deșertăciunea gîndurilor lor, 18. avînd mintea întunecată, fiind străini de viața lui Dumnezeu, din pricina neștiinței în care se află în urma împietririi inimii lor. 19. Ei și-au pierdut orice pic de simțire; s-au dedat la desfrînare, și săvîrșesc cu lăcomie orice fel de necurăție. 20. Dar voi n-ați învățat așa pe Hristos 21
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
cine iertați voi, îl iert și eu. În adevăr, ce am iertat eu, dacă am iertat ceva, am iertat pentru voi, în fața lui Hristos, 11. ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un cîștig de la noi; căci nu suntem în neștiință despre planurile lui. 12. Cînd am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, măcar că mi se deschisese acolo o ușă în Domnul, 13. n-am avut liniște în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe fratele meu Tit; de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
persoana convocată trebuie să călătorească noaptea. Nu se acordă niciodată o promisiune cu privire la ora exactă a întâlnirilor. Adevărul e că nu sunt respectate toare programările. Când chestiunile se complică și orarul inițial e decalat sau anulat, funcționarii sunt lăsați în neștiință și trebuie să aștepte la nesfârșit. Uneori așteaptă săptămâni la rând numai pentru a li se spune să se întoarcă acasă. Când Majestatea Sa își dă seama că anulează prea multe întâlniri, îi răsplătește pe cei dezamăgiți cu daruri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
măr de metal în burtă închipuie buricul, și niște cuie înfipte în cap, părul din cap. Ei bine, ce-i fi găsind dumneata interesant chiar și în asemenea așa-zise opere în care deformarea și monstruosul nu sânt decât expresia neștiinței de a crea, ca și la copii, și care își au o justificare în muzee doar fiindcă reprezintă copilăria autentică a artei, și nu arta copilărească făcută cu premeditare? Ei bine, mie nu-mi plac și faic vinovată de decăderea
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
căci omenirea s-a simțit întotdeauna obsedată de moarte. Mitul primului om înseamnă dezlegarea tainelor de către o ființă neînsemnată și veșnic curioasă. Păcatul lui Adam a provocat mînie. Dar atât Oedip, cît și Adam au învins moartea, dezlegînd omenirea de neștiința ei. De asta au trebuit să sufere. Au fost blestemați, dar amîndoi au devenit eroi. Dînd naștere la omenire, Adam a perpetuat sămînța curiozității. Prin suferință, Oedip a dat Omului însăși măsura sa, căci dintotdeauna suferința a însoțit cunoașterea. Deși
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
apropiindu-se. Mitsuhide simți respirația fierbinte a vărului său arzându-l ca febra unui bolnav. — De ce vrei să-mi risc viața? întrebă el, într-un târziu, în loc de răspuns. Înțelegea prea bine ce plănuia Mitsuhide să facă, așa că, acum simula intenționat neștiința. Se agăța de speranța că, într-un fel sau altul, își mai putea trage vărul înapoi de pe marginea prăpastiei. La auzul cuvintelor lui Mitsuharu, venele de pe tâmplele lui Mitsuhide se umflară și mai mult. Glasul îi devenit nefiresc de răgușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
azi din cauza bolii și îi trimite scuzele sale Seniorului Samboshi. De asemenea, a mai menționat că speră să-l primiți în audiență, stăpâne. Așteaptă de câtva timp. Katsuie dădu din cap, acru. Deși era furios că Hideyoshi simula, cu scrupulozitate, neștiința în întreaga afacere, și el trebuia să se prefacă a nu ști nimic, iar acum îi acordă lui Kumohachi audiența. În continuare, arțăgos, Katsuie puse întrebări după întrebări. Ce fel de boală avea Hideyoshi? Dacă se hotărâse să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
16. Prin credința în Numele lui Isus a întărit Numele Lui pe omul acesta pe care-l vedeți și-l cunoașteți; credința în El a dat omului acestuia o tămăduire deplină, cum vedeți cu toții. 17. și acum, fraților, știu că din neștiință ați făcut așa, ca și mai marii voștri. 18. Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte prin gura tuturor proorocilor Lui: că, adică, Hristosul Său va pătimi. 19. Pocăiți-vă dar, și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
Suntem din neamul lui..." 29. Astfel dar, fiindcă suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie să credem că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu meșteșugirea și iscusința omului. 30. Dumnezeu nu ține seama de vremurile de neștiință, și poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, 31. pentru că a rînduit o zi, în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul, pe care L-a rînduit pentru aceasta și despre care a dat tuturor oamenilor o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
la <Ai 7099, luna ghin(arie) 17 zili, duminec(ă) sara 3 ceas(uri)> l-a cununat în secret pe voievodul Petru Șchiopu <cu mume lui Știfan voda, anume Iarine Botezat> și a scris chiar el actul de cununie? --Adică neștiință voiai să spui, amice? --Ar fi și n-ar fi... <Fiind bătrân>... o fi având multe metehne: n-o fi văzând, i-o fi tremurând mâna... Așa că... --Așa că să lăsăm morții cu morții și viii cu viile... --Viile cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]