3,358 matches
-
cultul nostru se face în limba omonimului meu, fie-i țărâna ușoară, că el n-are nici o vină. Or, cred că știți cum sunt urechile omului din popor. — Cam înfundate, într-adevăr - răspunse papa. Ne izbim și noi aici de neajunsuri asemănătoare. — Mă bucur că m-ați înțeles - continuă Metodiu. în același timp, gândiți-vă ce nepotrivire e să gândești „Doamne” și să zici „Gospodi”, să te-ndrepți spre vesperina și s-ajungi la vecernie, să-ți placă vinul și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
era de prisos. O înșală pe Gizike și i-o spune pe șleau, dar Gizike îi râde în nas: „Și eu pe tine, îngerașule“. E sigur că va ajunge la marginea prăpastiei și în curând scriitor. „25 decembrie. Despre minunatele neajunsuri ale vieții pământești. Mi-am început romanul.“ Primăvara. Se apucă de altceva în loc de scris. „Sunt tare nenorocit, nu-i așa?“ notează el în carnet. Visează prima oară în ziua de Paști. Un înger își scoate etalonul, îl măsoară după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de război, inventatorul a lăsat la moartea sa întreaga avere unui fond de premiere a marilor descoperiri științifice făcute de savanții din lumea întreagă. Dinamita e un exploziv stabil și foarte puternic, folosit pe scară largă dar are și un neajuns de care puțini au cunoștință. Trebuie păstrată la rece dar nu sub zero grade Celsius. Dacă temperatura coboară sub cea de îngheț, nitroglicerina începe să se separe de suportul ei de diatomit, condensând în picături la suprafața acestuia. Exact acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
trăncănești, deși În viața ta nătîngă nu te-ai săltat măcar un metru de la pămînt... Acum lasă-mă să-mi adun forțele, să-mi strîng gîndurile Într-o singură pornire, să chibzuiesc cu toată tăria la grozăveniile trăirii pămîntene, la neajunsurile lumii, la miliardele de vieți care se sfîrșesc, la sălbăticiunile care se hăituiesc Între ele, la șerpii care le mușcă pe căprioarele tolănite la umbră, la lupii care-i sfîșie pe miei, la libelulele care-și ucid bărbătușul, la albinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
din partea statului, pentru o dispunere, într-o ordine, a locuințelor. Desigur, așezarea casei într-un spațiu larg, aerisit, prezintă avantaje pentru individ și familie, dar la nivelul unei comunități, dispersia locuințelor pe un spațiu întins, poate crea și creează mari neajunsuri când se pune problema electrificării, modernizarea rețelei stradale, introducerea apei potabile, dispunerea instituțiilor de interes publică etc. Pentru satele din comuna Filipeni chiar construcțiile anexe casei, gospodăria întreagă, au un caracter dispersat, împrășștiat pe o suprafață întinsă care în Colinele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ani îi va servi pentru a construi ființa care suntem noi. Și ceea ce vom deveni. Ritualizare și sedentarizare în acea epocă - așadar acum 30 000 de ani -, unii oameni începeau, fără îndoială, să viseze la o lume ideală, fără nici un neajuns și în care să-și regăsească strămoșii. Cu alte cuvinte, apare ideea unei forțe supreme, vitale, ideea unui Dumnezeu, mai întâi unic. Canibalismul începe să lase loc ritualizării sale, în cursul unui sacrificiu religios: a mânca trupul unui om trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dezvăluit acest lucru, pe patul de moarte. Și mi-a mărturisit că nu avusese niciodată vreo Îndoială asupra celui care turnase otrava. Îl numea cu dispreț „omul neîntreg”. - Omul neîntreg? Ce voia să spună? - Poate că se referea la un neajuns trupesc. Sau la un cusur moral, un vulnus din conștiința lui. - Și pentru ce nu s-a făcut dreptate, dacă se știa cine este? - Asta l-am Întrebat și eu pe maestrul meu. Mi-a răspuns că bănuielile sale se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
eșecului planurilor sale, ci de remușcarea unei crime de demult, o umbră care Îi urmase pașii vreme de cincizeci de ani? Putea să fie dânsul asasinul Împăratului, „omul neîntreg”? Citind paginile lui Mainardino, crezuse că metafora se referea la un neajuns fizic sau la o lacună morală. Însă dacă episcopul voise să definească drept „om neîntreg” pe cineva care, pe atunci, era doar un copil? Și dacă acel copil ar fi acționat ca o unealtă oarbă a perfidiei celorlalți, din ură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de bordeluri, el, unul dintre rarii filosofi a căror pivniță făcea cât o bibliotecă, acest om să fie oare un filosof, la fel ca Parmenide sau Heraclit? Să fim serioși... Dat deoparte, refuzat în rândurile filosofilor serioși, ignorat, Aristip suporta neajunsurile acestei reputații care, așa cum se întâmplă adesea, ține de fantasmele, de imaginarele neînfrânate și de delirurile iscate în mintea celor mărginiți, a celor mărunți și meschini când vine vorba de plăcere. însuși acest cuvânt îi stânjenește și-i face arțăgoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
inocență. A trăi bine duce și la a muri bine. Iar sarcina filosofului constă nu atât în a parazita cotidianul cu pulsiunea de moarte, cât a organiza o perpetuă celebrare a pulsiunii de viață. Pe cei care se plâng de neajunsul de a se fi născut, Epicur îi învață că ține numai de ei să pună capăt calvarului. Sinuciderea astfel sugerată și justificată ca un mod de a scăpa de tirania negativului arată în ce sens și-ar orienta Epicur gândirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
acestea tuturor mamiferelor, sunt date încă din primul moment al existenței, sunt indiscutabil firești, dar nu par necesare - cel puțin în opinia lui Epicur, care nu l-a citit pe Freud și ignoră că o frustrare poate induce mai multe neajunsuri și suferințe decât plăceri! Epicurienii care vor urma - Lucrețiu, dar și Horațiu, precum și poeții din cercul campanian - își vor lua unele libertăți în legătură cu această dorință pe care vor avea tendința s-o considere naturală, desigur, dar și necesară. Uneori Epicur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
a armoniei și echilibrului obținute prin efortul îndreptat asupra propriei persoane. în aceeași ordine de idei, o durere, o suferință în imediat care ar produce o satisfacție mai târziu vor fi preferate unei plăceri imediate, dar care va provoca un neajuns viitor. Această preferință pentru răul care duce la bine nu este niciodată scoasă în evidență când e vorba de Epicur. Totuși, sublinierea acestui punct ar permite aprecierea adevăratei naturi a epicurismului: o forță considerabilă, o înțelege a situațiilor, o gândire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
altundeva: existența trebuie să rămână la egală distanță de dorința excesivă de a trăi și de frica de moarte; a-ți pune capăt zilelor înainte de a fi trăit plenar n-are niciun sens; a-i crede pe imbecilii care trâmbițează neajunsul de a te fi născut este ceva ce se învecinează cu absurdul; nu pleca urechea la cei care denigrează viața și te îndeamnă s-o părăsești cât mai repede cu putință; moartea trebuie înfruntată cu seninătate, zâmbind, fără teamă; a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pe cinici sau pe cirenaici: implicându-te în această activitate, îți pierzi sufletul, liniștea, seninătatea. Invidia plebei, discreditarea politicienilor în ochii cetățenilor, situațiile riscante când te afli în fața mulțimilor înfierbântate, ingratitudinea supușilor, expunerea la umilințe - angajamentul public nu generează decât neajunsuri și riscuri. Philodemos mai pune și de la dânsul: oamenii politici nu prețuiesc mai mult decât niște magi, iar victimele lor - decât boii căsăpiți în măcelării... Bilanțul nu-i strălucit, nu prea e îmbucurător... Ce-i de făcut? Dacă-i să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
suplinindu-l pe înv. Ion Vorovenci aflat în concediu medical. Școala era prevăzută în primăvara lui 1946 cu 10 posturi de învățători și un maistru-instructor, ulterior, cum s-a arătat mai sus, numărul acestora crescând. În pofida condițiilor grele reclamate de neajunsurile războiului (rechiziționări de bunuri și mijloace de la populație, absenteismul masiv al elevilor de la școală, mobilizarea dascălilor pe front, cartelarea de bunuri alimentare, etc.) școlile din Rucăr desfășoară, prin abnegația și militantismul de bună factură civică și profesională ale dasălilor ei
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
Dan Brudașcu, ce proiecte majore are pentru Casa de Cultură a municipiului Cluj-Napoca, al cărei director este? - Sunt de mai puțin de un an în fruntea acestei instituții. Am găsit foarte multe lucruri bune aici, dar și numeroase neîmpliniri și neajunsuri. Unele țineau de concepție, altele de sistemul de organizare. Plus enorm de multe lipsuri materiale. Datorită unui management destul de defectuos, instituția a reușit performanța de a deveni cvasi-anonimă, deși nu este lipsită de potențial uman valoros. (De ani de zile
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
înfățișarea vilelor, cei mai mulți săteni au grup sanitar în casă, au televizoare, telefoane cu care fac fotografii, internet prin care comunică cu lumea întreagă, unelte agricole, mașini cu GPS, etc... În multe aspecte satele încep să se asemene cu orașele. Despre neajunsuri mi-ar trebui mai mult spațiu, dar prefer ca în ajun de Anul nou să rămânem la această parte a împlinirilor, ca pe ea să construim altele în anul ce urmează. Pe plan personal pot spune că anul acesta m-
2014 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363855_a_365184]
-
halbă cu bere, în rând cu lumea, și să ronțăie niște arahide sau semințe de bostan. Oare chiar s-ar fi făcut gaură-n cer dacă ar mai fi rămas acolo? De fapt, toți din neamul lui sufereau de acest neajuns: de incapacitatea de a-și etala o calitate la momentul oportun și de a dichisi bine ambalajul eventualului produs scos la vânzare. Gândind așa, sări repede în picioare, își trase geaca pe el și ieși fulger pe ușă. 3. Deja
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
târziu. Nu fusese pregătit pentru un asemenea eveniment, să-și poată lua măsuri de precauție. Simțurile l-au depășit luându-l prin surprindere, dispărând rațiunea și puterea de a se abține de la un act care putea să-i aducă multe neajunsuri. - Noroc că Angela este majoră și ea mi s-a oferit deliberat, se gândea Condurache, continuându-și explorarea. Dar acest lucru nu schimbă cu nimic gravitatea situației create între mine și elevă, încheie el monologul cu sine. Întinși unul lângă
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
Diana Handra Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Un preț în bani nu-i poate fi plătit! Poveri de-ani grei în sufletul de mamă, Cu griji și dragoste de-ai săi copii, Cu neajunsuri, dar și bucurii Dojeni și laude, de bună seamă. E demnă și-elegantă în simplitatea ei, Iar frumusețea-i e dumnezeiască, Privirea-i este caldă, îngerească, În suflet cu miresme din florile de tei. Clădind cu trudă drumul lor în
UN PREŢ ÎN BANI NU-I POATE FI PLĂTIT! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362304_a_363633]
-
la copiii mici. Cele două italience își doreau să găsească o femeie caldă, sufletistă, care să știe bine italiana și care să nu fumeze, numai că eu aveam amândouă defectele. Vorbeam puțin italiana, aproape mai deloc și fumam. În ciuda acestor neajunsuri, silite de împrejurări, m-au plăcut și am căzut de acord, să stau o săptămână de probă, să vedem cum decurg lucrurile mai departe. Am învățat să vorbesc cât de cât italiana, destul de repede, ce nu înțelegeam desenam și doamna
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
PLĂTIT!, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Un preț în bani nu-i poate fi plătit! Poveri de-ani grei în sufletul de mamă, Cu griji și dragoste de-ai săi copii, Cu neajunsuri, dar și bucurii Dojeni și laude, de bună seamă. E demnă și-elegantă în simplitatea ei, Iar frumusețea-i e dumnezeiască, Privirea-i este caldă, îngerească, În suflet cu miresme din florile de tei. Clădind cu trudă drumul lor în
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
Făr-a cuprinde tot ce-ar trebui Cuvintele sunt, însă, prea sărace. Citește mai mult Un preț în bani nu-i poate fi plătit!Poveri de-ani grei în sufletul de mamă,Cu griji și dragoste de-ai săi copii,Cu neajunsuri, dar și bucuriiDojeni și laude, de bună seamă.E demnă și-elegantă în simplitatea ei,Iar frumusețea-i e dumnezeiască,Privirea-i este caldă, îngerească,În suflet cu miresme din florile de tei.Clădind cu trudă drumul lor în viață
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
des, Vă strig pe nume încurcat Ai un stil ..ce nu există De-aia n-are Ursei coadă Nu Moisiu ci ... Moisil „Materia primă” a epigramelor lui Teodor Barbu este extrasă din viața cotidiană, cu bunele, dar, mai ales, cu neajunsurile și păcatele ei, care vizează caractere, atitudini, mentalități etc., iar clasicismul acestor creații lirice este asigurat de conciziunea stilistică și de ținta moralizatoare urmărită de autor. După evenimentele din 1989 de la noi din țară s-a răspândit „boala” ... hanndicapaților, a
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
are drept scop realizarea unui bine de ordin moral, a celui mai mare bine: fericirea omenească. Teoria modernă despre rostul statului rezidă în concepția că este garant al drepturilor fiecăruia din membrii componenți, el este menit a ne feri de neajunsurile care izvorăsc din izolarea fiecăruia și de a aduce supremul bine pentru toți laolaltă și asta cu atât mai bine, cu cât binele suprem al statului se confundă cu binele suprem al individului. Referință Bibliografică: Eseu despre Putere (IV) / George
ESEU DESPRE PUTERE (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360806_a_362135]