709 matches
-
plutească în aer ca o frunză tomnatecă desprinsă de pe ram. Pășim pe poteca pădurii fără să scoatem o vorbă. Doar când veverițele jucăușe - simțindune pașii - ne-au ieși în cale, bătrânul le-a întrebat cu glas cântat: Ce faceți voi, neastâmpăratelor? Așa că vi-i foame? Ia veniți voi aici și luați alune! Să nu vă certați, că nu-i frumos. Și apoi alunele ajung pentru toate. Poftă bună, zvăpăiatelor! Veverițele - ca și cum ar fi înțeles vorbele călugărului - au luat fiecare câte o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și mă aștepta să ies pentru a o închide la loc. Drumul până la chilii l-am făcut fără vorbe, ca de obicei. Singurele cuvinte pe care le-am auzit au fost cele adresate veverițelor: „V-ați dus la culcușurile voastre, neastâmpăratelor? Apoi după atâta zbânțuială vă va fi deajuns. Noapte bună, năzdrăvanelor!” Cuvintele acestea semănau - după ton - mai mult cu cele ale unui părinte către copiii lui. De fapt și vorbele pe care mi le adresa mie ascundeau sub cămașa lor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zi. Ne-am adunat lucrușoarele și am pornit către chilii, purtând pe umeri răcoarea înserării... O liniște ca de catedrală se lăsase asupra poienii... Cred că veverițele s-au cuibărit deja în scorburile lor, obosite de atâta zbenguială... Moș Martin neastâmpăratul nu și-a mai arătat botul în vânt adulmecând om străin intrat în moșia lui... Bătrânul mergea înaintea mea, pipăind parcă pământul cărării cu papucii... Aproape de casă mi-a aruncat peste umăr: Câtă vreme te-i hârjoni cu apa pârâiașului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
gata, pornim către iaz, dragule. Nu uita să iei o mână de alune pentru frumoasele din poiană. I-am urmat întocmai sfatul și în scurtă vreme ne aflam în poiană... Unde mai pui că am avut cinstea ca una din neastâmpăratele veverițe să vină de-a dreptul la mine și să-mi ia o alună din palmă. Să nu pui la îndoială inteligența acestor mici vietăți... Le vezi? Au băgat de seamă că suntem mereu împreună și una a avut îndrăzneala
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dragoste și pricepere de personalități marcante ale ingineriei electrice precum Nicolae Boțan și Leopold Sebastian, de adevărați magi ai cuvântului precum Emil Luca și Alfred Braier, de profesioniști ai disciplinei, acurateței și pedanteriei precum Hugo Rosman, de minți iscoditoare și neastâmpărate precum Alexandru Climescu și Adrian Corduneanu, de pasionați și perfecționiști ai profesiei precum Laurențiu Turic. Am învățat cu toții enorm de la dascălii noștri, poate nu atât de mult cât ar fi dorit ei să ne transmită, dar suficient ca să demonstrăm peste
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Ion Bogdan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_964]
-
quoi de neuf ? Iată singurul lucru ce știa a-l spune ! Și cu asemenea făptură a irosit puținul timp care i-a mai rămas ! Plecarea Sophiei, supărată sau nu, l-a destins însă pe Profesor. Îl privește mai destins pe neastâmpăratul său musafir... Iată-l, elegant cât poate fi unul ca el, cu acest costum nisipiu pe care a declarat că abia în această după-amiază l-a scos de la croitor ! Costum nisipiu deci, apoi cravată roșie, apoi șosete de mătase albă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ei și răniții, ceilalți, grosul armatei, cu armamentul greu, cai, aprovizionare, riscându-și fiece pas prin defileul Oltului, în care dușmanul tot mai ascunsese, din loc în loc, atacanți îndrăzneți. Despre această noapte fioroasă am avut astăzi povestirea unui martor ocular : neastâmpăratul Sandu Geblescu, flirt oficializat de-acum al lui Margot, trimis la Statul-Major cu stofa zdrențuită a drapelelor unor regimente descompletate și desființate pentru a primi descărcare și cu un plic pentru care a trebuit să aștepte răspunsul câteva ore ; răgaz
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aliaților creștini însă, în care se concentrase ca într-un focariu atâta curaj, putere și încredere în sine, se simțea foarte lipsa unei aspre discipline, a unei orânduieli generale, a unei conduceri unitare, în locul cărora predomneau în mod fatal o neastâmpărată ambiție și o deșertăciune nemăsurată, mai cu samă în partea francejilor, cari prin rang și merit se credeau în drept de-a da tonul. Bătălia de la Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încă de starea de război. Astfel în anul 1365 Ludovic cel Mare îl declară pe răposatul voievod Bogdan Dragos, împreună cu toată dinastia, de haini și lepădați de datorie, de înrăutățiți și plini de veninul vicleniei, de instrumente oarbe a acelei neastâmpărate ambiții care, îmboldită de satana, i-a putut amăgi să fugă pe furiș din Ungaria și să ia de sine și arbitrariu în stăpânire o provincie laterală a Ungariei. În urmarea acestora regele confiscă moșiile ce le avea Bogdan Dragoș
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
meargă Întîi la baie și pe urmă la culcare. Și mama la fel, ce frumoasă era stînd acolo pe canapeaua din față, Întorcîndu-se din cînd În cînd să-i privească: cîtă bătaie de cap Îi dădeau copiii ăștia doi, mereu neastîmpărați, mereu bolnavi, seara asta o să rămînă acasă, n-o să iasă nicăieri, o să-l cheme la telefon, fiindcă de data asta era Îngrijorată de sănătatea Cinthiei. Copiii mai mari nu-i dăduseră atîta bătaie de cap, ăștia creșteau fără tată, lăsați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dragoste cu ea. „Înainte de seara asta“, Îmi spuneam eu. Tina și cu mine urma să plecăm a doua zi dimineața spre Brazilia. Am revăzut-o În timpul recepției. Ce frumusețe! Era fiica mai mare a unei bune prietene a recentei și neastîmpăratei mele soacre. Trăia la Geneva. Era braziliancă. Se numea Olivia, se născuse În 1941, ca și mine. Nu eram așezați la aceeași masă, dar ne-am privit mult. Tina Îmi mîngîia coapsele pe sub masă, iar eu mă simțeam gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
lui... Exact, se numea Nikolai Andreevici Pavlișcev. Și, răspunzând, tânărul îl învălui pe domnul atoateștiutor într-o privire atentă și iscoditoare. Acești domni atoateștiutori se întâlnesc uneori, chiar destul de des, într-un anumit mediu social. Ei știu tot, întreaga curiozitate neastâmpărată a minții lor, toate capacitățile se avântă impetuos într-o singură direcție, firește, din pricina absenței unor interese de viață și opinii mai importante, cum ar spune un filosof contemporan. Prin expresia „știu tot“ trebuie să înțelegem, de altminteri, un domeniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Minunat. Și nu mințeam. Prînzul a fost delicios. Și lung. Și zgomotos. Pe măsură ce trecea vremea, Dan, Emma și Richard păreau să redevină adolescenți, iar eu nu m-am putut abține și m-am alăturat lor, simțindu-mă ca o școlăriță neastîmpărată, chicotind la glumele spuse pe ascuns, ca să nu le audă părinții. Nu exista nici umbră de Îndoială că, În casa lor, cînta găina. Michael arăta ușor năucit de cele ce se petreceau, era glumeț și drăguț, dar, cu timpul, Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
răspunse el, încercând să-și controleze tremurul vocii. - La ce oră începe? - La 8. Dar porțile se deschid la 7 și jumătate. - Mulțumesc, părinte. - Nicio problemă. Omul zâmbi și se îndreptă spre școală. Pastorul își reluă observația vigilentă, jucându-se neastâmpărat cu mânerul servietei. Într-un final, după cinci minute care părură interminabile, văzu ceea ce aștepta și pentru ce călătorise atâția kilometri: mașina neagră Lincoln Town Car cu plăcuțe oficiale. Aceasta încetini la o stradă distanță de Școala Cartierului. Pastorul încercă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu multă dragoste. Hrană exista din belșug, căci din seceratul grâului se scuturaseră o mulțime de boabe, iar de sete nu sufereau căci, beau dimineața roua de pe frunze. Într-o zi, când eram plecată după niște furnici, puiul cel mare, neastâmpărat, a căzut din cuib și a fost prins de un flăcău sub căciulă. Ce spaimă a tras, săracul! Noroc de un bătrân mai înțelept care l-a rugat să-i dea drumul, zicând că-i numai ,,cât luleaua” și n-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
care acesta se integrează firesc, gândind viitorul: ,, Dar vremea trecea cu amăgele și eu creșteam pe nesimțite, și tot alte gânduri îmi zburau prin cap și alte plăceri mi se deșteptau în suflet și, în loc de înțelepciune, mă făceam tot mai neastâmpărat și dorul meu era acum nemărginit.” A-ți asuma timpul însemnă a fi conștient de ordinea obiectivă: trecut - prezent - viitor. Drumul invers subiectiv, ca veșnică posibilitate de întoarcere din prezent către propriul trecut, îl parcurgi apelând la resorturile intime ale
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și cu această ocazie am să vă povestesc cum m-a scăpat Ford de la înec. Era într-o zi de august. Eu eram la bunici cu Ford. Acolo este un râu, iar mai jos o cascadă foarte înaltă. Eu, cam neastâmpărată, l-am luat pe Ford și am plecat să văd cascada de aproape. Când am ajun sus, nu puteam să nu fac o baie, așa că imediat m-am băgat în râul care ducea la cascadă. Dar cum nu prea știam
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe coridor, la o fereastră lăsată în jos, sorbind nesăturat priveliștea munților, care-i aminteau valea Someșului și-l făceau să uite unde merge acuma. Din clipa când a pornit la gară, i s-a trezit în suflet o îndîrjire neastâmpărată, care-i feconda iubirea și i-o păstra mândră și curată. Deodată ușa compartimentului de la spatele lui se deschise și se închise cu zgomot și în ureche îi răsună glasul lui Varga, foarte încîntat: ― Știi, Bologa, cine se află în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe țărmul pârâului descoperă drumul spre front. Aici dealurile sunt mai line și casele foarte rare, unele cocoțate prin poieni depărtate, ca niște cuiburi. Drumul urcă prelung, și pârâul se micșorează, devenind tot mai săltăreț, ca un copil buiac și neastâmpărat. În fund albăstresc, în curmeziș, coamele munților, crestate pe alocuri ca niște metereze uriașe... Apoi, într-un loc mai lărguț, drumul de care se sfârșește, pierzîndu-se, împreună cu pârâiașul subțiat ca un fir de argint, printre hățișurile vâlcelei. În schimb, o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
tavan. Din fereastră nu rămăsese decât o fantă micuță de unde putea zări clădirea în ruine în care locuia Fantin Marcoire. În apropierea fantei zăceau, pe jos, două praștii din lemn de alun cu elastic de cauciuc, cum își fac puștii neastâmpărați pentru a ochi păsările și fesele agentului comunal. Lângă acestea, o provizie de cuie ruginite și de șuruburi strâmbe, o bucată începută de salam, un litru de vin tulbure, pe jumătate băut, un pahar murdar. Aici își continuase tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
băieți și două fețe, frumoși, sănătoși tun și foarte inteligenți. Cei mai mari, Crin și Alice, erau de vârste foarte apropiate și stăteau mai mult împreună. Cei mai mici, Lăură și Sorin, formau o altă „echipa”, măi veselă și mai neastâmpărata. Curtea părinteasca era destul de mare, cu multe acareturi, așa încât copiii își găseau cele mai tainice ascunzători. Odată Lăură s-a ascuns sub un cearșaf mare alb, căreia mama ei îi făcea butonierele și a trecut mult timp până ce băieții s-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
neastâmpărului ei. -De ce? -Iar o s-o pățești! Se mai uita o clipă în ochii lui și-i spuse: -Închide ochii! Simți că ea se ridică ușor, așezându-se iarăși lângă el. Deschise ochii, dar acum îi închisese ea. Caută neastâmpărat sânii ei rotunzi și grei și-i musca ușor că pe niște mere pârguite. Era că într-un vis, gura lui apucase lacom acele sfere perfecte, acel loc care lui îi plăcea la nebunie, sfârcul întărit. Studiindu-și atent mișcările
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pentru că m-a făcut, astfel, nemuritor. Să nu credeți că regizorul sau actorul au investit simpatie în personajul Marin-Jderescu sau Jderescu-Marin. Când Corneliu a avut scânteia care a ,,mișcat” totul, era în biroul meu de pe Frunzelor 2, și se mișca neastâmpărat, cât discutam despre emisiunea de 10 ani de la revoluție. S-a oprit ca lovit, aproape un minut, și ATUNCI s-a născut protagonistul, pentru că apoi subiectul devenise altul... Presupun că, personajul pozitiv care eram până atunci, suferise ,,modificări”. Mi-a
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ezită să povestească una-alta și despre noul film al lui Corneliu Porumboiu, ,,copilul acestor meleaguri”, din care l-a marcat cel mai tare prestația lui Dragoș Bucur, care e ,,drăcos”, subliniind măiestria regizorului care a reușit să facă din ,,neastâmpăratul ăsta un erou de film”. Mi-a plăcut de flăcăuașul ăsta năzdrăvan”, concluzionează profesorul. (Alexandra Buzas, 30 iunie 2009, MEDIAFAX) Amintiri despre ,,grupul de cheflii" care a preluat puterea Dumitru Marin, patron de trust de presă, cel care a inaugurat
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
dintre personalitățile cu un bilanț remarcabil, axat pe mai multe domenii: publicistică, memoralistică, activitate Radio-TV, învățământ (fiind doctor în filologie), autor de cărți, iar lista rămâne deschisă, este scriitorul vasluian Dumitru V. Marin. Dânsul, având calități deosebite, este un om neastâmpărat, spus în sensul cel mai frumos al cuvântului. Dacă nu pregătește o nouă carte, ia interviuri, se deplasează în diferite localități pentru a prezenta noutățile sale editoriale, ia parte la anumite manifestări culturale prilejuite de aniversări, comemorări, lansări de carte
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]