1,175 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SF.MONICA, OCROTITOOAREA SOȚIILOR NECĂJITE Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Născută-n Africa de Nord, în Algeria-n Tagoste Crescută-n Legile Creștine, cu bunătate, dragoste, Chiar dacă era păgân și pe deasupra ne-mblânzit, Cu-n Demnitar, Patricius, la Preot
SF.MONICA, OCROTITOOAREA SOȚIILOR NECĂJITE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379774_a_381103]
-
rar, să-l porți cu multă bucurie ! Să-ntâmpini logodnicul, în curată feciorie ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Sf.Monica, ocrotitooarea soțiilor necăjite / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V, 03 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SF.MONICA, OCROTITOOAREA SOȚIILOR NECĂJITE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379774_a_381103]
-
dovediră căliți de prima experiență, mai pregătiți ca oricând pentru orice! La opt fix, a doua zi, din același Matiz, coborî același ins pricăjit. La fel de țeapăn de importanta aroganță, ducea de astă dată în mâna stângă un diplomat deloc potrivit necăjitei sale apariții. Ca și-n ziua precedentă, se îndreptă spre ușa magazinului. Domnul Alfa improviză nepăsarea. Pufăia dintr-un trabuc neaprins și nu-i acorda defel atenție, căci pregătise o tactică de intervenție, în caz c-ar fi vrut cineva
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
s-a găsit, Portretul unui fiu, De-un amator era vopsit, Pe fondul arămiu. Din sală nu s-a oferit, Nici cea mai mică sumă, Căci toată lumea s-a gândit, Că-i doar o proastă glumă. Un om sărman și necăjit, A oferit un leu, Și dintre toți el a primit, Tabloul "Fiul meu". În scris a fost lăsat de tată, Neștiind nimeni secretul. "Va câștiga colecția toată, Odată cu portretul". Așa ne spune Dumnezeu, Din dragoste, nu ură, "V-accept numai
TATĂL ȘI FIUL de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371633_a_372962]
-
-o zi, merse vorba că oile satului date la cioban să fie duse la munte, zăcăresc bolnave în curtea baciului. Cu mare speranță pădurarul o mână pe fiică-sa în ajutor. Și faptul se împlini când Natalia ajunsese la ograda necăjitului cu brațul de flori de la icoană. Alegând florile de tulpini, azvârlise câțiva pumni de petale deasupra oițelor, iar din codițe făcuse o fiertură de pus în adăpătoare. Și plecă. A doua zi, oierul îi vestea pădurarului lecuirea turmei. De-atunci
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
mama țară, ce istorie ți s-a creat? Au botezat la întâmplare "Marea Unire" un avion, al Taromului! Justificarea vine din interior, aproape jumătate dintre cei care "lucrează" era să greșesc (muncesc acolo) sunt neamuri deci se poate cheamă nepotism! Necăjita companie de stat, sunt uniți într-un singur loc, o singură simțire, un singur cuget, un singur zâmbet, o singură mizerie, o singură grevă! Cum Doamne iartă-mă să botezi un avion așa? Se vrea brand de națiune? Dacă neroziea
MAREA UNIRE, CE AȘTEPTĂM, ESTE LĂSATĂ LA ÎNTÂMPLARE ȚARA, MAMĂ ȚARĂ, CE ISTORIE ȚI S-A CREAT? de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371761_a_373090]
-
și expeditorul banilor, semnat Seneca, și bărbatul cu cascheta neagră de jocheu elogiindu-mi scrierile... și cavalerul de onoare al fetelor mele, și cititorul de gânduri... și cel ai cărui ochi mă-nvăluie c-o undă galeșă oricând mă simte slabă, necăjită... și-a cărui lipsă o deplâng, căci vorba-i îmi atinge nu doar urechea, ci și sufletul... În prejma lui, cinismul meu, o platoșă purtată din adolescență, a început să se disipe... Doamne, mă luminează! Încredințează-mă că mintea îmi
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
destul de bine și era tare mândru de progresele pe care le făcuse. Parcul era plin de copii gălăgioși, bucuroși și fericiți, că în sfârșit, se pot juca în aer liber. Gabi era de gardă până duminica dimineața,și era tare necăjit că nu se putea bucura de vremea frumoasă, alături de ei. În plus, avea o problemă și mai grea, și nu prea știa ce o să facă, nu prea avea alternative, și nu depindea de el. Timpul trecu parcă în zbor, abia
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
foaie, de pe care am putut descifra Dragele mele... Atât. Și n-am știut niciodată cum se scuzase la plecarea subită din viața noastră Arthur. Depășiserăm năvala sa către o altă parte a vieții, necunoscută, nebănuită. Ne fusese greu, dar... Deși necăjite, demnitatea și bunul simț ne ghidaseră drumul și modalitatea explicațiilor datorate celor din jur. Ce nu putea-mpărți cu mine, mama o făcuse cu splendorile sale, amice adevărate, mai surori decât orice soră, nu alta! ... -Și noi unde ne cazăm
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
Sfintei Liturghii, ai primit cu adevărat împărtășirea lui Hristos, cântând: Aliluia! Icosul al 6-lea Nu ai plecat la pustie ca să fugi de oameni, ci ca să te apropii și mai mult de Dumnezeu, ca să fii și mai de ajutor celor necăjiți: Bucură-te, părinte înțelepțit de har; Bucură-te, cuvios al celor sfinte; Bucură-te, luptător neobosit cu cele potrivnice; Bucură-te, slujitorule al Împărăției de Sus; Bucură-te, credinciosul Evangheliei lui Hristos; Bucură-te, stâlp de viață monahicească; Bucură-te
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
și lumea de astăzi este orbită exact de consecințele unei astfel de politici făcute peste tot în locurile înalte, după cum există și o politică a adevărului, a dreptății, a sacrificiului pentru alții și mai ales pentru cei mai mici, mai necăjiți și mai neajutorați dintre oameni. O politica pe care însuși Iisus a făcut-o și ne-a învățat și pe noi să o facem în predica Sa de pe munte, prin lecția Sa de pe cruce, izvoare de inspirație, ale redeșteptării și
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
țărâna din care a fost luat, s-ar îngriji el și de sufletul său? Că Dumnezeu nu-i cere omului să mute munții din loc. Ar încerca el să fie mai bun, să ajute după puterile lui, pe cei mai necăjiți ca el? Îi pare rău de răutățile pe care le-a făcut și, pe care putea să nu le facă? De nedreptățile pe care, cu știință sau fără știință, le-a săvârșit? Îi pare rău că putea să facă mai
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
Mi-e dragă această olteancă micuță, „de nevoie”, pentru demnitatea cu care și-a înfrânt temerile și durerile, purtându-și obârșia țărănească precum un titlu de noblețe, pentru mândria cu care și-a sărit umbra, răzbunându-și întregul șir de necăjiți înaintași, punându la icoană, împreună cu busuiocul sfințit, marea ei iubire pentru Țară, Neam și Limba Română. La ceasul împlinind jumătatea veacului de iubire alături de Florin Țene, cartea ei este un dar minunat oferit nu numai Ființei dragi - pereche, ci tuturor
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
ne face să credem că, de fapt, fariseii și căpeteniile sunt cei care s-au cutremurat! Iar nu din cauza pildelor, vindecărilor sau tămăduirilor lui Iisus Hristos, ci din aceea a entuziasmului popular cu care a fost întâmpinat. Sufragiul mulțimii, al necăjiților, oropsiților, leproșilor, ologilor, săracilor, dezmoșteniților sorții, al celor străfulgerați de adevărul credinței - asta a cutremurat Ierusalimul în după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > POETUL Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 1615 din 03 iunie 2015 Toate Articolele Autorului În camera de trei pe patru Stă poetul necăjit, Îl frământă gândul aspru De trăiește sau de-a murit. Strânge-al lui condei în mână Și-adună gândurile-și greu, În mult prea slaba lui lumină Își scrie versul mai mereu. Pe-o coală albă de hârtie Ce stă
POETUL de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362262_a_363591]
-
aflat că toate cele-s Cum erau odinioară. Impreun-am prins o ață Cu doi motocei de grinda Și priveam cum motăneii Se munceau de zor să-i prindă. La Ozana curgătoare Am plecat să facem baie, Când mamuca-i necăjita Îl lasă gol, fără straie. Amândoi priveam cu milă La Smaranda popii, care A fost pus-asa umila, Pe un Cal Bălan călare. L-am văzut pe Nica lângă Teiul cel bătrân din crâng, Furând pupăza nătânga S-o negocieze
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
E vrajbă cum n-a fost vreodat’, sunt satele uitate... Ce tristă-i casa dintre ulmi, de vise-i ocolită, Speranțele-au apus demult pe prispa-ntroienită; În toată curtea urmă nu-i de rod sau bunăstare Și toți ai casei, necăjiți, se roagă cu ardoare. Când lumânarea-i spre sfârșit, bunica-și face cruce, Împarte-ncet câte-un sărut și-n pat mezina-și duce. Cu nasu-i cârn, lipit de geam, Alin mai vrea să spere Că-n noaptea magică din
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
04 ianuarie 2016. E - N MIEZUL IERNII E-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei, Timpul aleargă, trec și anii mei, Înaintez încet, spre Veșnicie . . . Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând jigniri și mofturi la un grof
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
noroi! . . . ... Citește mai mult E - N MIEZUL IERNIIE-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei,Timpul aleargă, trec și anii mei,Înaintez încet, spre Veșnicie . . .Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. . .Cei nesătui de bani, doresc Război,Cei necăjiți, muncesc cât doi,Vor cu puținul lor, copii să crească,În Pace și Credință strămoșească! . . .E-n miezul iernii și cu Maricica,Cu sufletu-nghețat de Dor și Of,Muncim ca robii toată ziulica,Răbdând jigniri și mofturi la un grof
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
bunăoară, că "bogăția poate păzi de prilejul de nefericiri" (340, 6), un punct de vedere se poate spune apropiat de cel utilitarist occidental. Nu acesta, însă, este scopul principal al posesiunii din partea celui avut, ci întrebuințarea ei pentru ușurarea celor necăjiți. Numeroase sînt sentențele care exprimă acest lucru, de pildă: "Dărnicia este virtutea celor bogați, bogăția este virtutea celor darnici" (331, 2); sau: "nu este mai mare păcat decît lăcomia, nu este mai mare virtute decît dărnicia" (326, 13); sau: "singurul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
capul copilului și să mi-l omoare! - Vai de mine, că bine zici fata mea. Și-ncepură, amândouă a-l boci ca niște smintite. Pe când se sluțeau ele, cum vă spun, iaca și tatăl copilului intră pe ușă, flămând și necăjit ca vai de el. - Ce este? Ce v-au găsit? Atunci ele, mai venindu-și puțin în fire, începură a-și șterge lacrămile și a-i povesti despre întîmplarea neîntîmplată... Omul, după ce le ascultă, zise: - Bre! mulți proști am văzut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
7 februarie Istoria se nutrește și din acte fastuoase. Istoria marilor state. Pentru că statele bicisnice se feresc de strălucirea sărbătorii. Nu au cu ce s-o întrețină. Ca s-o facă, ar trebui s-o justifice în fața supușilor. Iar supușilor, necăjiți, numai de serbări, fie ele și galante, nu le arde. Stăm încă sub impresia mirificelor serbări prilejuite de investitura lui Clinton. Record de amploare, asta pare să fi urmărit staff-ul clintonian. Pentru acest sfîrșit/ început de mileniu. Nici un american
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
amîndouă, tocmai prin clara lor discrepanță structurală. Ca scriitură, în primul rînd. Ceea ce însă face deliciul juxtapunerii este reacția, net diferită, a celor doi în fața evenimentului. În timp ce Mihail Sebastian, un "țivil" din toate punctele de vedere, un personaj melancolic și necăjit din pricina privațiunilor antisemite din anii războiului, urmărește mersul operațiunilor militare mondiale cu harta în față, lăsîndu-ne impresia unui strateg profesionist, Ernst Jünger, coșcogea ofițer de Wermacht (ocupant al Parisului), dar și scriitor deja celebru la acea vreme și învederat umanist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu pare a însemna mare lucru. De altfel, inadecvarea ar fi, aici, chiar neavenită. Sadoveanu. Conu Mihai. Care dintre coloșii rapsozi ai prozei românești a mai reușit performanța uluitoare a moldoveanului de-a prinde în mirificul său năvod atîta umanitate necăjită? Nici unul. Numai că obidiții din pămînturi, bordeienii veșnici au trecut în nemurire prin condeiul... unui mare înstărit. Urcați-vă, o clipă, în campanila lui conu' Mihai de la Copou și veți avea la picioare ca și stăpînul ei lumea cu bune
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
despre toamnă prin joc recreativ; Dezvoltarea gândirii (operații mentale), educarea răbdării, a stării de confort și relaxare. MATERIAL DIDACTIC: Carton de joc pliat în două pe care sunt desenate insecte cunoscute din cântece, poezii, scenete ( Furnica Gospodină, Furnica Zgârcită, Greierele Necăjit, Greierele Isteț), pentru fiecare personaj câte 10 spații delimitate (pentru semințe); Un zar mare (cub) cu cifrele 1-4, iar pe două fațete semnul X (stop joc), și ? (pedeapsă); Grăunțe, sâmburi. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Se intuiesc personajele de pe cartonul de joc, se
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]