738 matches
-
cunosc pe Dumnezeu, sărmanii și nechibzuiții de ei”. (Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, cap. 83, în Filocalia..., vol. I, p. 32) „Cea mai mare și fără leac boală a sufletului este necredința în Dumnezeu și iubirea de slavă. Căci pofta răului este o lipsă a binelui. Iar binele stă în a face cu prisosință toate cele bune, câte plac Dumnezeului a toate”. (Sf. Antonie cel Mare, 62 Învățături despre viața morală a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
crede nici în privința celor veșnice”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 80, în Filocalia..., vol. I, p. 262) „Orice plăcere trupească vine dintr-o lenevire de mai înainte. Iar lenevia se naște din necredință”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 158, în Filocalia..., vol. I, p. 270) „Căci neîmplinirea poruncilor vine din necredință. Iar necredința nu este un păcat străin, ci al celui care nu crede, făcându
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
plăcere trupească vine dintr-o lenevire de mai înainte. Iar lenevia se naște din necredință”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 158, în Filocalia..., vol. I, p. 270) „Căci neîmplinirea poruncilor vine din necredință. Iar necredința nu este un păcat străin, ci al celui care nu crede, făcându-se pe urmă maică și începătură a oricărui păcat”. (Marcu Ascetul, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, în Filocalia..., vol. I, p. 293) „Dar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vine dintr-o lenevire de mai înainte. Iar lenevia se naște din necredință”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 158, în Filocalia..., vol. I, p. 270) „Căci neîmplinirea poruncilor vine din necredință. Iar necredința nu este un păcat străin, ci al celui care nu crede, făcându-se pe urmă maică și începătură a oricărui păcat”. (Marcu Ascetul, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, în Filocalia..., vol. I, p. 293) „Dar hula față de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
un păcat străin, ci al celui care nu crede, făcându-se pe urmă maică și începătură a oricărui păcat”. (Marcu Ascetul, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, în Filocalia..., vol. I, p. 293) „Dar hula față de Duhul, sau necredința, nefiind iertată pentru nici o altă pricină, fără numai dacă se face cel ce a păcătuit credincios, pe drept cuvânt nu va fi iertat cel ce-și încheie viața în necredință, pentru păcatul necredinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Filocalia..., vol. I, p. 293) „Dar hula față de Duhul, sau necredința, nefiind iertată pentru nici o altă pricină, fără numai dacă se face cel ce a păcătuit credincios, pe drept cuvânt nu va fi iertat cel ce-și încheie viața în necredință, pentru păcatul necredinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, rp. 26, în Filocalia..., vol. II, p. 217-218) „Nesimțirea pagubei ce o suferă virtuțile este cale lunecoasă spre necredință. Căci cel ce pentru plăcerile trupului s-a obișnuit să nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 293) „Dar hula față de Duhul, sau necredința, nefiind iertată pentru nici o altă pricină, fără numai dacă se face cel ce a păcătuit credincios, pe drept cuvânt nu va fi iertat cel ce-și încheie viața în necredință, pentru păcatul necredinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, rp. 26, în Filocalia..., vol. II, p. 217-218) „Nesimțirea pagubei ce o suferă virtuțile este cale lunecoasă spre necredință. Căci cel ce pentru plăcerile trupului s-a obișnuit să nu mai asculte pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cuvânt nu va fi iertat cel ce-și încheie viața în necredință, pentru păcatul necredinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, rp. 26, în Filocalia..., vol. II, p. 217-218) „Nesimțirea pagubei ce o suferă virtuțile este cale lunecoasă spre necredință. Căci cel ce pentru plăcerile trupului s-a obișnuit să nu mai asculte pe Dumnezeu, va tăgădui și pe Dumnezeu însuși când se va ivi prilejul, prețuind viața trupului mai mult decât pe Dumnezeu, după ce a pus plăcerile acesteia mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prețuind viața trupului mai mult decât pe Dumnezeu, după ce a pus plăcerile acesteia mai presus decât voia lui Dumnezeu”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 52, sc. 7, în Filocalia..., vol. III, p. 217) „Păcatele din rațiune sunt acestea: necredința, erezia, nebunia, hula (blasfemia), nemulțumirea, încuviințările păcatelor care se ivesc din partea pătimitoare. Iar tămăduirea și leacul acestor rele este credința neîndoioasă în Dumnezeu și în dogmele adevărate, neînșelătoare și ortodoxe, cugetarea neîncetată la cuvintele Duhului, rugăciunea curată și neîncetată și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu”. (Sf. Ioan Damaschinul, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocalia..., vol. IV, p. 187) „Dacă Dumnezeu s-a jurat odinioară că cei neascultători nu vor intra întru odihna Sa și ca urmare nici nu au putut intra din pricina necredinței lor, cum vor putea să intre vreunii prin singura nevoință trupească, fără de credință, întru odihna nepătimirii și întru desăvârșirea cunoștinței, când vedem pe mulți neputând să intre și să se odihnească de toate ostenelile lor? Drept aceea, trebuie să se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dar să și mărturisească neputința sa, ca să nu-și primească osândă îndoită și de neocolit”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 103, în Filocalia..., vol. VII, p. 131132) „În privința fratelui de care mi-ai vorbit, el e războit de necredință. Și acesta este eresul fariseic. Despre aceștia Domnul a spus: Neamul acesta cere semn și semn nu i se va da (Lc. 11, 29). Acestuia nu am nimic să-i spun decât ceea ce a spus Apostolul: Cele vechi au trecut
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ne cere. Și Dumnezeu însuși ne spune în ea, ce datorie avem de împlinit în ea. (n.s. 49, p. 58) footnote>”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 34, în Filocalia..., vol. XI, p. 57-58) „Întrebare: Spune-mi, Părinte, avem necredința în noi, sau dracii ne aduc la necredință? Răspunsul lui Ioan: Dracii ne aduc necredința din pizmă. Dar dacă o primim, ne face slujitori și părtași ai lor”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 84, în Filocalia..., vol. XI
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ea, ce datorie avem de împlinit în ea. (n.s. 49, p. 58) footnote>”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 34, în Filocalia..., vol. XI, p. 57-58) „Întrebare: Spune-mi, Părinte, avem necredința în noi, sau dracii ne aduc la necredință? Răspunsul lui Ioan: Dracii ne aduc necredința din pizmă. Dar dacă o primim, ne face slujitori și părtași ai lor”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 84, în Filocalia..., vol. XI, p. 118) Roadele credinței „Sfârșitul credinței în Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ea. (n.s. 49, p. 58) footnote>”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 34, în Filocalia..., vol. XI, p. 57-58) „Întrebare: Spune-mi, Părinte, avem necredința în noi, sau dracii ne aduc la necredință? Răspunsul lui Ioan: Dracii ne aduc necredința din pizmă. Dar dacă o primim, ne face slujitori și părtași ai lor”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 84, în Filocalia..., vol. XI, p. 118) Roadele credinței „Sfârșitul credinței în Dumnezeu este veșnica odihnă în Dumnezeu; și astfel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
parabola noastră. Dușmanul a venit și a semănat neghină în mijlocul grâului bun; neghină, grâu rău, sec, stricătoare grâului și care i se aseamănă. Erezia, ca și diavolul - tatăl ei, arată Adevărul. Ea nu-l răstoarnă cu o lovitură ca și necredința; ea se mulțumește de a amesteca cu el rătăcirile, așa cum a fost amestecată neghina cu grâul curat. La fiecare învățătură universală erezia a venit să-i amestece stricăciuni care, fără a distruge deodată, le strică, le denaturează”. (Sf. Ioan Gură
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cum să-și formuleze părerile lor, ci cum să le atace pe ale noastre”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 214, III, în PSB, vol. 12, p. 440) „... ereticul este cu adevărat viclean și are inima stricată și aplecată spre necredință în toate privințele. Căci iată, fiind respinși în toate și arătați goliți de orice înțelegere, nu se rușinează, ci ca fiara numită de miturile eline hidră, după ce sunt uciși șerpii dinainte, naște alți șerpi, întrecându-se cu ucigătorul lor prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
amăgiți de dușmanul care se preface cu glas de Apostol și de înger al luminii (II Cor., 11, 14 15), găsindu-și unelte care se dau drept slujitori ai dreptății, care pretind că noaptea este zi, moartea mântuire, deznădejdea nădejde, necredința credință prezentând pe antihrist sub numele lui Hristos și spunând minciuni înșelătoare, ca să denatureze adevărul prin amăgiri deșarte. Aici se ajunge, prea iubiți frați, când nu se merge la obârșia adevărului, nu i se caută începutul și nu este păzit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai puțin primejdioase”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Prima convorbire cu părintele Serenus, cap. XXXII, 3-5, în PSB, vol. 57, p. 432433) „Dar socotești acest adevăr puțin luminos nu fiindcă în el nu este destulă lumină, ci fiindcă necredința întunecoasă aduce întuneric și în lumină”. (Sf. Ioan Casian, 84 Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a IV-a, cap. VI, 1, în PSB, vol. 57, p. 810) „... Omonimia<footnote Notă Pr. Stăniloae: Același nume pentru multe înțelesuri. (n.s. 666
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în luptă dreaptă”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol. 30, p. 476) „... în vremea rătăcirii, omul cel vechi se dezbracă de omul cel desăvârșit și se îmbracă cu veșmântul împărăției întunericului, cu defăimarea, cu necredința, cu obrăznicia, cu gândul măririi deșarte, cu mândria, cu iubirea de arginți și cu celelalte veșminte, zdrențăroase, murdare și întinate ale întunericului”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. II, 4, în PSB, vol. 34, p. 95) „Ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cămara de nuntă a Mirelui toată grija cea lumească, deoarece nu-i cu putință să fii cu înfățișare cuviincioasă când ești cuprins de grija cea lumească, te întreb, mai poate fi păstrată de frumusețea fecioriei când, înlăuntrul sufletului, gânduri de necredință se plimbă în toată voia lor? Rămâne, într-adevăr, neatins trupul fecioarei eretice, dar ce folos, dacă i se strică, gândurile sufletului! Ce folos că rămân în picioare zidurile curții bisericii, dar este dărâmată biserica!” (Sf. Ioan Gură de Aur
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sufletului. Era scârbit și de erezia arienilor și poruncea tuturor ca nici măcar să nu se apropie de ei și să nu-și însușească credința lor rătăcită. Venind odată la el unii care sufereau de boala ariană, cercetându-i și cunoscând necredința lor, i-a alungat din munte, spunând că cuvintele lor sunt mai rele ca otrava”. (Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, LXVII, în PSB, vol. 16, p. 231-232) „Să n-aveți nici o legătură cu schismaticii, nici cu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
al respectării poruncilor divine. Acolo se dădea permanent lupta între bine și rău. Acolo îți era pusă la încercare răbdarea. Acolo puteai face orice, oricând. Acolo se cerneau și se aglutinau spiritele. Acolo se cernea binele de rău, credința de necredință, unde în orice moment ți se pune conștiința la încercare cu orice gând și decizie în fiecare moment al zilei. Unde orice cuvânt, sau gând constituie un test de conștiință. Pentru că acolo sunt întrupate o serie de spirite malefice, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
am nevoie de Dumnezeu ca să mă apere, nu să mă umple de groază, de aceea nu voi accepta niciodată pictura asta! Ca om al bisericii nu pot avea ambiții, orgolii sau păreri de rău, dar pot să mă apăr de necredință, nu-mi dau seama cât de credincios era Theo, dar nu doresc defel să particip la jocul lui de-a v-ați ascunselea cu Dumnezeu, nu mă poate obliga nimeni la asta, A înțeles părintele Varava totul și din acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Testament semiprofan, la acea capodoperă de concizie și luminozitate iubitoare, San Manuel Bueno, mártir (1931), nuvelă lungă sau roman scurt de factură, cum s-a mai spus, cvasi evanghelică despre viața unui preot sfâșiat în adâncul conștiinței sale de tragedia necredinței, dar perceput ca sfânt nu datorită unei vieți cenobitice, ci în virtutea fidelității absolute față de faptă și prezență în act alături de turma sa, o mișcătoare narație hagiografică scrisă de o femeie știutoare a secretului Sfântului, a secretului lui Miguel de Unamuno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
izbăvire neîntârziată. Cu toată prostia-i dovedită, nevoia îl face inventiv. Deloc lipsit de ambiție și de ambiții sportive. Un făptaș în serie, pe care nici o pedeapsă nu îl poate speria. Câtă vreme am fost un catolic credincios - trecerea la necredință a fost treptată -, penisul meu s-a afirmat drept inepuizabil obiect de spovedanie. El îmi inspira cele mai temerare păcate. Desfrâu cu îngeri. Până și o oaie virgină i-a devenit accesibilă. Făcutele și nefăcutele lui îi provocau uimire până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]