1,749 matches
-
necropolei, acolo unde s-au remarcat două zone, destul de întinse, în care se aflau foarte multe fragmente de la mai multe tipuri ceramice, zonă pe care am considerat-o a fi legată de diferite practici sau situații funerare (Planul general al necropolei). Fragmente de amfore romane în necropolele daco-carpice din sec. II-III d. Chr. sunt frecvente chiar și acolo unde acest tip de vas era folosit ca urnă. Printre necropolele în care prezența fragmentelor de amfore romane este remarcată amintim pe cele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
două zone, destul de întinse, în care se aflau foarte multe fragmente de la mai multe tipuri ceramice, zonă pe care am considerat-o a fi legată de diferite practici sau situații funerare (Planul general al necropolei). Fragmente de amfore romane în necropolele daco-carpice din sec. II-III d. Chr. sunt frecvente chiar și acolo unde acest tip de vas era folosit ca urnă. Printre necropolele în care prezența fragmentelor de amfore romane este remarcată amintim pe cele de la Moldoveni, Bărboasa-Gălănești, Săucești și Văleni
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a fi legată de diferite practici sau situații funerare (Planul general al necropolei). Fragmente de amfore romane în necropolele daco-carpice din sec. II-III d. Chr. sunt frecvente chiar și acolo unde acest tip de vas era folosit ca urnă. Printre necropolele în care prezența fragmentelor de amfore romane este remarcată amintim pe cele de la Moldoveni, Bărboasa-Gălănești, Săucești și Văleni. b6 - Rituri și ritualuri funerare Necropola I de la Săbăoani are în componența sa 107 morminte, cate se grupează, din punct de vedere
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Chr. sunt frecvente chiar și acolo unde acest tip de vas era folosit ca urnă. Printre necropolele în care prezența fragmentelor de amfore romane este remarcată amintim pe cele de la Moldoveni, Bărboasa-Gălănești, Săucești și Văleni. b6 - Rituri și ritualuri funerare Necropola I de la Săbăoani are în componența sa 107 morminte, cate se grupează, din punct de vedere al ritului de înmormântare, în două mari categorii: de înhumație și de incinerație. Cele mai multe, în număr de 63, sunt de înhumație, dintre care 62
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în contextul respectiv. Celelalte 43 de morminte care formează cele două grupe, sunt, ca număr, relativ egale: 21 de morminte de incinerație în urne și 22 de morminte în gropi simple (Fig. 4). Așadar, avem de a face cu o necropolă birituală, în care mormintele de înhumație predomină, reprezentând 59,44%, iar cele de incinerație 40,56%. Din punct de vedere al ritului de înmormântare observăm că mormintele de înhumație, care predomină numeric, sunt aproape toate de copii și din acest
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
reprezentând 59,44%, iar cele de incinerație 40,56%. Din punct de vedere al ritului de înmormântare observăm că mormintele de înhumație, care predomină numeric, sunt aproape toate de copii și din acest punct de vedere aceasta ar fi prima necropolă a dacilor liberi în care numărul mormintelor de înhumație depășește pe cel al mormintelor de incinerație, iar proporția copiilor înhumați este extrem de reprezentativă pentru practicarea acestui rit de înmormântare la populația dacilor liberi. Aproape toate mormintele de înhumație sunt în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mică în comparație cu dimensiunile scheletului. Acest mormânt nu a putut fi datat cu precizie; doar poziția mâinilor, pe piept, ar indica un creștin, ceea ce ar duce la concluzia că nu este contemporan cu celelalte morminte din cimitir. Adâncimea mormintelor din această necropolă diferă de la un mormânt la altul. Cele care au fost îngropate mai adânc s-au păstrat mai bine, pe când cele cu adâncimi mici au fost în bună parte deranjate sau chiar distruse în proporții diferite. Oricum, pământul ușor în pantă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
59, 69, 81, 82, 93, 105), iar 3 morminte aveau gropile realizate între 0,40-0,60 m adâncime (43, 45, 88). Adâncimea relativ mică la care erau înmormântați atât cei înhumați cât și cei incinerați, nu reprezintă o noutate pentru necropolele din sec. II-III d. Chr. Este suficient să ne referim la cea mai mare necropolă din Moldova, cea de la Văleni, unde situația este asemănătoare. Adăugăm o situație identică la necropola de la Poiana-Negri sau Izvoare-Bahna, unde adâncimea mormintelor de incinerație nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
60 m adâncime (43, 45, 88). Adâncimea relativ mică la care erau înmormântați atât cei înhumați cât și cei incinerați, nu reprezintă o noutate pentru necropolele din sec. II-III d. Chr. Este suficient să ne referim la cea mai mare necropolă din Moldova, cea de la Văleni, unde situația este asemănătoare. Adăugăm o situație identică la necropola de la Poiana-Negri sau Izvoare-Bahna, unde adâncimea mormintelor de incinerație nu depășea 0,20-0,40 m. Mormintele de incinerație în urnă reprezintă 19,81% din numărul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumați cât și cei incinerați, nu reprezintă o noutate pentru necropolele din sec. II-III d. Chr. Este suficient să ne referim la cea mai mare necropolă din Moldova, cea de la Văleni, unde situația este asemănătoare. Adăugăm o situație identică la necropola de la Poiana-Negri sau Izvoare-Bahna, unde adâncimea mormintelor de incinerație nu depășea 0,20-0,40 m. Mormintele de incinerație în urnă reprezintă 19,81% din numărul total al mormintelor necropolei I; cele în gropi simple, cu unul mai mult - 22, reprezintă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la Văleni, unde situația este asemănătoare. Adăugăm o situație identică la necropola de la Poiana-Negri sau Izvoare-Bahna, unde adâncimea mormintelor de incinerație nu depășea 0,20-0,40 m. Mormintele de incinerație în urnă reprezintă 19,81% din numărul total al mormintelor necropolei I; cele în gropi simple, cu unul mai mult - 22, reprezintă 20,75%. Gropile acestor morminte aveau forma rotundă sau ovală, cu puțin mai largi decât diametrul urnei, la cele dintâi și cu un diametru de circa 0,35-0,55
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
puțin mai largi decât diametrul urnei, la cele dintâi și cu un diametru de circa 0,35-0,55 m la cele din a doua categorie. Una singură, la mormântul 93, avea diametrul lung de 0,68 m. O caracteristică a necropolei I de la Săbăoani este aceea legată de faptul că atât la mormintele de incinerație în urne cât și la cele în gropi simple, cantitatea de oase calcinate este foarte mică. Acest lucru demonstrează faptul că incinerarea era foarte puternică, în urma
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
partea superioară de lucrările agricole, trebuie să consemnăm existența situațiilor în care recipientele folosite ca urne erau fragmentare chiar din momentul punerii lor în mormânt. Acest lucru nu este o noutate la Săbăoani, situații similare, foarte bine ilustrate în alte necropole, cum este cea de la Văleni, confirmă acest obicei, practicat cu bună știință. Cu toate că nu am descoperit nicio urnă cu găuri în pereți, interpretate ca „ferestre ale sufletului”, așa cum s-au găsit la unele morminte din marele cimitir dacic de la Văleni
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormântul de incinerație în groapa nr.12 se aflau două fragmente ceramice dintr-un vas urnă de culoare roșie, care erau perforate pe fundul vasului cu două găuri. De asemenea, nicio urnă, capac sau chiar fragmente ceramice descoperite pe suprafața necropolei, nu aveau urme de ardere secundară, așa cum s-au descoperit la mai multe morminte de la Văleni. Acest lucru dovedește, în primul rând, faptul că recipientele folosite ca urne sau capace de urne, precum și fragmentele ceramice împrăștiate pe toată suprafața necropolei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropolei, nu aveau urme de ardere secundară, așa cum s-au descoperit la mai multe morminte de la Văleni. Acest lucru dovedește, în primul rând, faptul că recipientele folosite ca urne sau capace de urne, precum și fragmentele ceramice împrăștiate pe toată suprafața necropolei, dar mai ales, în zona de nord-vest a ei, nu erau supuse arderii în procesul incinerării. Ele erau departe de ritualul arderii pe rug, fiind folosite după acest eveniment, legat, în special, de ritualurile practicate după arderea cadavrelor, respectiv în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în special, de ritualurile practicate după arderea cadavrelor, respectiv în momentul acelor „banchete funerare” presupuse a fi avut loc. Un alt element care trebuie menționat se referă la faptul că inventarul mormintelor din acest cimitir este foarte sărac în comparație cu majoritatea necropolelor cercetate până în prezent. Din cele 63 de morminte de înhumație doar 21 au avut inventar (1, 5, 8, 9, 15, 24, 26, 32, 34, 42, 48, 60, 76, 80, 83, 86, 91, 94, 95, 98, 102), 7 din cele 21
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ca inventar anumite părți de vase lucrate la mână sau la roată; amintim pe cele notate cu nr. 8 și 34. Toate acestea se alătură unui număr foarte mare de fragmente ceramice descoperite în cele două mari suprafețe de la marginea necropolei, în capătul de nord-vest. Între acestea menționăm o cantitate apreciabilă de fragmente de la amforele romane de import. Suprafața ocupată cu aceste fragmente depășește 40 de mp. Într-o zonă mai mică din această suprafață densitatea acestor fragmente ceramice este foarte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
existența în acest perimetru, a unui rug. Toate aceste situații în care vase întregi sau numai fragmente de vase erau depuse în preajma defuncților sau a rămășițelor de la incinerare, constituiau ritualuri practicate de populația dacilor liberi, fiind prezente în aproape toate necropolele cercetate. Este greu de spus că ar proveni din așezare, deoarece distanța este foarte mare până aici. Este posibil să provină și accidental de la alte morminte de incinerație, dar prezența lor chiar în groapa unui mormânt de incinerație este greu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
greu de admis. La mormintele de înhumație este mai ușor de crezut că pot aparține unor morminte de incinerație deranjate. Având în vedere faptul că vasele de ofrandă sunt prezente la morminte de incinerație și de înhumație, în aproape toate necropolele cercetate, ne referim aici la cele de la Poienești, Moldoveni, Săucești, Văleni din Moldova și Locusteni din Oltenia sau Soporu de Câmpie din Transilvania, putem admite aceeași situație în necropola I de la Săbăoani, indiferent dacă aceste recipiente sunt întregi sau fragmentare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
prezente la morminte de incinerație și de înhumație, în aproape toate necropolele cercetate, ne referim aici la cele de la Poienești, Moldoveni, Săucești, Văleni din Moldova și Locusteni din Oltenia sau Soporu de Câmpie din Transilvania, putem admite aceeași situație în necropola I de la Săbăoani, indiferent dacă aceste recipiente sunt întregi sau fragmentare. Prezența celor 5 fragmente de cănițe în mormintele nr. 30, 34, 54, 59 și 70 confirmă ipoteza că aceste recipiente, depuse ca ofrandă în mormintele dacilor liberi aveau destinația
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormintele de înhumație și de incinerație în gropi simple. Tot atât de interesantă ni se pare și prezența unor obiecte cu anumite semnificații, cum este cuțitașul de toaletă, descoperit la mormântul de înhumație nr. 32. Asemenea cuțite au fost descoperite în multe necropole din această perioadă, cum sunt în necropola de la Văleni, Poienești, Săucești, Dumitrești-Gălății, Gabăra-Moldoveni din Moldova, precum și la Soporu de Câmpie și Obreja din Transilvania sau Locusteni din Oltenia. La mormântul de incinerație în groapa nr. 2 s-au descoperit câteva
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
gropi simple. Tot atât de interesantă ni se pare și prezența unor obiecte cu anumite semnificații, cum este cuțitașul de toaletă, descoperit la mormântul de înhumație nr. 32. Asemenea cuțite au fost descoperite în multe necropole din această perioadă, cum sunt în necropola de la Văleni, Poienești, Săucești, Dumitrești-Gălății, Gabăra-Moldoveni din Moldova, precum și la Soporu de Câmpie și Obreja din Transilvania sau Locusteni din Oltenia. La mormântul de incinerație în groapa nr. 2 s-au descoperit câteva fragmente de la un craniu de animal, care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fragmente de la un craniu de animal, care nu erau trecute prin foc. De asemenea, la mormântul de înhumație nr. 61, în zona bazinului se afla un dinte de animal. Prezența lor în morminte semnifică practicarea unui obicei deja cunoscut în necropolele dacilor liberi din Moldova și Transilvania legat de ofranda de carne pusă în morminte. În același mormânt de incinerație în groapă, nr. 2, au fost descoperite și câteva fragmente de crustă de vatră, care proveneau, probabil, din așezare. Presupunem că
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au fost descoperite și câteva fragmente de crustă de vatră, care proveneau, probabil, din așezare. Presupunem că proveniența lor nu era din crusta unei vetre sau a unui cuptor, care a servit ca rug, pentru arderea cadavrelor, situat în apropierea necropolei. Rămâne de văzut ce semnificație ar fi putut avea prezența lor într-un mormânt sau poate întâmplător să fi fost adusă aici, chiar din zona unui astfel de rug sau cuptor pentru cinerare, nedescoperite până acum la nici o necropolă din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
apropierea necropolei. Rămâne de văzut ce semnificație ar fi putut avea prezența lor într-un mormânt sau poate întâmplător să fi fost adusă aici, chiar din zona unui astfel de rug sau cuptor pentru cinerare, nedescoperite până acum la nici o necropolă din sec. II-III d. Chr. la populația dacilor liberi. Cele 5 podine arse din necropola de la Bărboasa-Gălănești nu au servit la arderea cadavrelor, dimensiunile lor nu permiteau realizarea unor asemenea activități. b7 - Obiceiuri de port După cum se poate constata, necropola
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]