1,595 matches
-
existenței, pentru că poezia lui este un imn la ceea ce s-ar fi dorit să însemne pentru toți iubirea liniștită. Apelează la plumbul bacovian, o ermetizare a ermeticului exprimat în coduri am putea spune, tocmai pentru a sugera îngrădirea fiindului, marginalizarea nefericitului care nu se putea măsura și pe care poetul român o simțise cu mult înaintea lui Ruffilli, o nemișcare în nefiind, o îndepărtare a puterii omului de a se deplasa, pentru a rămâne un simplu spectator. ”Cușca” apare foarte des
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
Australia, am recunoscut că doar planul profesional mi-a fost până acum așa cum mi-am dorit. Pe plan personal, sunt...un dezastru (în sensul clasic / tradițional al familiei românești): n-am soț, n-am copii! Și, totuși, nu sunt o nefericită! Dimpotrivă! Mi-a dovedit-o viața, în fiecare zi! Vă dau, ca exemplu, doar o împrejurare: ziua mea de naștere, din acest an. Iar febră, iar fără voce, alt concediu medical ... M-am săturat eu de mine! Mă sunase o
IUBIREA NECONDIŢIONATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354050_a_355379]
-
dispăruse, nu se știe unde, iar Gogu murise intoxicat fiindcă mâncase boabe de grâu stropite cu otravă de șobolani. Abia a doua zi, cam pe la vremea când îmi făceam siesta, am reușit să gândesc: -Păi, cum Doamne, iartă-ne, voiau nefericiții ăștia să schimbe lumea când erau infectați cu toate păcatele noastre: trufie, sete de putere, lupte interne, orgolii și lipsă de scrupule în eliminarea partenerilor. Doar pentru că nu au dureri lombare sau cefalee?! Hai, să fim serioși! Nimeni nu ne
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
reclam. Să fim bine înțeleși. - Ce faci surioară, mă ameninți? - Nu dragul meu frate, te atenționez ca să te protejez.Îmi ești drag că-mi ești frate, dar și ea îmi este dragă și nu doresc să i se întâmple ceva nefericit din cauza ta sau a altuia ca tine, mai ales că eu port responsabilitatea că v-am făcut cunoștință. - Bine, bine, stai fără grijă. Tu spune-i că vreau să mă întâlnesc cu ea și de restul mă ocup eu. - Este
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
n-crize care nu se mai termină niciodată pentru că suntem prinși toți, dar absolut toți, într-un circuit al datoriilor veșnice, prin troica FMI, BM și BCE. Este un refugiu al Intelectului Activ și al Intelectului angelic sau universal, ambele nefericite, în contrast cu esența lor cea mai intimă. Am intrat în sfârșit în Jocul serios al istoriei celei mai mari înșelătorii umane, acela prin care orice individ uman care stăpânește toate capacitățile creierului său poate sfida legile universului fizic. Mai mult, prin
DESPRE WWW3 ŞI CELE TREI EXPERIENŢE REVELATOARE: O EXPERIENŢĂ ÎN AFARA CORPULUI (EAC), O EXPERIENŢĂ LA LIMITA MORŢII (ELM) ŞI O STARE MODIFICATĂ A CONŞTIINŢEI (SMC) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/353618_a_354947]
-
apăru o namilă cu armură neagră și un fel de mantie deasupra, iar la brâu cu o spadă îngrijorător de lucitoare. Un fior rece fugări fără drept de apel aburii benefici ai băuturii, iar prin capul golit de sânge al nefericitului Țonel trecu umbra unui gând: - Am belit-o! Le-a dat presarilor uniformă nouă și sabie în loc de pulan! Acu’ în loc de bătaie, să vezi că ne taie capu’! Mămulicăăă! - Fiu al creației, auzi el în moalele capului o voce stranie cu
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
în urmă, pe vremea lui Iisus. În interior, pe treptele reci și alunecoase ale amfiteatrului nu mi-am putut alunga fantasmele cu chip de gladiatori ce-și măsurau restul vieții în minute, cu lei și tigri gata să sfâșie trupurile nefericiților "sportivi" ai vremii. Am ieșit din acest oraș împânzit de gigantice cetăți medievale bine conservate, în care supraviețuiește și acest grandios vestigiu antic - Arena -, copleșit de diferențele de civilizație dintre ceea ce au ei și ce-avem noi. Diferențele, evident, privesc
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347047_a_348376]
-
la încercare... Știu și mă doare... Uite va dau eu : viața mea, nervii mei, timpul meu, orice doriți și aș putea eu... descarcati-va oful inimii pe mine, eu mai pot duce ! M-au întărit zările străine... am văzut bogați nefericiți și belșug și detașare fără gram de bucurie... Suntem unici, suntem că nimeni mai muncitori, măi calmi, mai tari, măi inventivi, măi pricepuți la toate! De aceea vă rog, vă implor - veniți la mine, orice ați avea de reproșat, de
DEJA ESTE PREA MULT ! de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347101_a_348430]
-
degrabă-absentă, ca experiență: “Iubirea, ca o pasăre care îți scapă din mână. Zboară bezmetică prin suflet”. De aici, nesfârșitul alai al elanurilor și prăbușirilor, al dezastrelor pricinuite de necruțarea lui Eros în viața lăuntrică - în existența concretă - a fericiților și nefericiților lui închinători. Un balans permanent: de la sublim și extaz, la disperare și dezastru. Fiindcă unde avem a face cu impermanența, acolo, mai devreme sau mai târziu, apare, necondiționat, și suferința: “Nimicnicie și iarăși nimicnicie! Cumpăna suferinței...”; “Povestea?! O continua, melodramatic
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
din fundul curții era și cotețul porcului; acesta mă speria. Pe cât eram de fericită când mă strecuram în grajd pe lângă coada vacii, la locul unde erau caii, la început, pe urmă calul, ca în final niciunul, pe atât eram de nefericită când mă apropiam de cotețul porcilor. Nu aveam nimic împotriva lor, dar egoismul meu de copil era mai puternic decât compasiunea pentru animale; vaca o puteam duce de lanț din drum până la grajd, calul se lăsa purtat de ham, numai
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
a fi iubit de prieteni. Iată, patru tipuri de fericire atât de simple și elementare, încât le uiți repede. Exercițiul constă în a deschide ochii efectiv asupra lor și delectează-te cu binefacerile pe care ți le oferă viața. Fericirea nefericitei O prietenă de-a mea, de câte ori ne întâlneam la o cafea, nici nu apucam să savurez din cafea, pentru că începea să-i critice pe cunoscuții noștrii comuni, lăsând deoparte calitățile lor și de cele mai multe ori vorbindu-i de rău. Uneori
PSIHOLOGIA FERICIRII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357295_a_358624]
-
masă, pe care să poată avea „pâinea cea de toate zilele”. Cu gândul la ei, ne încearcă tristeți amare în această zi a bucuriei, ca parte a unui crunt adevăr: copilăria, adeseori amestec de inocență și infinită suferință. Lor, acestor nefericiți ai sorții, le dedic doar gânduri bune! Lor le sărut ochișorii plânși, ori sufletele care suferă în tăcere! Dar, tot lor, le amintesc sacrele cuvinte ale Mântuitorului: „Lăsați copiii să vină la mine!”. Tuturor copiilor lumii, din oricare colț al
ŞI NU DOAR PENTRU O ZI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357424_a_358753]
-
Ea împresoară irezistibil un murmur de iubire. Neiubirea e o incizie a acului viespei, care nu palpită decât o fărâmă de timp, însă iubirea zidește în spirit un glob de aur luminos și încălzitor până ce numai nesăbuința îl topește. Ce nefericiți am fi să nu-l iubim pe Florin Piersic, ce singuri am fi să nu o iubim pe Medeea Marinescu! Ce triști am fi să nu ne mângâie teatrul! De ce-ar mai fi colierele cu pietre rare, dacă n-
MEDEEA MARINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357471_a_358800]
-
are pecetea tradiției, străbătând veacurile cu adevăruri de necontestat. Așa se face că în poezia lui întânlim multe poezii religioase. De altfel și boala lui care l-a obsedat toată viața, vine tot pe linie maternă. El se considera un nefericit, un neadaptat care ducea mai departe blestemul bunicilor și străbunicilor, revărsându-se asupra familiei și al lui. Ion Ionescu-Bucovu Referință Bibliografică: EMINESCU ȘI DULCEA LUI MAMĂ / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1040, Anul III, 05 noiembrie
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
din prea multă și râcâitoare fericire care doar la sterilitate sufletească și trupească poate duce... Dar toate acestea sunt în dimensiuni mai mult nevăzute decât văzute, fiindcă 99% din ce e esențial vieții noastre sufletești rămâne nevăzut. Suntem atât de nefericiți, fiindcă nu vedem că totul e o minune, nu vedem că totul cântă, până și o pasăre moartă în drum. Bineînțeles, durerea din ele nu se poate exclude, ea e esențială și vitală. Cu cât sapă brazde mai adânci în
SCRISOARE CĂTRE DULCINEEA de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357808_a_359137]
-
Van Gogh, Guy de Maupassant, Charles Gounod, Frederic Mistral, Sarah Bernard, Leconte de Lisle, Sully Proudhomme, etc, deschisă ca gândire și îmbrățișând idei mult mai liberale decât îi permitea condiția monarhică, regina Elisabeta a României a avut o căsnicie și nefericită, prin moartea singurului ei copil, dar și neînțeleasă, prin faptul că soțul ei Carol, după părerea altui cap încoronat, împărăteasa Austro-Ungariei: este, acest rege, cea mai prozaică ființă din câte există și între ei se casca o mare prăpastie...”. Pe
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
locul în care Dumnezeu a făcut să vezi lumina zilei. Și asta pentru că au avut fericirea să se nască cu fața spre lume, spre cer, spre credință și spre cei care i-au dat viață. Mereu îi compătimesc pe acei nefericiți care au venit pe lumea asta cu fața ,,la cerșaf”, întorși doar spre EUL lor, cu un orizont limitat! Referință Bibliografică: CĂLĂTORESC ACASĂ / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor
CĂLĂTORESC ACASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357544_a_358873]
-
văzut sacii în căruță, e bine să te uiți în jur, dacă vrei să întorci spatele. Cine se împiedică de adevăr, e destinat mersului în genunchi. Pasul piticului nu ajută la săritura în înălțime. Când se încaieră conștiința și cariera, nefericitul purtător al celor două e prins într-o cușcă. Cine ar putea, cu vorbe bune, să dea jos din copac o pisică, n-ar mai avea nicio neliniște. Pace și bunăvoință. Oameni mărunți pentru vremuri mărunte. Sforari înhămați la șareta
TAINE, TÂLCURI, ÎNVÂRTELI... de DONA TUDOR în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359014_a_360343]
-
V (Înfăptuiri și previziuni) Să stai cu Domnul la taifas nu-i la-ndemâna orișicui, iar prietenia Sa aparte - în care El tot dăruiește ca ochiul inimii să-L vadă -, onoare-i pentru om, dar și îndemn să-și biruie nefericitul lui impas din astă viață ca un scurt popas. Tu, care gândul omului citești și inima i-o cercetezi, îmi știi prea bine străduința de-a Te servi după puteri ca planul să Ți-l împlinești, în chipul ăsta ajutând
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
înnegrit dimineți pe umărul meu. Și-a pus cenușă în cap, a regretat, a jurat că a fost fericit numai și numai în locuința lui de la parter. Și-a suspinat clandestin, amintindu-și feeria căderii lui în noaptea impactului. Gândea, nefericitul, ca plutise că o pasare albă, cu ochii larg deschiși și cu silueta arcuita grațios, ca o patinatoare suspendată. De fapt, au confirmat martorii, a căzut gingaș că un bolovan. Cred și eu, nu are nici cea mai mica formă
CĂDERILE DE LA ETAJ SUNT CELE MAI RELE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359466_a_360795]
-
cam pierdut teren și când spun asta mă refer în primul rând la proza de ficțiune și la poezie. Iar ce este mai rău, se adâncește fenomenul de enclavizare a literaturii în granițele arbitrare ale geografiei politice, din cauza, atât de nefericit firească, a dificultăților de circulație a cărților. Prin urmare, ce se scrie la Cluj, de exemplu, nu se citește la Iași iar ce se scrie aici, nu se citește la Constanța. Ca să nu mai vorbim de ceea ce se scrie în afara
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
Publicat în: Ediția nr. 677 din 07 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului - Ambiția e bună când urmărește un scop înalt, încăpățânarea dăunează. - Dumnezeu oferă veșnicia tuturor oamenilor. Depinde de noi să alegem starea fericită a comuniunii cu Dumnezeu, sau cea nefericită a îndepărtării de Dumnezeu. - Multă lume aleargă să facă avere, dar banul nu poate rezolva singur totul. - Pocăința este un stadiu intermediar spre bucuria împăcării cu Dumnezu. - Dragostea curată se naște din rugăciune. - Cand încetăm să ne rugăm, începem să
EXERCITII DE MEDITATIE (13) de ION UNTARU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359790_a_361119]
-
ori mai mult, pacea! Muzică, adevărata muzică, este un dar al lui Dumnezeu pentru înălțarea noastră sufletească. - Ambiția e bună, încăpățânarea dăunează. - Dumnezeu oferă veșnicia tuturor oamenilor. Depinde de noi să alegem starea fericită a comuniunii cu Dumnezeu, sau cea nefericită a îndepărtării de Dumnezeu. - Pocăința este un stadiu intermediar spre bucuria împăcării cu Dumnezu. - Dragostea curată se naște din rugăciune. - Cand încetăm să ne rugăm, începem să păcătuim. - Toate războaiele din lume au motivații economice. - Când oamenii cad din menirea
EXERCITII DE MEDITATIE (13) de ION UNTARU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359790_a_361119]
-
nădejde să-și mai poată strânge în brațe cei trei prunci și nevasta. Prin stepele Răsăritului, unde nimeri cu unitatea sa în retragere, moartea învelea pământul cu o cergă necuprinsă de trupuri ostășești. În fața iadului arătat lor pe Pământ, destui nefericiți cărora încă nu le venise clipa, rămași fără comandanți sau scăpați de sub autoritatea lor, își pierdură demnitatea de soldați și încercau să caute scăpare chiar și în gaură de șarpe. Printre ei, și miroslăveșteanul nostru. Câțiva dintre acești fugari care
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
Printre ei, și miroslăveșteanul nostru. Câțiva dintre acești fugari care sperau doar să amâne moartea cu vreo câteva zile, câteva săptămâni, se îndreptau înapoi, spre vest, fără prea multă lămurire asupra locului unde voiau s-ajungă. Și în pribegia lor, nefericiții pândiți acum de moarte nedemnă întâlneau adesea tabere de țigani-căldărari. Oamenii aceștia ai trecutului trăiau după regulile neamului lor nomad, iar autoritățile nu le impuneau apatrizilor legile locului prin care colindau. Așa îi încolți în minte lui Gheorghe Dinvale să
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]