1,600 matches
-
om fără simțire. Din închegări de cosmice sclipiri, puzderie de raze de lumină călăuzeau divine dăruiri când sufletul s-a contopit cu tină— acea fărâmă de argilă sfântă, însuflețită cu dorinți de nemurire, speranță-ascunsă în inima ce cântă zburând spre neființă cu iubire. De-a bate gerul pustiirii să piară darul de iubire? Degeaba! E-mpotriva firii! Nicicând n-a fi un om fără simțire! Referință Bibliografică: DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369610_a_370939]
-
în cioburi de sticlă fetele hidoase? Mă strigi cu mii de voci și chemarea ta îmi sparge timpanele însetate de glasul tău strident, dar cât de necesar... Mă chemi la tine cu toată puterea, tipi, te zbați, te topești în neființă, Delirul tău mă amețește De ce nu pot să te ajut? Colivia ta e închisă cu lacăte negre, ruginițe, Si eu nu mai sunt în stare să le deschid.... Ce mult te vreau înapoi, ce dor îmi e de tine! Rupe
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
să caut Ce n-am găsit vreodată și nici n-am să găsesc. Te-oi desluși slugarnic din sunetul de flaut, Din geamătul furtunii pe care îl iubesc ! Te voi găsi curată și dureros de-aproape, Târzie și sătulă de neființă grea , Te-oi recunoaște însă pământul e la pleoape Căci fericită-a fost nechibzuința mea!... Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: I R E V O C A B I L / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul
I R E V O C A B I L de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369752_a_371081]
-
atâta de frumoase! Curcubeu de raze țesute printre ani ... Și ele stau să plece, Tocmai acum când și-au desăvârșit frumusețea. M-am trezit într-o dimineață și copacul era pe jumătate gol, iar partea colorată plângea, plângea de teama neființei. Fugar printre umbre am fost o viață și-am adunat muguri, i-am crescut și ei au devenit frunze, frunze crude, necoapte în vară. În goana după iluzii frunzele mele s-au copt, au primit culoarea purpurei și strălucirea lor
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
roagă copiii să nu-i lase singuri. E totul un țipăt, un țipăt al disperării, o teamă de a trece într-un alt timp, într-un alt paradis, cu totul și cu totul necunoscut. E un țipăt din teama de neființă, din teama de necunoscut, E totul un țipăt. CRENGI Printre crengi străbate o furnică, făptură mică ... și mult prea multe crengi; crengi drepte, încâlcite, arcuite, din ce în ce mai dese, mai răzvrătite, mai nemulțumite, că ea, o furnică, o ființă-atât de mică
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
mereu ne-am rătăcit Nu ne-am oprit din drum. Trebuia să existe undeva o oază, Un loc de odihnă și înnoptare Al celor însingurați și neliniștiți, Al nesfrâșitelor caravane, Al turmelor de vise neîmplinite Care se reîntorc în noaptea neființei Printre dune de nisip și cranii albite, Spre văile întunecate ale plângerii. La fiecare tresărire a vântului Sufletele noastre, făclii aprinse, Au fluturat precum pânzele Unei corabii lovite de furtună. Am fost atât de triști și neliniștiți Nu fiindcă se
PIATRA FILOZOFALĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362582_a_363911]
-
meu și drag părinte. Și nici icoana, nu-i de dat! Eu le-am primit de la străbuni, Mi-a spus la ultima-i suflare. Și îți doresc să ai fii buni Și fără gând de înstrăinare. Când vei pleca în neființă, Să păstrezi sacru legământ, Să le spui ultimă dorință: Glia și sfinții nu se vând! Așa, din ceruri și mormânt, Vedea-vom doar copii râzând, Stăpâni pe ei și pe pământ, Cânta-vor, spre altar mergând: Icoana și pământul nu
POEME DE CRĂCIUN de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370126_a_371455]
-
Articolele Autorului Se spune că în momentul morții corpul uman pierde instantaneu douăzeci și unu de grame din propria-i greutate. Unii susțin sus și tare că această cantitate aproape neglijabilă reprezintă greutatea sufletului care, în momentul trecerii trupului de carne în neființă, se desparte de acesta și se contopește cu Lumina Ființei Unice în Astralul atemporal. Hmm... Poate părea incredibil... Oare toate bucuriile, toate necazurile, toate sentimentele omenești înmagazinate de-a lungul vieții în hard-discul denumit SUFLET, toate iubirile și urile din
21 GRAME de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353390_a_354719]
-
în țară, părinții, sora, fratele... prietenii, colegii... Părinții au murit, tata în 2000, mama în 2007 și din păcate nu am fost lângă ei în ultimele clipe... Această rană din suflet am să o duc cu mine până la trecerea în neființă. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Iulian POPA: Nu știu dacă noțiunea de „exilat” se poate atribui și acelora ca mine, care am plecat „de bună voie și nesilit de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
copii dar tot ei,copii au fost cei care mi-au dat putere pentru a continua!...și am trăit ani buni bucurandu-ma de copii mei.Dar cum în viață,fericirea are un preț.....primul născut,Ionică a trecut în neființă zdrobindu-mi inima și fericirea.De atunci m-am retras în singurătatea acestui bătrân conac și păstrez legătură cu fetele mele doar prin scrisoari! Pufăie din pipa și constată că s-a stins și cum nu mai dorea să fumeze
STAND DE VORBĂ CU TĂCEREA.... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352773_a_354102]
-
a lui Lucian Blaga - ,,bate ceasul mai presus de vremi” - revelă adevărul: imposibila înțelegere a acestui creator predestinat, a înălțimii și nemuririi lui, cât și micimea miticilor în raport cu moștenirea eminesciană uriașă. Caragiale semnalase genialitatea Poetului imediat după trecerea lui în neființă: ,,om cu o superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atâta putere de gândire.” Crucuficarea sa - căci despre asta e vorba, nu despre așa zise ,,redefiniri” - cuprinde mai multe etape: cea de dinainte de 1945, cea bolșevizată, când culturnicii
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
Pentru a răsplăti meritul femeii este suficientă doar o zi?” Noi, bărbații, trebuie să ne venerăm prin respect mamele, prin tandrețe și iubire soțiile, prin dragoste și grijă părintească fiicele, prin veșnice aduceri aminte bunicile în viață sau trecute în neființă. Am făcut totul pentru a eterniza femeia? Niciodată nu-i prea târziu să ne manifestăm sentimentele curate față de bunici, mame, soții, fiice, colege. Acum, la zi omagială, gândesc că această zi ar trebui să se repete de 365 de ori
8 MARTIE ZIUA FEMEII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354298_a_355627]
-
melanjului” credințelor, o “topitorie” a crezământului și vieții spirituale deranjantă și absurdă - dacă o raportăm la fermitatea univocității creștine, exprimată prin trinitatea biblică și încărcată de o substanțiere spirituală care răspunde oricăror îndoieli și aspirații ale omului, inclusiv cea de după neființă. Simbolistica miturilor era atât de stufoasă că și lor le era greu să purceadă la o ierarhizare a divinităților, animalele cam toate pe care le cunoșteau și le creșteau pe lângă casă, calul, capra, oaia își aveau virtuțile lor adorante, precum
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
demult iertată prea mult aplecate Moare-ngenuncheată umil, în neștire. Împletește viața astăzi lin se scurge Crucea-și face crucea semnului decurge, Pe icoana mamă astăzi cine-o plânge... Cine s-o mângâie viețile-s nătânge. Adun firimituri resturi de ce sunt Neființa-mi dragă vie e un punct De mă ține-n viață veșnic și supusă Suferința-n timp e doar predispusă... Să își dea și moartea duhu-n așternut Liniște nu am de când m-ai văzut Înșir pe un fir ghemuri laolaltă
ASTĂZI NICI MĂCAR... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354412_a_355741]
-
descopăr o altă lume care să-mi deschidă toate cele 100 de uși cine puteai fi tu? cea care îmbrățișai focul fără să te ardă Unde ești Nichita? unde ești Nichita? cel care împărțeai speranțele și iluziile celor trecuți în neființă purtai în cuvinte forța care adâncea moartea îmbrățișând lumina Început de primăvară fluturi sărutări de flori dâră de iubire pași purtați spre maluri cu sălcii pletoase cascade de lumini peste crengile copacilor înfloriți peste noapte început de primăvară Înțeleg înțeleg
POEZII DE CLAUDIU ŞIMONATI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354533_a_355862]
-
s-au împăcat, iar aura lor le-a condus suvenirul în legendă, au administrat acuzări asertorice de la bara unui tribunal inchizitorial, într-un proces care s-a terminat odată cu aceste scrisori publicate acum, la 100 de ani de la trecerea în neființă a celor doi. Gh. Bogdan Duică a făcut un chestionar pentru cursul său universitar la Cuj întrebând mai mulți cunoscuți despre persoana Veronicăi Micle. Iată ce a răspuns poeta Matilda Cugler-Poni la 22 noiembrie 1922: „Am cunoscut-o și-mi
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
nația română a fost manipulată de așa manieră încât era unanim încredințată că tarele epocii anterioare vor rămâne închise definitiv într-o raclă de muzeu oarecare ca schelet reprezentativ al unei istorii de mult trecute în spațiul deloc sacru al neființei sale. Că nu a fost să fie așa, o constatăm fiecare dintre noi în parte în actualitatea ce ne este dată a o parcurge împreună. Raiul parfumat de import, la care visa întreaga nație română în prag de sfârșit de
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
comedie adevărată pe termen scurt și nu există actori mari care dispar. Jocul actorului Nae Lăzărescu are condiția veritabilului comediei de vârsta comediei. Azi, la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” scena e cernită! Actorii sunt triști! Râsul a plecat cu neființa omului care va pleca inert din lume, începând contopirea cu atomii pământului. Râsul a plecat într-o pauză scurtă, dintre două acte: lumea și eternitatea! Dar se va întoarce! Infinite regrete acum, imensă tristețe apasă pe Teatrul „Constantin Tănase”, și
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
lui Lazăr Novak se desfășoară fără fixism ancadramental în stilul bănățean, fiind de fapt o panoramare melodică a toată România folclorică, pentru că în cântecele sale, cântărețul re-creează existența practică și idealul, materialul divizibil, infinitul spiritual, omul și natura, viața și neființa românilor din toate zonele etnofolclorice românești, lărgite până în Banatul sârbesc. De aceea, la Iablanca și în toate satele cu populație de origine românească din jur, cântecul românesc este în casa lui. Spre cunoașterea mai îndeaproape a artistului Lazăr Novak, ginerele
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
actorul! Avea numai cincizeci și doi de ani! Cât de multe mai avea de dăruit, dacă timpul i-ar fi mai dat ani! N-a voit însă să-i mai dea nici clipe. Trista criptă de la Bellu i-a primit neființa, iar eternitatea i-a absorbit, lacomă, spiritul! A fost și va fi pe vecie o coloană granitică a teatrului și cinema-ului românesc. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Amza Pellea. Optimismul, ca doctorie / Aurel V. Zgheran
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
Corului „Madrigal” și dirijor al lui, îndelungat și mirabil timp plin de succese și glorie, i-a fost predată de către însuși maestrul Marin Constantin, la concertul de adio, dirijorului Voicu Popescu. În ianuarie 2011, maestrul Marin Constantin a trecut în neființă. Celebrul dirijor Ion Marin a devenit directorul de onoare al ansamblului. Așadar, un an memorial și omagial, „Marin Constantin”, anul 2015. Este cel în care nu doar melomanii români sau ai lumii, ci România însăși, ca națiune cu temelie spirituală
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ODĂ ORTACILOR TRECUȚI ÎN NEFIINȚĂ ÎN MINELE DE CĂRBUNE DIN VALEA JIULUI Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului În valea dintre Jiuri Durere mare este Când jos în mină iarăși Pe moarte se muncește. Bărbați sculptați
ODĂ ORTACILOR TRECUŢI ÎN NEFIINŢĂ ÎN MINELE DE CĂRBUNE DIN VALEA JIULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352576_a_353905]
-
La fel ca ceilalți - Sunt doar un simplu om; Nu mi-s mizer, Nu mi-e rușine - Dar sunt ecuativ binom. Vacs, prieteni ! Vacs, vă spun ! Drumul e fără ieșire Și fără de acord nebun ... Referință Bibliografică: ODĂ ORTACILOR TRECUȚI ÎN NEFIINȚĂ ÎN MINELE DE CĂRBUNE DIN VALEA JIULUI / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ODĂ ORTACILOR TRECUŢI ÎN NEFIINŢĂ ÎN MINELE DE CĂRBUNE DIN VALEA JIULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352576_a_353905]
-
Limitele armoniei n-au fost descoperite până azi, dar s-a ajuns la o certitudine absolută și anume aceea că singura localizare posibilă a armoniei este armonia însăși, pură dar divizibilă. În piatră nu este armonie, nici în neiubire, în neființă, în neant... nu poate fi!... Armonia e în viață și libertate, în vis și lumină, în sunet și iubire! Toate acestea sunt corp și duh cel mai departe de relativitate și cel mai aproape de sâmburele universului, muzica. În muzică e
LUMINIŢA DOBRESCU. SUCCES FĂRĂ SUBSTRATURI ŞI VERSIUNI DE FABULAŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353614_a_354943]
-
cu roți de ceară Ca fantoma unui tren Într-o părăsită gară, Ca-ntr-un cerc închis, peren... Trece ca o garnizoană De năluci la pas de front, Ca o neagură de geană Sub al morții orizont... Trece lent în neființă Lumea toată... Și eu trec... Ușurare-i sau sentință: Să exiști după ce plec...?! Nu ți-am cerut Nu ți-am cerut și nu îți cer Să mi te-arăți măcar cum treci, Ci să mă faci cumva să sper, Să
GRUPAJ LIRIC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353657_a_354986]