2,316 matches
-
doilea rând, actul respectiv face parte totodată din sistemul vieții personale. El are o mulțime de consecințe funcționale pentru aceasta, fie pozitive, fie negative. Pozitive: contribuția respectivei persoane fiind recunoscută, organizația o va recompensa prin stimă, apreciere, recompensă economică, promovare. Negative: rezistența la schimbare fiind mare, ea se poate manifesta prin penalizări de tot felul împotriva celui care vrea să o promoveze. Este clar că respectivul comportament se înscrie ca element în ambele sisteme. Problema este însă care dintre acestea este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care sistemele le percep a fi nemanipulabile la nivelul lor- fie că acestea depind integral de nivelurile ierarhice superioare, fie că derivă dintr-o serie de parametri structurali dați ce nu pot fi modificați - sau sufocarea sistemului cu informații feedback negative (atitudine criticistă) sunt de natură să genereze reacții de respingere. Atitudine utopică. Adesea, sistemele sociale acuză sociologul că furnizează soluții nepractice, utopice. Uneori, așa cum am văzut mai înainte, această acuzație își are originea în faptul că sociologul este orientat spre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Terapeutul îi sugerează să-și înlocuiască gradual gândurile eronate urmărind să se liniștească în timpul expunerii („Nu este nici un pericol, nimic grav nu se va întâmpla dacă fac lucrul acela”) cu ajutorul unor gânduri mai reliste („Există poate un risc ca ceva negativ să se întâmple, dar riscul este mic; trebuie să învăț să tolerez acest lucru”). Sedințele 9, 10 și 11: rezolvarea problemelor La fel ca și expunerea la neliniști, antrenamentul pentru rezolvarea problemelor este utilizat în numeroase protocoale de tratament a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ale valorilor mecanismelor psihologice ale tulburării de anxietate generalizată. Intervențiile realizate și exercițiile au ajutat-o, deci, să-și diminueze nivelul de intoleranță la incertitudine, atitudinea sa negativă față de probleme, frecvența apelării la strategiile de evitare cognitivă și credințele sale negative care, conform ipotezelor clinice ale terapeutului, contribuiau la menținerea neliniștilor sale excesive. Exceptând inventarul insomniei, rezultatele lui Marie se situează sub nivelul unui scor criteriu, ceea ce arată faptul că schimbările observate sunt semnificative din punct de vedere clinic. Rezultatele controlului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In sfârșit, aceste gânduri induc emoții și comportamente corespunzătoare. O tulburare a prelucrării informației Depresia este astfel văzută ca o tulburare a prelucrării informației în cadrul căreia prezența schemelor negative rigide și excesive sfârșesc prin a genera concluzii - gânduri -exagerat de negative, însoțite de corolarul lor emoțional și comportamental de descurajare, care consolidează schema depresivă. Descrierea terapiei Caracteristicile terapiei Terapia care rezultă din această analiză este structurată atât în ceea ce privește ședințele cât și tehnicile sale. Se recomandă, astfel, o schemă a ședinței care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cheltuieli alimentare, furturi, automutilări...) deteriorează, de asemenea, stima de sine deja diminuată. Figura 1. Teoria menținerii bulimiei după Fairburn Percepție de sine Perfecționism negativă clinic Insatisfacție corporală Influență socială Control alimentar excesiv Crize de bulimie Stresori Emoții Satisfacție emoțională psihosociali negative tranzitorie Comportamente compensatoare Terapiile validate empiric Conform abordărilor terapeutice validate empiric, crizele de bulimie sunt privite ca fiind, în unele cazuri, consecința unor comportamente alimentare restrictive, uneori a unor probleme interpersonale, uneori a unor emoții negative. Terapia cognitiv-comportamentală clasică intervine
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tare atunci când trece prin momente dureroase, pentru a găsi forța de a continua. Analizarea lui „pentru” și a lui „contra” determină participantul să reflecteze la avantajele și dezavantajele pe care le are tolerând suferința resimțită. Devine astfel posibilă recontextualizarea evenimentului negativ căruia i se atribuie o dimensiune temporală, deci un sfârșit. Doamna B. întâmpină dificultăți în a aplica această strategie atunci când trăiește emoții dureroase; în schimb, utilizarea acesteia în intervalul dintre crize o încurajează în dorința sa de a aplica celelalte
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
În sfera metodologiei, rapid asimilată. Probabil că metodologia a fost elementul central al relansării sociologiei românești, conferindu-i și o caracteristică pronunțat empiristă. Empirismul a fost un mijloc de protecție, evitându-se generalizări și explicații expuse reacțiilor ideologice și politice negative ale regimului, dar a reprezentat și un instrument important al reformei sociale. Sociologia românească s-a fundat, În consecință, pe paradigma universală a sociologiei, mai ales cum fusese ea dezvoltată În Occident. Această teorie poate fi ușor verificată chiar printr-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
formalizării în moda barocului, kitsch-ul începe și se termină cu o pervertire a dorinței de reconstrucție a trecutului. Ca un diapazon fals, kitsch-ul pornește mereu pe picior greșit. Rezultat al unui decupaj istoric forțat, kitsch-ul confirmă „în negativ” imposibilitatea rupturii totale a omului de memoria comunității sale. Kitsch-ul păstrează contactul cu tradiția tot atât cât gustul apei de izvor se păstrează într-o sticlă de plastic industrial. Kitsch-ul seamănă cu un transplant de organe plătit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Joc de cuvinte intraductibil, bazat pe cuvântul aimant, „afectuos” și omonimul lui care înseamnă „magnet” (n.t.). Primul care a înțeles cu adevărat ce ascund simplele încrucișări ale picioarelor și care a dat de înțeles că ele nu sunt toate negative (ba dimpotrivă!) este Gregory Bateson. Vezi: Gregory Bateson, Pour une écologie de l’esprit, Paris, Le Seuil, 1977, 2 vol. Vezi: Henri Wallon, Les origines du caractère chez l’enfant, Paris, P.U.F., 1934, 412 p. Desenul mormolocului prin
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Verleugnung (refuz), dar mai puternic, Verwerfung, semnificând „respingere” și tradus de Lacan prin forclusion (forcludere). Mecanismele desemnate prin termenii Verwerfung (respingere, forcludere), Verleugnung (refuz sau tăgăduire), Verneinung (denegare) sunt grupate de Green (1990) sub denumirea de „apărări primare constituind categoria negativului”, posibile surse de derealizare, de depersonalizare. Lacan (1957/1966) va porni de la cazul clinic expus de Freud în „Omul cu lupi” (1918/1979), pentru a dezvolta, sub denumirea de forcludere, mecanismul de apărare originar al psihozei, veritabil „bastion de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
concretizat în funcțiile manageriale de previziune, coordonare, organizare și antrenare are ca suport exercitarea continuă a funcției de control-evaluare, funcție realizată de auditul intern, care constă în esență în compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea cauzelor care determină abaterile pozitive sau negative constatate și luarea măsurilor corective sau preventive necesare. Exercitarea funcției de control-evaluare <footnote www.mfinante.ro, Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice. footnote> nu mai este privită ca o prerogativă exclusivă a unor persoane/structuri specializate de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
parcurgerea lucrărilor relevante și după repetate întâlniri cu profesorii și cu alți angajați ai liceului, am decis să folosim o abordare calitativă a studiului (Greene, 1994), care putea pune în lumină atât efectele unice și profund pozitive, cât și cele negative ale participării la programul educațional de reabilitare. În orice caz, ne-am propus să introducem în studiu date demografice privind nivelul actual de realizare în viață, precum și câteva teste obiective privind și trăsăturile de personalitate valorile . Ținând seama de afirmația
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fraze au fost pozitive; sau a fost, dimpotrivă, etichetată ca „negativă” dacă mai mult de trei sferturi din fraze au fost negative ori „ambivalentă” atunci când frazele pozitive și negative apăreau în proporții aproximativ egale. Selecția acestor criterii pentru definirea pozitivului, negativului sau ambivalentului este arbitrară, cum sunt, de altfel, multe alte decizii de-a lungul procesului de cercetare. Deși nu au existat diferențe esențiale între grupe în evaluarea negativă, absolvenții claselor normale au fost ceva mai marcat pozitivi (53% și 67
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
sfârșitul luptelor, povestindu-mi o zi de iarnă, pădurea amuțită sub nămeți, o casă pe care o descopereai după ce traversai un lac înghețat. Tu... Mă ridicasem, observând că nisipul începea să se coloreze de la prima licărire a zorilor. Noaptea, mereu negativul ăsta care mă adăpostea, avea să evolueze spre gama de nuanțe azurii și însorite ale unei zile balneare, avea să se umple de trupuri bronzate, de strigăte, avea să se imprime într-un clișeu fotografic al unei vacanțe frumoase. Mă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
joacă un rol ce o îndepărtează de esențial și de adevăr. Îngrijirile estetice și machiajul mai simbolizează atitudinea seducătoare, nevoia de a plăcea și interesul pentru aparențe. Esteticiana este agentul transformării, în sensul pozitiv al înfrumusețării interioare, sau în cel negativ de atașament față de aparențe. A binecuvânta, binecuvântare Binecuvântarea, în vis, ca și în realitate, se referă șa traseul enegiei spirituale de sus în jos. Este semnul aprobării sacre și îl liniștește pe subiect asupra valorii deciziilor și acțiunilor sale. Leagăn
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
motiv, este culoarea funerară în Occident. Însă nu este simbolul durerii ori al tristeții, ci al necunoscutului și al non-manifestării. Obscuritatea pe care o generează îl înrudește cu forțele nocturne și oculte (opunem, de altfel, magia albă, pozitivă, magiei neagre, negative). Reprezintă munca latentă a visului, oprirea activităților pe timpul nopții, odihna trupului și trezirea spiritului. Gestionează domeniul imaginarului și al fantasmelor. Nu este conștiință, ci inconștient. Din acest motiv, în numeroase culturi, sufletul are această culoare la ieșirea din corp. Negrul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un sens, chiar dacă el ne este necunoscut: hăndrălău, hociorobos, a se panchioni, a se canoni etc. Bine ar fi să alegem cuvintele cele mai puternice, dar să ținem cont și de contextul în care le folosim, de eventualele conotații - ironice, negative etc. -, care se potrivesc sau nu intențiilor noastre discursive. Atunci când elaborăm un text, ne lăsăm duși de valul plăcut al inspirației. Se întâmplă uneori să ezităm în dreptul unui cuvânt - fie pentru a evita o asonanță neplăcută, fie negăsind cuvântul cel
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
realizabilului, ci actualului, „prezentificării” de acum. Virtualizarea, ca procesualitate, înseamnă o mișcare inversă actualizării, de mutare a unui lucru sau a unei activități în sfera posibilului, a evoluțiilor și capriciilor ulterioare, a indeterminării spațiale și temporale. Ea nu are nimic negativ în sine, ci ține de acea putere a omului de a se proiecta, de a ieși de sub constrângerile imediatului, ale datului și ale prezentului. „Virtualizarea - subliniază Pierre Levy (1995, p. 17) - este unul dintre cei mai importanți vectori ai creării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
I. Caragiale) - „uciderea sufletului” ca față a disperării. Cealaltă este axa burlescă: bagatelizate, aceleași impulsuri se prezintă într-o poză comică, țipătoare, de scamatorie de bâlci, pe măsura universalei deriziuni ce domnește asupra „grămezii”. B. este un cinic, el susține negativul cu o stăruință în care se ghicește, nostalgic, reversul lui. Despuiată de măștile cvasifantastice care o ascund, de gesticulația absurdă ori simbolică, drama povestită e una a singurătății și a dragostei. Ramses Ferdinand Sinidis (alter ego al scriitorului) este străpuns
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
mi este permis sau interzis. A fi vinovat Înseamnă a te opune Binelui, Adevărului și Frumosului. A fi și a face ceva contrar legilor morale. Ceea ce faci contrar legilor morale este rușinos, degradant, periculos și inuman. Aceste acțiuni apar ca negative, ca antimorale, abia după săvârșirea lor. Vinovăția este consecința actelor imorale sau amorale. Dar nu numai actul este, prin consecința lui, imoral. Imorală poate fi și este și intenția sau gândul care pregătește actul. Imoral poate fi și sfatul sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care este considerat și acceptat ca fel de a fi În cetate. Diferența dintre persoana normală și nebun este dată de semnificațiile axiologice morale și de natura psihologică a acestora. Așa cum am mai arătat și cu alte ocazii, nebunia este negativul axiologic al normalului; un mod de „a-fi-alt-fel”. De aici diferențele, refuzul reciproc și conflictul dintre normalitate și nebunie. În cazul analizei imagologice a nebuniei morale, se discută două aspecte: cum se vede Nebunul pe sine și cum este văzut de către
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
al ființei umane, o obligă să reflecteze asupra ei Însăși și, concomitent, asupra marilor probleme ale vieții. În felul acesta, nebunia culturală ni se Înfățișează ca o conștiință morală pe dos, o conștiință răscolită, În care eu văd și descopăr negativul uman, sau efectele răului asupra persoanei umane. Prin dramatismul ei, nebunia atrage atenția asupra abaterilor de la legea morală și, În mod paradoxal Întoarce lumea la ordinea spiritului, la valorile morale. Vom Încerca să explicăm acestuia. Nebunia nu poate fi negată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nu urmărește pedeapsa ci purificarea, Întrucât Îmi va arăta ceea ce eu nu am putut vedea, nu am putut Înțelege și, din acest motiv, nu am putut nici evita. Judecata de apoi va anula, În felul acesta, prin actul de purificare, negativul persoanei mele, redându-i sufletului valoarea morală. Judecata de apoi este un act de restaurare, de terapeutică morală prin purificare. Acest mit elaborat din inconștientul colectiv este sinteza simbolică a unei duble conștiințe despre sine: pe de o parte, aceea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Ellickson, P.L.; Bell, P.M.; McGuigan, K. (1993), „Preventing adolescent drug use: Long term results of a junior high program”, în American Journal of Public Health, vol. 83. Emrick, C.D. (1975), „A review of psychologically oriented treatment of alcoholism. II. The negative effectiveness of treatment versus no treatment”, în Journal on Studies on Alcohol. Eysenck, H.J. (1960), Behavior Therapy and the Neurosis, Pergamon, Londra. Eysenck, H.J. (1964), Experiments in Behavior Therapy, Macmillan, New York. Fairweather, Ian C.M.; McDonald, James I.H. (1984), The Quest
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]