KorAP: Find »[drukola/base=negricios & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...33 >

808 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

ușor în lan în momentul premergător apariției paniculelor când, burduful este de culoare galbenă-verzuie și se deschide mai târziu decât la plantele sănătoase. Paniculele bolnave sunt drepte, cu ramificații puțin răsfrânte și cu spiculețele distruse, transformate într-o pulbere brună negricioasă de spori. Glumele pot fi total sau parțial distruse, în acest ultim caz, partea lor superioară persistă și formează deasupra masei de spori un înveliș fragil, ce se rupe și sporii sunt împrăștiați de vânt (fig. 23). În funcție de modul de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tari și la lovire au un sunet metalic datorită acumulărilor de amidon din țesuturi (fig. 47). Aceste simptome apar datorită faptului că baza tulpinilor este atacată și amidonul din frunze nu coboară la tuberculi. Baza tulpinii are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea vaselor. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acesteia. Coaja

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
exagerate și neuniforme a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste excrescențe, la început cât bobul de mazăre, sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune negricioase. Spre toamnă, foștii tuberculi se dezorganizează iar excrescențele încep să se rupă în porțiuni mai mici. Pe tulpini și frunze, excrescențele au culoare verde, apoi brun neagră. Tulpinile subterane pe care apar excrescențe, nu mai formează tuberculi și după căderea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
un puf negru. Pe tulpini, inițial apar pete negre ce prin unire dau naștere la dungi brune-negre de-a lungul tulpinii. Pălăriile infectate și frunzulițele de pe marginea lor, au la început pete de decolorare, apoi brune, iar în final brune negricioase, adâncite în țesuturi. Ciuperca A. helianthi produce pete mai mari și mai alungite. Transmitere răspândire. Transmiterea agenților patogeni de la un an la altul, este asigurată de miceliul ce trăiește pe resturile vegetale sau de spori. Pe organele infectate primăvara apar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
primele frunze atacate apar pete cu aspect umed, scufundate, brune, ce pot produce pieirea plantulelor. Pe frunze aparute mai târziu se formează pete mici, de 1-2 mm, unghiulare, cu aspect umed, transparente, ce evoluează în pete galbene apoi brune, brune negricioase (fig. 76). Din țesuturile atacate pe vreme umedă apare un lichid (exudat) bacterian albicios, ce se poate usca sub formă de peliculă lucioasă brună sau cenușie. În cazul unui atac grav, frunzele rămân sfâșiate sau se usucă înainte de vreme. Pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Țesuturile din centrul petelor devin cenușii, cu puncte mici brune-negricioase, dar înconjurate de un inel brun. În funcție de rezistența soiului, pe frunze vom întâlni un număr mai mare sau mai mic de pete, cu mai mult sau mai puține puncte brune negricioase, reprezentate de fructificațiile ciupercii (fig. 105 a). Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației de la o plantă la alta, de la un etaj de frunze la altul, prin intermediul sporilor purtați de curenții de aer, picăturile de ploaie sau apa de irigație

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de când sunt verzi dar, abia pe fructele coapte apar simptome caracteristice, pete mici, circulare, mai închise la culoare, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. Pe suprafața petelor de 0,5-1,2 cm, apar zonalități concentrice, iar sub coajă se ridică puncte negricioase (fig. 106-a și 105-e). După crăparea cojii, apare o masă de spori roz-portocalie, iar ciuperca pătrunde mai adânc în pulpă. Ciuperca atacă și frunzele, pe care produce puncte negre, înconjurate de zone galbene și rădăcinile pe care produce zone

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în România a pătruns în 1971 în județele Dolj și Ilfov. Simptome. Boala se observă în special pe frunze și fructe. Frunzele atacate au pete circulare de 1-2 mm, de culoare gălbuie, cu aspect umed care evoluează spre zone brune negricioase, în dreptul cărora limbul frunzei este subțiat și rămân înconjurate de o zonă verde-gălbuie. Aceleași pete brune-negricioase le întâlnim și pe tulpini, însă aici au formă alungită. Fructele prezintă pete de arsură negre, superficiale, ușor bombate, bine delimitate. Bacteria, transmiterea, răspândirea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe (fig. 129). Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune negricioase de la alte ciuperci saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Transmitere-răspândire.Transmiterea patogenului de la un an la altul este asigurată pe două căi: prin sporii de rezistență ce rămân în resturile vegetale și prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1855 în Germania, este astăzi răspândită în multe țări din Europa între care și România, unde produce pagube mari, atunci când se manifestă pe rădăcini. Simptome. În partea a doua a vegetației, pe frunzele morcovului apar pete mici, brune, apoi brune negricioase, în jurul cărora se observă un inel galben. Petele sunt situate la început pe marginea frunzei, apoi întreaga frunză se zbârcește, se înnegrește și se usucă (fig. 136-b și fig. 137). Petele de pe cozile frunzelor sunt tot negre, dar de formă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
unei evoluții rapide a bolii, lanurile iau aspectul de arsuri, care pot fi confundate cu uscările produse de îngheț sau de tratamente cu substanțe în concentrații mari. La plantele semincere, se observă o veștejire a tulpinilor însoțită de o descompunere negricioasă a rădăcinilor. Pe rădăcini, atacul are loc numai dacă acestea prezintă răni. Zonele atacate devin negre, tari și ușor cufundate. Transmitere-răspândire. Ciuperca produce infecții numai dacă temperatura este peste 12șC cu optim de 20 28șC. În timpul vegetației se răspândește prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
nu se îndoaie sub formă de cârjă ca la atacul de foc bacterian (Erwinia amylovora). Fructele sunt atacate din momentul legării și până la maturitate; pe fructele tinere, care au și cel mai mult de suferit de pe urma acestei boli, apar pete negricioase cu aspect umed și picături de lichid bacterian. Fructele se zbârcesc, se înnegresc, cad jos în luna mai sau, rămân mici și atârnă de ramuri chiar și în timpul iernii. Transmitere-răspândire. Factorii climatici care favorizează evoluția bolii sunt, umiditatea și temperatura

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii, ramurile și fructele de păr, în diferite stadii de vegetație. Pe frunze atacul este asemănător cu cel întâlnit la meri. Pe ambele fețe ale frunzei, în special pe partea inferioară, apar pete verzui măslinii, uneori negricioase, de formă circulară și dimensiuni ce variază între 0,5-10 mm; frunzele se deformează, se usucă și cad prematur. Atacul pe lăstarii tineri este asemănător cu cel ce se manifestă pe frunze, iar pe ramuri poate lua un caracter grav

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sub forma unor pete ușor adâncite în dreptul cărora scoarța este brunificată. Deseori, asemenea pete pot fi observate la unghiul de ramificare al ramurilor de schelet. În faze mai avansate rana se întinde, iar scoarța din dreptul acesteia capătă o colorație negricioasă, crapă și se vede lemnul. Marginile scoarței ce delimitează rănile, se îngroașă foarte mult luând un aspect ca și cum rana s-ar adânci; în realitate, ciuperca nu atacă la lemnul în profunzime. Foarte periculoase sunt foarmele de atac pe pomii tineri

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are mai mică importanță; pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul cărora scoarța este distrusă. La suprafața țesuturilor parazitate se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
formează bacterii. În urma unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde ale scoarței și uneori ale lemnului, în care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pete se observă un inel mai întunecat, de culoare brună sau violace. Petele pot să se unească și în acest caz frunzele prezintă pete mari, brune, ce ating 10-15 milimetri în diametru. În centrul petelor se observă punctișoare mici brune negricioase, fructificațiile cu spori ale ciupercii. Uneori, țesuturile parazitate se brunifică, devin sfărămicioase și cad, iar frunzele apar ciuruite, apoi cad înainte de vreme (fig. 184). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu de rezistență, care va genera fructificații de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se ajunge la scăderea încărcăturii de ochi pe butuc. Spre sfârșitul primăverii și vara, simptomele devin din ce în ce mai evidente putând fi remarcate sub forma unor cruste brune de dimensiuni variabile, izolate sau unite; se mai pot observa pete brun întunecate, uneori negricioase, în dreptul cărora scoarța crapă, când acestea au dimensiuni relativ mari (aspectul cel mai frecvent) și sub formă de crăpături longitudinale, cu marginile de culoare brun întunecată. În cursul verii, la unii lăstari, baza se îngroașă anormal și se produce o

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
toată lungimea coardelor. Pe fructificațiile cu spori ale ciupercii. Albirea se datorește pătrunderii aerului în spațiile dintre celulele scoarței afectate, ce prezintă un început de descompunere. Frunzele pot fi atacate la nivelul cozilor sau al nervurilor principale și prezintă răni negricioase, asemănătoare celor de pe lăstari, sunt mai mici, de culoare verde-gălbuie sau decolorate, cu pete circulare sau neregulate de la 23 mm până la 1 cm în diametru, brun-negricioase în centru. Frunzele atacate se răsucesc de-a lungul nervurilor iar petele brune pot

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se observă că acesta se dezvoltă puțin profund și paralel cu suprafața solului. Adesea, la nivelul superior al portaltoiului poate fi observat un al doilea etaj de rădăcini, care la un moment dat se brunifică și capătă o culoare cenușie negricioasă datorită atacului. După îndepărtarea scoarței se observă o zonă brună care pătrunde în portaltoi. În secțiune transversală, prin zona necrozată se observă că ea se dezvoltă de la nivelul scoarței spre centru (I. Măluță, 1991). Transmitere-răspândire. Ciuperca trăiește în sol și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
declin încei care se accentuează de la an la an, creșterile vegetative sunt tot mai reduse în fiecare primăvară, astfel că în 34 ani aceștia se usucă în întregime. Pe lemnul butucilor uscați, printre crăpăturile scoarței apar strome, câte 2-3 alăturate, negricioase la exterior și albicioase în interior. În strome se formează 10-15 fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți (C. Sandu-Ville, 1971). În timpul vegetației se formează pe corzi și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți (C. Sandu-Ville, 1971). În timpul vegetației se formează pe corzi și lemnul multianual, fructificații ce sunt parțial scufundate în substrat, globuloase, brun negricioase, înconjurate de o stromă groasă. În interior prezintă numeroși spori care, la maturitate sunt eliminați într-o masă vâscoasă, de culoare alb gălbuie. Transmitere-răspândire. Principalele infecții se realizează primăvara și toamna prin intermediul sporilor din fructificațiile de rezistență, vara prin spori

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
boului Septoria callistephi. Septorioza crizantemelor S. chrysanthemella (fig. 198). Pătarea (septorioza) frunzelor de ciclamen S. cyclaminis. Septorioza nemțișorului S. delphinella. Septorioza gladiolei Septoria gladioli. Pătarea brună (septorioza) la garoafe S. dianthi. Această ciupercă poate produce pete mici, ruginii, apoi brun negricioase, pe tuberobulbi ducând la uscarea și mumifierea lor. Ciuperca se poate transmite și prin tuberobulbii parțial atacați. Prevenire și combatere. În vederea prevenirii atacului ciupercilor din genul Septoria, se recomandă respectarea măsurilor de igienă culturală, aplicarea unui asolament, folosirea de semințe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
putregaiul umed. Simptomele tulpinale apar mai târziu sub formă de răni în zona nodurilor, zonă ce se înnegrește și se extinde spre butonii florali. Pe frunzele de mușcată bacteria produce pete de 5-10 mm, cu aspect umed și culoare brună negricioasă. În atmosferă uscată, țesuturile atacate se brunifică, în timp ce în atmosferă umedă, apare putregaiul umed. Când boala se extinde, pe pedunculi și tulpini apar pete brune, iar butonii florali nu se mai deschid. Pe frunzele de gerbera, atacul se observă sub

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brunifică, în timp ce în atmosferă umedă, apare putregaiul umed. Când boala se extinde, pe pedunculi și tulpini apar pete brune, iar butonii florali nu se mai deschid. Pe frunzele de gerbera, atacul se observă sub formă de pete umede circulare, brune negricioase. La un atac puternic, brunificarea se extinde de la marginile frunzelor spre nervura mediană. Transmitere-răspândire. Bacteria are o evoluție rapidă la temperaturi de 26-30șC și se transmite de la plantă la plantă prin apa de irigații sau uneltele de lucru. De la un

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]